tag:blogger.com,1999:blog-17516198646272377022024-02-19T17:49:03.376+02:00Skeptic PengusBlog de satiră și știință.SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.comBlogger26125tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-78388353429783137662021-01-30T14:26:00.007+02:002021-01-30T15:07:40.498+02:00Rapel la articolul despre vaccinuri<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMlj7MaZjWf2IJfLQXoOHnHeQe-Ro0x8oCceHz4C66-Ct3DkFsL7spN0O7Y7yzXOPIEhThJAUuhDSNE58_jkISAJl5U0kfog0DwOM0DjcCRtdhvaRdeZTt98XBGW1xPE-m-zUbX1d8jio/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img data-original-height="700" data-original-width="1160" height="386" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMlj7MaZjWf2IJfLQXoOHnHeQe-Ro0x8oCceHz4C66-Ct3DkFsL7spN0O7Y7yzXOPIEhThJAUuhDSNE58_jkISAJl5U0kfog0DwOM0DjcCRtdhvaRdeZTt98XBGW1xPE-m-zUbX1d8jio/w640-h386/cover2.jpg" width="640" /></a></div><br /> <p></p><p><span style="font-size: 14pt; text-align: justify;">În timpul scurt care a trecut de la publicarea </span><a href="https://www.scena9.ro/article/covid-vaccin-arn-mesager-informatii" style="font-size: 14pt; text-align: justify;">articolul
nostru despre vaccinuri ARNm</a><span style="font-size: 14pt; text-align: justify;"> s-au mai întâmplat câteva lucruri importante.
Ne-am gândit deci să facem un mic update.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Vaccinuri ARNm<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Să începem cu veștile foarte bune. Israel a făcut un
efort istoric și a reușit până acum să vaccineze complet, cu Pfizer/Moderna, cam <a href="https://ourworldindata.org/covid-vaccinations#vaccine-development-vaccines-approved-for-use-and-in-clinical-trials">20%
din populație</a>. Pentru comparație,
următoarea țară din punctul de vedere al procentului de vaccinați sunt
Emiratele Arabe Unite cu 2.5%, apoi SUA cu 1.4%. România a vaccinat până în
prezent 0.5%. Desigur, se poate argumenta că și Israel și UAE au populații
relativ mici (aprox 9 milioane de locuitori) și că este deci mai ușor să atingă
procente mai mari, mai repede. Însă Israel <a href="https://ourworldindata.org/covid-vaccinations#vaccine-development-vaccines-approved-for-use-and-in-clinical-trials">domină</a>
și la numărul de doze administrate pe zi și evident și la numărul de doze administrate
per 100 de locuitori. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Mai important pentru noi însă, Israel a hotărât să și
urmărească din punct de vedere epidemiologic populația vaccinată și în acest
fel a pus la punct cel mai mare studiu de Fază IV din lume (aproape 2
milione de participanți). Iar rezultatele sunt foarte încurajatoare, cofirmând,
în mare, datele ”oficiale” ale Pfizer.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Astfel, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">vaccinarea
cu o singură doză</b> a Pfizer induce 51% protecție împotriva infecției cu SARS-CoV-2,
începând cu ziua 13 post vaccinare. <a href="https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.01.27.21250612v1">Conform
studiului</a>, diferențele semnificative de protecție încep să apară cam din
ziua 18. Recomandarea autorilor este să se păstreze protocolul cu două
administrări pentru a maximiza eficiența. Și că veni vorba de a doua doză, tot
de la israelieni am aflat că eficiența la 7-18 zile de la a doua administrare <a href="https://www.jpost.com/israel-news/israel-shows-promising-results-from-pfizer-vaccination-campaign-657051">crește
la 92%</a>. Similar cu ceea ce observase și Pfizer.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Vaccinuri cu adenovirus<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Dacă ați citit <a href="https://www.scena9.ro/article/covid-vaccin-arn-mesager-informatii">articolul
nostru despre vaccinurile ARNm</a>, știți deja că nu avem o părere prea grozavă
despre <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">vaccinul rival produs de Oxford-Astra
Zeneca (AZ)</b>, bazat pe vector adenoviral. Dar nu din cauza eficienței de 60%
(care tot e mai bună decât nimic), cât din cauza modului cum acest consorțiu a
ales să organizeze studiile clinice și apoi să raporteze datele. Am făcut o
comparație cu un școlar care nu și-a făcut temele și redă puținul învățat
într-un mod haotic, greu inteligibil. Și care toarnă gogoși că a învățat foarte
bine.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Deci doar cei care n-au citit articolul nostru au fost
surprinși săptămâna asta de ciondănelile dintre unele state europene (<a href="https://www.dw.com/en/coronavirus-germany-recommends-astrazeneca-vaccine-for-under-65s-only/a-56371850">notabil
Germania</a>) și Astra Zeneca referitor la absența datelor de eficiență la
persoane peste 65 de ani (adică de fapt publicul țintă).<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Ciondănelile par să se extindă și pe <a href="https://www.bbc.com/news/world-europe-55862233">partea de livrări</a>,
unde AZ (aș îndrăzni să spun în stilul cu care ne-a obișnuit), n-are încă un
plan clar. Tot ce știm e că, în loc de 80 de milioane de doze promise în primă
fază, AZ ne va livra 20 de milioane. Evident, UE acuză lipsa de transparență a
AZ și <a href="https://abcnews.go.com/Business/wireStory/vaccine-factory-inspected-amid-eu-dispute-astrazeneca-75534056">ridică
suspiciuni</a> că de fapt prioritatea sunt obligațiile contractuale cu Marea
Britanie, nu obligațiile contractuale cu UE.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Mie îmi miroase și a balet geopolitic post-Brexit așa
că nu insist pe subiect. Esențial e că școlarul cam golan, cu temele făcute la
mișto, este acum <a href="https://abcnews.go.com/Technology/wireStory/germany-expects-limited-eu-approval-astrazeneca-vaccine-75560288">aprobat
în Europa, pentru toate categoriile de vârstă</a>. Statele membre pot decide
individual cui și când îl administrează.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Cei care au citit articolul nostru despre vaccinuri
vor constata că am avut dreptate să ne declarăm sceptici referitor la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">vaccinul produs de Johnson & Johnson</b>,
care este bazat tot pe vector adenoviral, ca și AZ. Mai exact, am avut dreptate
să sugerăm că tehnologia în sine va limita probabil eficiența. <a href="https://www.nbcnews.com/health/health-news/j-j-vaccine-effective-against-covid-though-weaker-against-south-n1255400">Datele
interimare</a> publicate chiar ieri de J&J arată 72% eficiență pentru
brațul din SUA al studiului, care însă scade la 66% când se face media cu
studiile din America Latină și Africa de Sud. Nu mă înțelegeți greșit, 72% sau
chiar 66% nu e rău, dar având deja un standard de peste 90% dat de vaccinurile
ARNm, parcă nu mă pot entuziasma prea tare referitor la eficiență. Mă pot entuziasma însă la gândul că mai multe produse aprobate înseamnă vaccinare mai rapidă la nivel global. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Alte vaccinuri<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Mai interesantă din punctul meu de vedere este
apariția în peisaj a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Novavax, un alt
producător de vaccinuri relativ obscur</b>. Despre vaccinul lor (NVX-CoV2373)
n-am vorbit în articol, pentru că e încă departe de a fi aprobat, dar poate ar
fi trebuit. Tehnologia nu e nici ARNm și nici adenovirus modificat, ci chiar
proteina spike în intregime, care se injectează într-o formă concentrată, tot
în mușchi, tot în 2 doze, tot la 21 de zile distanță. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;"><a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2026920">Rezultatele de fază
I/II</a>, care arătau un răspuns imun puternic după administrare, au trecut cumva
neobservate de mai toată presa, dar <a href="https://ir.novavax.com/news-releases/news-release-details/novavax-covid-19-vaccine-demonstrates-893-efficacy-uk-phase-3">datele
preliminare publicate</a> pe 28 ianuarie au făcut valuri. Pe scurt, NVX este
95.6% eficient contra SARS-CoV-2 originar și 85.6% eficient contra variantei
britanice (B.1.1.7). Ceea ce este o veste excelentă, va intra în ring direct cu
greii Pfizer și Moderna.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Dar există și o veste mai puțin bună. NVX este doar
60% eficient contra variantei din Africa de Sud (B.1.351). În acest fel,
studiul Novavax a demonstrat indirect ceea ce voiam cu toții să aflăm: varianta
africană evită, cel puțin parțial, anticorpii generați de proteina spike a
virusului originar. A fost prima oară când am avut o astfel de informație dintr-un
studiu pe pacienți și nu doar în eprubetă. Procentul a fost confirmat pe 29
ianuarie și de J&J, care a raportat o eficiență de <a href="https://www.nbcnews.com/health/health-news/j-j-vaccine-effective-against-covid-though-weaker-against-south-n1255400">doar
57%</a> în Africa de Sud.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Ce înseamnă
asta pentru noi? <o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Înseamnă că sunt șanse mai mari ca cei care au făcut
COVID sau au fost vaccinați contra COVID să dezvolte totuși boală la un
eventual contact cu varianta africană. Este de așteptat ca toți producătorii să
propună curând o nouă generație de vaccinuri care să acopere și acest mutant.
Astfel, pentru cei aflați la prima vaccinare s-ar putea să existe un vaccin
combo, care să conțină toate variantele în aceeași doză. La cei deja vaccinați
s-ar putea să se propună un rapel.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">Nu va fi o urgență însă. Dacă și ceilalți producători
confirmă o eficiență de măcar 60% pe varianta africană, va fi un procent
deocamdată satisfăcător. Statistic vorbind, am considera că vaccinurile încă
merg.<o:p></o:p></span></p>SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-81264992825291981822021-01-25T00:19:00.004+02:002021-01-25T00:27:28.987+02:00Tot ce ți-ai dorit vreodată să știi despre vaccinurile cu ARN mesager, dar ți-a fost frică să întrebi (republicat)<p><span style="box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; font-size: 23px; font-weight: bold; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNIZn2GRT9DjO-kXWM40UHFRb4uhRAOJZoC9y4P2Rg6Kg3fx25trelaPZKPK1brsjz4-ob2Krk95s7wqaKzSmCIhE9mjMnZG-Tn2ZcRyMuTQqosKnRU2_bj12YqH9JgmOEEJVq8mt4V1Y/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="700" data-original-width="1160" height="375" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNIZn2GRT9DjO-kXWM40UHFRb4uhRAOJZoC9y4P2Rg6Kg3fx25trelaPZKPK1brsjz4-ob2Krk95s7wqaKzSmCIhE9mjMnZG-Tn2ZcRyMuTQqosKnRU2_bj12YqH9JgmOEEJVq8mt4V1Y/w623-h375/cover.jpg" width="623" /></a></div><br /><div style="text-align: left;"><i>Articolul a apărut original pe 18.01.2021 pe <a href="https://www.scena9.ro/article/covid-vaccin-arn-mesager-informatii">Scena9.ro</a>.</i></div></div><br /><b id="docs-internal-guid-92f6b97e-7fff-3868-6d70-961c036a4ebf" style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-weight: bold;"><br /></b><p></p><p><span style="box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-weight: bold;">1. Instrucțiuni de utilizare a textului</b></span></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Mai nou, orice blog respectabil te anunță câte minute va dura lectura. Nu o să vă mințim, dacă veți vrea să parcurgeți atent tot acest articol probabil că nu e vorba doar de minute, așa că cel mai bine evităm orice estimări. Lectura este fără număr, fără număr. De fapt, dacă vreți o altă analogie artistică, textul este ca un film al lui Andrei Tarkovski - tehnic și foarte lung, dar în urma căruia poți rămâne cu ceva, dacă ai răbdare. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Există totuși niște motive pentru care acest articol nu a fost scurtat sau simplificat. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În primul rând, a fost un an foarte productiv pentru cercetare și sunt deja literalmente mii de articole științifice despre COVID și vaccinuri ARN mesager. Evident nu am putut parcurge decât o fracțiune infimă, încercând să le selectăm pe cele mai importante, dar chiar și așa, este multă informație interesantă.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În al doilea rând, rețelele de socializare abundă de texte despre COVID sau vaccinuri, o parte dintre ele minunat simplificate și pentru nivelul de înțelegere al unor copii de 10 ani (celulele imune ca „soldăței”), altele tehnice dar foarte seci, destinate exclusiv celor specializați în domeniul biomedical. Noi ne încadrăm la mijlocul acestui spectru. Deși este un articol tehnic, care poate fi pe alocuri util și medicilor sau biologilor, este totuși - cu puțin efort - accesibil tuturor celor care au fost atenți la orele de biologie din liceu. Ne place să credem că am răspuns <em style="box-sizing: border-box;">in extenso</em>, dar nu sec, la cele mai importante nelămuriri despre vaccin și mai important, am oferit linkuri către surse științifice de încredere, ca să nu trebuiască să ne credeți pe cuvânt, ci să vă formați propria părere. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Dar nu este singurul fel în care ne plasăm la mijlocul unui spectru. Tot pe rețelele de socializare devine evidentă acutizarea polarizării societății, cu formarea a două tabere: pe de-o parte una tehnofobă și anti-intelectualistă, care crede de exemplu că vaccinurile conțin cipuri care recepționează frecvențe 5G, și pe de-altă parte una pro-știință, dar care uneori selectează doar informația corectă politic, cu intenția onorabilă de a nu da apă la moară primei tabere. Pinguinii de la <a href="https://www.facebook.com/skepticpengu" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;" target="_blank">Skeptic Pengus</a> au fost întotdeauna de părere că este corect științific ca toate ipotezele raționale să fie luate în calcul, iar goana după adevărul științific prezentată fără cenzură și fără influențe politice, cu toate limitările sau eșecurile ei. Cenzura alimentează conspiraționismul, așa că de fapt singurul mod prin care putem eradica pseudoștiința este educația științifică a cât mai multor colegi de pandemie. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; margin: 0px 0px 15px;"></p><div style="text-align: justify;"><span style="color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px;"><br /></span></div><span style="color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px;"><div style="text-align: justify;">PS: Deși fără discuție <strong style="box-sizing: border-box;">pro-vaccinare</strong>, acest text nu conține sfaturi medicale și nu are rolul de a ghida în vreun fel decizia individuală de vaccinare.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">2. Nu e dubios cât de rapid au dezvoltat această tehnologie cu ARN?</b></div><div style="text-align: justify;"><br /></div></span><p></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Nu, nu este, deși pot înțelege de unde provine această opinie. Am fost la fel de surprins când m-am trezit într-o dimineață în 2018 și am citit că Elon Musk pune o <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Elon_Musk%27s_Tesla_Roadster" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">Tesla Roadster pe orbita Soarelui</a>, ca parte a programului SpaceX. M-am gândit atunci când naiba a apucat Elon Musk să dezvolte o rachetă capabilă de așa ceva și mai ales, când naiba a dezvoltat Tesla un <em style="box-sizing: border-box;">roadster</em>? Realitatea era însă că nu urmărisem deloc fenomenul și habar nu aveam că programul SpaceX a început în 2008, cu nenumărate lansări de rachete de atunci. Desigur, pentru cei care lucrau în domeniu sau erau măcar interesați de aerospațiale, n-a fost nicio surpriză. Știau că vine.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Similar, cine lucrează în domeniul biologiei moleculare sau al imunoterapiilor, sau cine mai răsfoiește din când în când publicații academice de profil, știe că principiile tehnicii de vaccinare cu ARN mesager (ARNm), datează <a href="https://science.sciencemag.org/content/247/4949/1465.abstract" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">de la începutul anilor ‘90</a> și că, de-atunci și până în prezent s-au publicat multe zeci de studii pe această temă. În aceste trei decade au avut loc progrese importante în două arii: (1) modul cum se construiește molecula de ARNm ca să poată fi procesată eficient de celule și (2) modul cum sunt împachetate moleculele de ARNm pentru a fi protejate în drumul lor spre celulele țintă. Despre ambele vom vorbi mai în detaliu în alte secțiuni ale acestui text.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiV5UirCNDz88KPA-0HDlUVZt4f5bQjZe0yFlFQklCDZIYxaoZVoEoSanCxZlLS02Dt1K2AjN5pRoY7My05RnezBxdcrW7L4k4hy6hsBa1R6Oah1Q5oMFZ4o6Q3Jxja47WMoxW54cffyc/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img alt="" data-original-height="324" data-original-width="543" height="366" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiV5UirCNDz88KPA-0HDlUVZt4f5bQjZe0yFlFQklCDZIYxaoZVoEoSanCxZlLS02Dt1K2AjN5pRoY7My05RnezBxdcrW7L4k4hy6hsBa1R6Oah1Q5oMFZ4o6Q3Jxja47WMoxW54cffyc/w613-h366/image.png" width="613" /></a></p><div style="text-align: justify;"><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Progresele remarcabile făcute în ceea ce privește stabilitatea biologică a ARNm, precum și rezultatele foarte încurajatoare pe modele animale, au permis încă din 2010 începerea testării clinice pe oameni. În 2017 erau în diferite etape de testare sau chiar încheiate, <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5906799/table/T2/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">10 trialuri clinice</a> de vaccinuri ARNm pentru boli infecțioase (HIV, Zika, gripă și turbare), precum și <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5906799/table/T3/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">59 de trialuri</a> pentru diferite tipuri de cancer. În mod notabil la acea dată, Moderna, o companie tip start-up de scara blocului de care încă nu auziseră decât propriii angajați și niște investitori, era fruntașă pe boli infecțioase, cu 2 trialuri în desfășurare, pentru Zika și gripă. Dar în spatele cortinei mai lucra și la vaccinuri pentru citomegalovirus, Epstein Barr sau MERS-CoV.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">De altfel, așa cum scriam în articolul despre vaccinuri <a href="https://www.scena9.ro/article/vaccin-covid19-imunizare-coronavirus" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">din aprilie 2020</a>, faptul că Moderna avea deja date preclinice solide de eficiență și siguranță pentru vaccinul ARNm împotriva MERS (50% similar cu SARS-CoV-2), a făcut posibilă <a href="https://www.genengnews.com/insights/modernas-sars-cov-2-vaccines-fast-track-to-clinical-trials/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">sărirea unor etape</a>. Procesul a durat un an, nu 10, cât durează în mod normal. Lucrurile au fost cu siguranță grăbite din punct de vedere logistic (mai ales fabricație și distribuție) și de <a href="https://www.defense.gov/Explore/Spotlight/Coronavirus/Operation-Warp-Speed/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">Operation Warp Speed</a>, inițiată de atunci-președintele Donald Trump. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Tehnologia cu ARNm prezintă niște <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5906799/#R5" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">avantaje extraordinare</a> față de vaccinurile clasice. În primul rând, spre diferență de vaccinurile ADN (o altă tehnologie promițătoare), nu există un mecanism confirmat prin care ar modifica permanent ADN-ul celulelor în care intră. În al doilea rând, spre diferență de vaccinurile cu virusuri vii atenuate, nu există riscul unei infecții în urma vaccinării. Este binecunoscută <a href="https://www.the-scientist.com/news-opinion/polio-vaccination-causes-more-infections-than-wild-virus-66778" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">reconversia prin mutații a virusului poliomielitic</a> de la forma atenuată introdusă prin vaccin, la o formă virulentă. În al treilea rând, eficiența este teoretic mai mare decât în cazul vectorilor adenovirali (cum sunt vaccinurile de la Astra Zeneca, Johnson & Johnson și Gamelaya Center), care sunt deja familiari din natură organismului uman și deci pe care uneori sistemul imun <a href="https://www.intechopen.com/books/adenoviruses/adenoviral-vector-based-vaccines-and-gene-therapies-current-status-and-future-prospects" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">îi neutralizează înainte să își facă efectul</a>. Nu în ultimul rând, spre diferență de toți vectorii virali (fie ei vii, atenuați sau modificați genetic) ARNm poate fi sintetizat rapid și fără să necesite culturi celulare din care să fie recoltat. Nici nu vă imaginați cât de complicat este să produci tone de virus, în bioreactoare gigantice.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Per total, ARNm are potențialul să schimbe dramatic modul cum prevenim sau tratăm boli. Este foarte probabil să fim la o răscruce istorică din punct de vedere medical, când începem să înlocuim tratamentele tradiționale cu imunoterapii complexe. Mira-m-aș ca Nobelul din 2021 sau 2022 să nu fie ARNm.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">3. Și deci cum funcționează un vaccin ARNm?</b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"><br /></b></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Ca să putem să înțelegem tehnologia de vaccinare ARNm, trebuie să o luăm de la început, de la așa-numita „Dogmă Centrală” a biologiei moleculare. Dogma Centrală spune că ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) este convertit către ARN (acid ribonucleic) printr-un proces numit <em style="box-sizing: border-box;">transcriere</em>, apoi acest ARN este convertit către proteine, printr-un proces denumit <em style="box-sizing: border-box;">translație</em> sau <em style="box-sizing: border-box;">traducere.</em> </p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Ar fi greu să încercăm să descriem cât de comună și în același timp importantă este această succesiune de procese pentru supraviețuire, fără să reprezinte o subestimare. Genele din ADN-ul uman codează cam <a href="https://sandwalk.blogspot.com/2015/11/how-many-proteins-do-humans-make.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">20000 de tipuri de proteine diferite</a>, fiecare dintre ele îndeplinind funcții specifice, de la susținere mecanică și contracție musculară, la coagularea sângelui și digestie. Proteinele intră în compoziția tuturor celulelor, țesuturilor și organelor. Se estimează că fiecare dintre cele <a href="https://www.nationalgeographic.com/science/phenomena/2013/10/23/how-many-cells-are-in-your-body/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">37.2 trilioane de celule</a> din corpul uman conține în orice moment <a href="http://book.bionumbers.org/how-many-proteins-are-in-a-cell/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">10 miliarde de molecule proteice</a>, generate prin succesiunea transcriere-traducere descrisă de Dogma Centrală.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Și dacă aveți puțină răbdare, vom explica mai în detaliu cum se întâmplă această magie.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Aproape orice celulă din corpul uman conține o regiune clar delimitată la interior, denumită <em style="box-sizing: border-box;">nucleu. </em>În nucleu se găsește marea parte a ADN-ului celular, adică totalitatea genelor sau, colocvial - codul genetic. Nomenclatura de cod genetic nu e întâmplătoare: deși molecula ADN este din punct de vedere biochimic un polimer complex format dintr-o înșiruire aparent aleatoare de baze azotate (adenină, timină, guanină și citozină), ea poate fi ușor pusă pe hârtie și interpretată sub forma unui cod. Fiecare dintre bazele azotate este identificată de o literă (A, T, G și C), fiecare combinație de 3 litere reprezintă <em style="box-sizing: border-box;">un</em> <em style="box-sizing: border-box;">codon</em> corespunzător unui aminoacid, iar oricare combinații de multipli codoni pot constitui <em style="box-sizing: border-box;">o genă</em>, corespunzătoare unei (sau mai multor) proteine întregi.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Polimerul ADN se găsește în nucleu într-una din două stări: bine înfășurat și cu genele greu accesibile (heterocromatină) sau desfășurat, cu genele ușor accesibile (eucromatină). Ca o paranteză, înfășurarea ADN-ului inactiv* sub forma heterocromatinei (și a cromozomilor) este un proces remarcabil de eficient de minimizare a spațiului ocupat, greu replicabil inginerește: o singură celulă reușește să comprime 2 m liniari de ADN într-un spațiu de doar câțiva microni. De fapt, desfășurarea ADN-ului tuturor celulelor dintr-un corp uman ar genera o distanță liniară echivalentă a<a href="https://www.sciencefocus.com/the-human-body/how-long-is-your-dna/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> două diametre de sistem solar</a>. Ceea ce e multișor.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Această comprimare a moleculelor de ADN face ca genele din regiunile respective să nu poată fi ușor transcrise și deci convertite în proteine. Ceea ce are sens, pentru că, în funcție de nevoi, fiecare tip celulă face apel la un set diferit de gene în ciclul ei de viață. De exemplu, o celulă din ficat va utiliza alte proteine ca să își îndeplinească funcția, comparativ cu o celulă musculară. La fel, celulele vor avea nevoie de un subset particular de proteine când se divid sau când se decid să moară. Este deci eficient biologic ca ADN-ul care nu este utilizat într-un anumit moment să fie ascuns procesului de transcriere, adică procesului de conversie către ARN mesager.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">ADN-ul care se găsește desfășurat, sub formă de eucromatină, este însă transcris permanent, urmând pașii descriși de Dogma Centrală. Simplificat, o enzimă, denumită <em style="box-sizing: border-box;">ARN-polimerază</em>, găsește regiunile expuse care codifică proteinele necesare celulei într-un anumit moment al ciclului ei de viață (mai exact genele), apoi convertește acele regiuni către <em style="box-sizing: border-box;">ARN mesager </em>(ARNm). Conversia se face, în această etapă, de la cele patru tipuri de baze azotate ale ADN la cele patru tipuri de baze azotate ale ARN. Bazele azotate sunt cam aceleași, singura diferență notabilă deocamdată este că baza azotată Timină (T) din ADN este înlocuită de baza azotată Uracil (U) în ARN. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"></b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">ARNm este apoi exportat din nucleu și ajunge în citoplasma celulei într-o formă maturată, unde interacționează specific cu niște organite foarte mici, denumite<em style="box-sizing: border-box;"> ribozomi</em>, responsabili pentru conversia mesajului genetic către proteine, proces denumit<em style="box-sizing: border-box;"> </em><em style="box-sizing: border-box;">traducere</em> (<em style="box-sizing: border-box;">fun fact</em>, ribozomii au fost descoperiți în anii ‘50 de George Emil Palade, ceea ce a dus la acordarea primului dintre cele 4 premii Nobel românești, în 1974). Modul cum se face traducerea este o informație pe care o pedealează mai nou orice influencer respectabil prin infografice și alte zorzănele, iar noi nu facem excepție. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4qF4GGR0r94LYsy_yGrwj-lBgvFnx7Ka37VzwBDMyfIUYcH7VnFGfJhC043j5zJxzg3E4rh8_BAwvY4lkjPQPZWo_kMjDF7AJJhP0GqwonLPecocVrhg_Y-_HYJM1ikToQOFE8NbolF8/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="579" data-original-width="579" height="629" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4qF4GGR0r94LYsy_yGrwj-lBgvFnx7Ka37VzwBDMyfIUYcH7VnFGfJhC043j5zJxzg3E4rh8_BAwvY4lkjPQPZWo_kMjDF7AJJhP0GqwonLPecocVrhg_Y-_HYJM1ikToQOFE8NbolF8/w629-h629/image.png" width="629" /></a></div><br /><br /><p></p></div><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Pe scurt, ARNm este citit codon cu codon de către ribozom, care, pe baza acestor instrucțiuni, asamblează în același timp proteina, aminoacid cu aminoacid. Așa cum spuneam mai sus, fiecare codon desemnează un aminoacid, cu câteva excepții: la un moment dat există un codon care nu corespunde niciunei proteine, ci îi spune ribozomului să se oprească pentru că proteina este gata (codon STOP). </p><div style="text-align: justify;"><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Vaccinurile Pfizer și Moderna șuntează transcrierea ADN-ARNm din nucleu, evident pentru că ADN-ul nostru nu codifică în mod natural proteine ale SARS-CoV-2. În schimb, ARNm este livrat direct în citoplasmă. Ribozomii nu discriminează între ARNm-uri și nici nu au preferințe pentru ce proteine rezultă, așa că vor traduce ARNm-ul din vaccin exact cum fac cu orice ARNm pe care îl întâlnesc. Celula sintetizează astfel proteine virale tipice și afișează fragmente din ele pe suprafața ei externă, suficient încât să fie rapid detectate de sistemul imun și identificate ca antigeni străini. Pe baza acestor antigeni se sintetizează apoi anticorpi specifici neutralizanți (aceia care se măsoară prin testele rapide de anticorpi). Separat, știm acum că se generează și o populație de celule (limfocite T citotoxice), pregătite să distrugă oricând o celulă infectată de SARS-CoV-2.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">4. Este sau nu este posibil ca ARNm din vaccin să producă modificări ale ADN-ului celular?</b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"><br /></b></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Așa cum spuneam mai sus, Dogma Centrală implică (deși nu afirmă direct) că ADN-ul este convertit către ARNm (și nu invers) și că sensul în care circulă ARNm este întotdeauna dinspre nucleu către citoplasmă (și nu invers). Cunoscând Dogma, <a href="https://www.facebook.com/MinisterulSanatatii/posts/1354572094897552" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">Ministerul Sănătății</a>, medicii, cercetătorii și, mai nou, influencerii se jură că este absolut <a href="https://www.deplatformdisease.com/blog/no-really-mrna-vaccines-are-not-going-to-affect-your-dna" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">implauzibil</a> pentru ARNm, de exemplu cel din vaccinurile Pfizer sau Moderna, să influențeze codul genetic sursă, adică ADN-ul din nucleu. Nu ar avea cum pentru că: (1) nu se cunoaște un mecanism prin care ARNm ar putea ajunge înapoi în nucleu, ci rămâne în citoplasmă unde va fi degradat după etapa de traducere și (2) chiar dacă ar ajunge, nu ar putea interacționa cu ADN-ul, ar fi necesar ca ARNm să fie cumva reconvertit către ADN.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Însă în biologie moleculară eu n-aș spune niciodată „niciodată”. În primul rând că aceste lucruri nu au fost studiate în mod specific pentru vaccinurile ARNm. Pur și simplu n-a fost timp. Ca urmare, nu pot decât să îmi amintesc un aforism important în cercetare: „absența dovezilor nu este echivalentă dovezii absenței”. În al doilea rând, rar este vreun mecanism molecular cu adevărat axiomatic și lipsit de asteriscuri, excepții sau variații contextuale. Despre aceste variații contextuale nu vorbește aproape nimeni, de teamă să nu asculte anti-vacciniștii, ceea ce nu este bine. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În natură, și chiar în celule umane, există mecanisme moleculare care permit reconversie ARN-ADN și apoi integrare genomică. Cel mai cunoscut exemplu sunt <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC98978/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">anumite virusuri</a> (retrovirusuri, cum este și HIV), care vin la pachet cu o enzimă denumită <em style="box-sizing: border-box;"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Reverse_transcriptase" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">revers-transcriptază</a></em> (RT). Imediat după ce virusul a infectat o celulă, RT face conversia ARN-ului viral la ADN, apoi ADN-ul nou sintetizat este transportat în nucleu, unde o altă enzimă a virusului (denumită <em style="box-sizing: border-box;"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Integrase" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">integrază</a></em>) inseră bucata de ADN viral în genom. Capacitatea retrovirusurilor de a face această conversie le oferă avantajul biologic extraordinar de a rămâne latente până când condițiile devin prielnice pentru infecția acută, moment în care se activează pentru a produce proteine virale, pe calea obișnuită propusă de Dogma Centrală.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În mod normal însă, noi nu avem nici RT și nici integraze care să facă astfel de scamatorii, iar vaccinul cu siguranță nu vine la pachet cu RT sau integraze introduse de Pfizer (sau de Bill Gates, sau de reptilieni). Ca ele să existe, ar trebui să existe și o infecție activă cu unul dintre retrovirusurile cunoscute, de exemplu HIV. Totuși, nici măcar în acest caz existența acestor enzime nu ar fi suficientă. Consensul științific este că, deși RT virale au prostul obicei să <a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1044577397901141" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">sară de pe un ARN pe altul</a> (ceea ce se numește <em style="box-sizing: border-box;">intermolecular template switching</em>), acest proces are loc doar între molecule ARN virale, care sunt delimitate fizic de restul celulei. Ca o paranteză, aceste salturi ale RT între ARN-uri virale duc la erori genetice aleatoare și recombinări, care în timp contribuie la apariția mutațiilor favorabile. În cazul HIV, de exemplu, <a href="https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15280484/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">rezistența la medicamente</a>. Deci <a href="https://www.poz.com/article/covid19-vaccine-here-safe-for-people-HIV" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">recomandarea oficială</a> este că pacienții cu HIV nu au niciun fel de contra-indicație pentru vaccinare, dimpotrivă.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Dar infecția cu un retrovirus nu este singurul mecanism biologic capabil de reconversie ARN-ADN.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">E timpul pentru o nouă poveste. O să vă surprindă poate să aflați că genomul uman conține doar aproximativ 2% gene care codează proteine. Restul de 98% este așa-numitul <em style="box-sizing: border-box;"><a href="https://www.scientificamerican.com/article/what-is-junk-dna-and-what/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">ADN-necodant</a></em> (în engleză întâlnit și ca <em style="box-sizing: border-box;">junk DNA</em>). Acest ADN necodant conține mai multe tipuri de elemente constitutive, precum introni, pseudogene, secvențe satelit și secvențe repetitive și în ciuda a ceea ce s-a crezut mult timp, <a href="https://www.allaboutscience.org/junk-dna.htm" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">nu este complet lipsit de funcție</a>.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Relevantă pentru povestea noastră este însă doar o bucată din acest ADN-necodant, cam <a href="https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19763152/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">33</a>-<a href="https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-biology/retrotransposon" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">37</a>%, care conține secvențe repetitive, denumite <em style="box-sizing: border-box;">retrotranspozoni.</em> Fără să intrăm în prea multe detalii plictisitoare, retrotranspozonii sunt elemente cu capacitatea de a se „duplica” și a se reinsera într-o altă locație din genom, practic în orice moment din viața unei celule. Un fel de<em style="box-sizing: border-box;"> copy/paste</em> la infinit, a cărui proporții ar face și unii doctoranzi din România să pălească. Dintre retrotranspozoni, cele două clase considerate capabile de auto-copiere sunt <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Endogenous_retrovirus" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">retrovirusurile endogene</a> (HERV) și LINE1 (<em style="box-sizing: border-box;">long interspersed nuclear element</em>). </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">HERV sunt retrovirusuri inserate în genom în urmă cu milioane de ani, dintre care cea mai recentă adiție este HERV-K, singurul considerat încă transcripțional activ. De altfel, în ultimii ani a devenit evident faptul că HERV-K, sau componente ale lui, se activează în <a href="https://stm.sciencemag.org/content/7/307/307ra153.full" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">diferite boli</a>, detecția lor fiind chiar corelată cu <a href="https://bmccancer.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2407-13-4" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">apariția unor cancere</a>. HERV-K conțin, ca și retrovirusurile de origine, gena pol, care codifică RT și integrază. Deci activarea HERV poate avea ca efect prezența unor cantități infime de RT în citoplasma celulară. Din acest motiv, RT endogene asociate HERV-K <a href="https://jvi.asm.org/content/73/3/2365" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">au fost propuse ca mecanism posibil</a> pentru formarea unor <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Pseudogene" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">pseudogene</a>, despre care spuneam că sunt o componentă a <em style="box-sizing: border-box;">junk DNA </em>(pseudogenele apar ca urmare a revers transcrierii aleatorii a unor ARNm și integrarea acestora în genom).</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Contra-argumentul pentru acest mecanism este că RT endogenă aparținând HERV-K este foarte asemănătoare RT exogenă a retrovirusurilor sălbatice, ceea ce nu e surprinzător pentru că, evolutiv vorbind, au aceeași origine. Ca și enzima sălbatică, funcționează într-un compartiment fizic distinct din celulă, separat de alte eventuale ARNm-uri citoplasmatice. Mai mult, are nevoie de un „activator” foarte specific (un alt tip de ARN, denumit ARNt), ca să poată funcționa. Acest activator nu se găsește la îndemână în celule. Însă contrar a ceea ce poate <a href="https://edwardnirenberg.medium.com/no-really-mrna-vaccines-are-not-going-to-affect-your-dna-fcf05986ce9e" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">citiți pe alte bloguri</a>, problema nu este tranșată. Nu știm încă destul despre activitatea HERV-K și nici a RT pe care le codează, ca să putem exclude definitiv implicarea HERV în generarea de pseudogene. Putem spune că este foarte puțin probabil, dar nu imposibil.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Și pentru că a venit vorba de alte bloguri, dacă citiți atent articolul „<a href="https://edwardnirenberg.medium.com/no-really-mrna-vaccines-are-not-going-to-affect-your-dna-fcf05986ce9e" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">No, Really, mRNA Vaccines Are Not Going To Affect Your DNA</a>”, o să constatați un artificiu. În logică se numește „red herring”, în tribuna echipei Rapid se numește „ne-a trimis după semințe”. Textul începe bine, menționând, așa cum facem și noi, elementele retrotranspozabile din genom. Apoi începe să enumere de ce niciuna dintre ele nu poate fi implicată în conversia ARNm către ADN, ceea ce e super. Dar, spre marea noastră dezamăgire, articolul se oprește fix înainte să ne spună ceva despre retrotranspozonii LINE1, ceea ce e convenabil, LINE1 fiind de departe cel mai probabil mecanism pentru revers transcrieri aleatorii și generarea de pseudogene. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Vă spun și de ce. Spre diferență de HERV, RT endogenă aparținând LINE1 <a href="https://www.embopress.org/doi/full/10.1093/emboj/16.21.6590" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">nu face mofturi la ce ARNm să proceseze și nu are nevoie de activatori specifici</a>. În acest fel, retrotranspozonii LINE1 reprezintă probabil cel mai mare contributor la variația permanentă a genomului și deci la diferențele dintre populații, nu doar prin auto-copiere, ci și prin revers transcrierea unor ARN-uri la întâmplare. Și dacă în cazul HERV-K există dubii, in cazul LINE1 <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra1510092" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">implicarea în boală este mult mai bine studiată</a>. Din fericire, sunt evenimente rare, dar în funcție de locul din genom unde se produce inserția și tipul de celulă în care se întâmplă, retrotranspozițiile LINE1 pot fi implicate, printre altele, în <a href="https://europepmc.org/article/PMC/4079962" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">cancer</a> sau <a href="https://www.nature.com/articles/s41586-018-0718-6" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">boli neurodegenerative</a>. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Nu numai atât, dar LINE1 este probabil principalul responsabil pentru inserții genomice istorice <a href="https://www.nature.com/articles/nrg3199" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">ale unor non-retrovirusuri</a>. Practic orice virus ARN poate fi astfel accidental integrat în genom. Recent, LINE1 a fost propus ca mecanism prin care și <a href="https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33330870/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">SARS-CoV-2 ar putea suferi integrare genomică</a> la unii pacienți, ceea ce ar explica teste pozitive de RT-PCR la mult timp după remiterea infecției. Lucrarea este <a href="https://www.sciencemag.org/news/2020/12/coronavirus-may-sometimes-slip-its-genetic-material-human-chromosomes-what-does-mean" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">foarte controversată</a>, dar acea dezbatere nu face obiectul acestui articol.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Și deci cum funcționează LINE1? Simplificat, auto-copierea LINE1 cuprinde următoarele etape: (1) se transcrie ADN corespunzător retrotranspozonului sub formă de ARNm, (2) se exportă ARNm în citoplasmă, (3) se traduce ARNm de către ribozomi, rezultând proteina ORF2p cu rol de RT și endonuclează, (4) ORF2p se leagă de ARNm-ul care i-a dat naștere și îl transportă înapoi în nucleu (<a href="https://academic.oup.com/nar/article/28/6/1418/2359197" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">da, se poate</a>), (5) prin activitatea de endonuclează, ORF2p va tăia ADN la un anumit loc din genom, (6) prin activitatea de RT, ORF2p va reconverti ARNm către ADN, permițând astfel integrarea copiei într-un alt loc din genom decât cel inițial.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Este dovedit posibil ca toată această succesiune de evenimente moleculare să aibă loc cu atașarea ORF2p la un ARNm aleator, ducând la formarea unei pseudogene. Deci, în afara situației în care companiile Moderna și Pfizer au introdus modificări specifice ale secvenței ARNm pentru a împiedica activitatea RT endogene LINE1, nu vedem niciun motiv pentru care nu ar fi teoretic posibil ca vaccinul să sufere integrare genomică accidentală.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Și ce dacă? După ce am contrazis practic tot internetul, vă liniștim spunându-vă că, de fapt, probabil nu contează: </p><ul style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin-bottom: 15px; margin-top: 0px; text-align: start;"><li dir="ltr" style="box-sizing: border-box;"><p dir="ltr" role="presentation" style="box-sizing: border-box; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Elementele LINE1 nu sunt tot timpul active și chiar și atunci când sunt, nivelurile ORF2p din celulă sunt foarte reduse (<a href="https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31892958/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">chiar și în cancer</a>), ceea ce face întâlnirea aleatorie dintre ARNm din vaccin și RT a ORF2p foarte dificilă. </p></li><li dir="ltr" style="box-sizing: border-box;"><p dir="ltr" role="presentation" style="box-sizing: border-box; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Chiar dacă se întâlnesc, cel mai probabil se va genera doar o pseudogenă nefuncțională. Sunt șanse astronomic de mici ca inserția să interfereze cu activitatea unei gene funcționale și/sau să ducă la sinteză permanentă a proteinei spike de către acea celulă. </p></li><li dir="ltr" style="box-sizing: border-box;"><p dir="ltr" role="presentation" style="box-sizing: border-box; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Chiar dacă se întâmplă ca celula să sufere o mutație patogenică sau devină etern producătoare de proteină spike, eternitatea va fi foarte scurtă, adică până se va întâlni cu o celulă imună care o va distruge.</p></li><li dir="ltr" style="box-sizing: border-box;"><p dir="ltr" role="presentation" style="box-sizing: border-box; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Chiar presupunând că celula etern-producătoare de proteină spike ar evada cumva de sistemul imun, această caracteristică genetică nu s-ar putea transmite vertical, de la mamă/tată la făt, decât dacă celula modificată este o celulă germinală (care formează celulele sexuale).</p></li><li dir="ltr" style="box-sizing: border-box;"><p dir="ltr" role="presentation" style="box-sizing: border-box; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Chiar dacă ar apărea un spermatozoid sau un ovul modificat, care sunt șansele să fie cel câștigător?</p></li></ul><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Dar faptul că este un eveniment puțin probabil sau benign, nu înseamnă că nu trebuie studiat în contextul vaccinului și, mai important, nu înseamnă că trebuie să ne prefacem cu toții că nu e posibil, de teamă să nu dăm apă la moară unor anti-vacciniști. Într-un fel, este aproape la fel de ciudat ca discuțiile despre acest mecanism să fie cenzurate sau tratate ca pseudoștiință sau incluse în aceeași categorie plauzibil cu Monstrul din Loch Ness, precum e ciudat să existe discuții despre vaccinuri cu cipuri 5G. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"></b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Deci, în concluzia acestei secțiuni, este corect să spunem că nu există niciun mecanism confirmat prin care ARNm din vaccin poate să determine modificări ale ADN-ului. La fel de corect este însă să spunem că mecanismele teoretic posibile de inserție genomică nu au fost de fapt încă explorate pentru aceste vaccinuri. Sau dacă au fost explorate, nu avem acces la acele date. Așa cum spuneam mai sus, în cercetare, absența dovezilor nu este echivalentă cu dovada absenței. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">5. Vaccinarea ARNm este ”terapie genică”?</b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"><br /></b></p></div><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Food and Drug Administration (FDA) din SUA definește terapiile genice drept agenți utilizați în scop curativ, prin urmare nu, <strong style="box-sizing: border-box;">vaccinurile ARNm nu reprezintă terapii genice</strong>, aici fiind vorba de prevenția, nu de tratamentul unei boli.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; margin: 0px 0px 15px;"><span style="color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px;"></span></p><div style="text-align: justify;"><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Exemple de terapie genică se găsesc <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_gene_therapies" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">aici</a>. Acestea au în comun administrarea pe bază de indicație în anumite afecțiuni și urmăresc să inducă expresia pe termen lung a unei gene deficiente în celule-gazdă. În acest scop, conțin secvențe și mecanisme de livrare cu caracteristici <strong style="box-sizing: border-box;">diferite față de vaccinurile ARNm anti-COVID</strong>.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În plus, așa cum am menționat în secțiunea anterioară, scopul vaccinului nu este o modificare la nivelul genelor (adică al ADN-ului), ceea ce ne abate de la definiția de terapie genică. Proteinele sunt sintetizate temporar în citoplasma celulelor, apoi ARNm este degradat și dispare. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">6. Și totuși, este posibil ca ARNm-ul din vaccin să codifice altceva decât scrie pe cutie?</b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"><br /></b></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Aproape orice este <em style="box-sizing: border-box;">posibil</em>, dar acest scenariu este de domeniul fantasticului, lângă inorogii roz și Zâna Măseluță. Și asta pentru că, spre diferență de un medicament obișnuit, care e relativ dificil de analizat biochimic, ARNm-ul din vaccin poate fi verificat <a href="https://twitter.com/houndcl/status/1341631773524955136?fbclid=IwAR3SjOyx9XqT_RLmK9yXs1TpAwFtfN5Va26i_3eHvit0aiNd1Nxw-jPBK9Q" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">la literă</a> de orice laborator de genetică mai răsărit, care are acces la un secvențiator (<a href="https://www.illumina.com/science/technology/next-generation-sequencing.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">Next Generation Sequencing sau NGS</a>). E treabă de câteva ore, între două cafele și un Spider Solitaire (din ăla mai greu, cu patru pachete). E drept, în România nu sunt foarte multe astfel de laboratoare, dar în țările care investesc mai mult de 0.48% din PIB în cercetare sunt nenumărate. Ca urmare, previziunea mea este că în următoarele luni se vor înghesui <a href="https://berthub.eu/articles/posts/reverse-engineering-source-code-of-the-biontech-pfizer-vaccine/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">tot felul de tocilari</a> să se joace cu secvența ARNm din vaccin, să o verifice și să își facă selfies cu rezultatele. Orice este în neregulă cu el va fi rapid identificat și raportat. Nu s-ar compromite nici Pfizer și cu siguranță nici Moderna, aceasta din urmă având încă un statut destul de fragil pe piața farma.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Desigur, ARNm utilizat de cele două companii are <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5906799/#BX1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">niște modificări</a> (abreviat <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nucleoside-modified_messenger_RNA" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">ARNmod</a>), menite să facă vaccinul mai eficient. Un fel de <em style="box-sizing: border-box;">tuning</em> molecular. Principala modificare este înlocuirea bazei azotate uracil (alternativ uridin-trifosfat sau U) cu izomerul funcțional pseudouridină (ψ), ceea ce face ca ARNmod să fie <a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1525001616326818" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">tradus mai mult de către ribozomi</a> decât ARNm pe bază de uracil. Mai mult decât atât, această substituție pare să reducă viteza de degradare intracelulară, ceea ce este evident excelent. Pot să vă liniștesc însă, nu e nimic ocult la mijloc, ψ apare în mod natural în ARN, în aproape orice celulă din corpul nostru și este doar una dintre cele <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Pseudouridine" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">100 de modificări naturale</a> cunoscute. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"></b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Știind unele opinii care circulă pe rețelele de socializare, îmi fac datoria să precizez și că ARNm din vaccin nu codifică TOT virusul SARS-CoV-2 sau vreun alt virus integral. Codifică doar glicoproteina spike (spiculul viral), acel „apendice” de pe suprafața virusului care se leagă de receptori celulari ACE2 și îi permite să infecteze celule. Ca și în cazul virusului gripal, anticorpii recunosc în mod natural fix acest spicul, de aceea, pentru generarea unui răspuns imun eficient, vaccinul nu trebuie să conțină nimic altceva. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">7. De ce este atât de sensibil la temperatură vaccinul ARNm de la Pfizer?</b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"><br /></b></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Moleculele ARN posedă multiple roluri în cadrul tuturor ramurilor arborelui vieții, de la bacterii până la mamifere, iar <a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0092867409000671" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">sinteza și degradarea lor sunt intens controlate</a>. Caracterul ubicuu se reflectă și în omniprezența enzimelor ce distrug ARN-ul, așa-numitele<em style="box-sizing: border-box;"> ribonucleaze </em>(RNaze). Ne punem întrebarea, care ar fi RNazele ce pot afecta vaccinul, de la producție la administrare?</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Dacă ne referim la cele exogene, provenite din surse externe organismului (bacterii, ale microorganisme etc.), acestea ar trebui să fie complet și certificabil absente, ca urmare a managementului calității în procesul de producție. Totuși, stocarea la o temperatură scăzută reduce șansele ca RNazele, chiar dacă au ajuns cumva să fie prezente în soluție, să fie și active.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Pe „drumul” către celulele-țintă, molecula este „ascunsă” de acțiunea RNazelor endogene, proprii organismului, prin protecția conferită de încapsularea în nanoparticulele lipidice. Odată ajunsă în interiorul celulei, molecula este mai protejată de acțiunea RNazelor comparativ cu alte ARNm mulțumită structurii cu nucleotide modificate.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">De asemenea, ARN este mai susceptibil la <a href="https://www.ebi.ac.uk/training-beta/online/courses/biomacromolecular-structures/rna" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">degradare spontană în mediu apos</a> comparativ cu ADN din cauza atomilor de oxigen suplimentari aflați în compoziția sa; un alt factor ar fi starea „despachetată”, accesibilă în care se găsesc de obicei aceste molecule. Mai exact, ADN se află uzual în structuri „bicatenare”, formate din 2 molecule de ADN complementare, în vreme ce ARNm funcționează ca o singură moleculă.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Totuși, în condiții corecte de stocare (cum ar fi o soluție cu pH adecvat și absența ribonucleazelor), ARN poate rezista timp îndelungat. Anecdotic, din experiență, poate fi conservat ani de zile la -80ºC fără pierderi care să afecteze utilizarea în scopuri de cercetare. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Să nu pierdem din vedere însă că rigorile de utilizare <em style="box-sizing: border-box;">in vivo</em> sunt complet diferite și orice degradare înseamnă abatere de la protocolul testat și posibil scăderea eficienței dovedite în studii, prin scăderea cantității de ARNm disponibil. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"></b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Referitor la comparația între -20 (Moderna) și -80ºC (Pfizer), îmi este greu să cred că pe termen de câteva săptămâni, sau chiar mai puțin, între producție și administrare, ar exista diferențe relevante biologic. Mai degrabă aș sugera o privire din perspectiva business: o companie mare, prima pe piață, care vrea să doarmă liniștită, versus o companie mică, ce caută un avantaj competitiv pe această piață acerbă.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">8. Poate declanșa vaccinul o boală auto-imună sau o criză auto-imună la cei cu boli auto-imune preexistente?</b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"><br /></b></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Pentru claritate, bolile auto-imune sunt cele în care sistemul imun atacă violent, prin anticorpi, celule ale propriului organism. Se știu foarte multe astfel de afecțiuni, dar cele de care auzim cel mai des sunt probabil poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos, scleroza multiplă sau boala Crohn. Factorii declanșatori (<em style="box-sizing: border-box;">triggers</em>) sunt încă incomplet elucidați, dar cel puțin teoretic, orice zgândărire a sistemului imun poate determina apariția unui sindrom auto-imun <strong style="box-sizing: border-box;">la cei care au predispoziție genetică pentru așa ceva</strong>, sau o acutizare (criză sau episod) la cei care au boala deja. </p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Deși nu s-a studiat încă în mod specific asocierea vaccin ARNm-autoimunitate, <a href="https://www.cdc.gov/vaccines/covid-19/info-by-product/clinical-considerations.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">nu există până în prezent cazuri confirmate de declanșare sau agravare a unor boli auto-imune</a> pentru niciunul dintre cele două vaccinuri. Asta este foarte promițător, mai ales că pacienții cu boli auto-imune preexistente nu au fost excluși din etapele inițiale ale testării vaccinurilor. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">E drept, din cauză că știm atât de puțin despre apariția acestor afecțiuni, nimeni nu poate nega că este măcar teoretic posibil ca, <a href="https://www.thelancet.com/pb-assets/Lancet/extras/02art9340web.pdf" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">în cazuri extrem de rare</a>, un vaccin (<a href="https://www.nytimes.com/2021/01/12/health/covid-vaccine-death.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">poate inclusiv cel ARNm</a>) să fie factor declanșator pentru o reacție auto-imună. Totuși, dacă asocierea dintre vaccinuri și boli auto-imune este foarte slabă sau chiar inexistentă în cazul celor ARNm, asocierea acestor afecțiuni cu infecții este foarte bine documentată. Virusurile în special sunt renumite pentru implicarea lor în declanșarea auto-imunității, iar SARS-CoV-2 nu face excepție, cu un număr semnificativ de cazuri de boli auto-imune provocate de COVID-19 (rezumate într-o formă digerabilă <a href="https://www.msn.com/en-us/health/medical/can-covid-19-trigger-autoimmune-reactions-heres-the-science-so-far/ar-BB1bwFyC" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">aici</a>). </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"></b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În concluzie, <a href="https://www.cdc.gov/vaccines/covid-19/info-by-product/clinical-considerations.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">se recomandă</a> vaccinarea și la persoanele cu boli auto-imune dacă nu au altă contraindicație. Nu există date care să indice vaccinurile ARNm ca factor declanșator, dar există date certe că SARS-CoV-2 este factor declanșator. Dacă teama voastră sunt bolile auto-imune, aș zice că vaccinul e varianta statistic mai sigură și nu boala.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">9. Dar reacțiile alergice grave despre care ziceau la teve?</b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"><br /></b></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Reacțiile alergice grave (anafilactice) la vaccinurile ARNm sunt și ele rare, adică până acum <a href="https://nypost.com/2021/01/06/29-covid-vaccine-recipients-had-serious-allergic-reactions-cdc/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">29 de indivizi</a> din 1.9 milioane vaccinați în SUA, adică 11 la 1 milion, adică aproximativ 0.0011% din populație. E drept, sunt ceva mai multe astfel de reacții decât în cazul vaccinului gripal, care are o rată de 1.3 la 1 milion, dar există o explicație: alergiile nu se datorează ARNm în sine, ci<a href="https://www.sciencemag.org/news/2020/12/suspicions-grow-nanoparticles-pfizer-s-covid-19-vaccine-trigger-rare-allergic-reactions" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> lipidelor care înconjoară și protejează ARNm</a>. Mai exact, ambele companii utilizează compuși familiari celor din domeniul biomedical sau alimentar: derivați de polietilenglicol (PEG), fosfocolină și colesterol. Pfizer a adăugat<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/ALC-0315#cite_note-2" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> ALC-0315</a>, iar Moderna<a href="https://faqs.in.gov/hc/en-us/articles/360054156652-What-are-the-ingredients-in-the-Moderna-COVID-19-Vaccine-" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> </a>SM-102, <a href="https://faqs.in.gov/hc/en-us/articles/360054156652-What-are-the-ingredients-in-the-Moderna-COVID-19-Vaccine-" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">a cărui formulă exactă este încă secretă</a>. Dintre ele, cel mai probabil inculpat este polietilenglicolul (PEG), netoxic dar alergen cunoscut, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Polyethylene_glycol" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">utilizat la scară largă</a> în șampoane, paste de dinți, lubrifianți sexuali și laxative. Practic, în tot ce e bun pe lume. Problema este că niciunul dintre aceste lipide nu poate fi ușor înlocuit, pentru că împreună au mai multe roluri esențiale în vaccinurile cu tehnologie ARNm:</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">(1) <strong style="box-sizing: border-box;">Structural și de protecție</strong>. Compușii menționați au o capacitate remarcabilă de a se<a href="https://pubs.rsc.org/en/content/articlelanding/2017/cp/c7cp01530e#!divAbstract" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> auto-asambla</a> în jurul ARNm pentru a forma nanoparticule sferice, stabile, <a href="https://www.cell.com/molecular-therapy-family/nucleic-acids/fulltext/S2162-2531(16)30197-4" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">sub 100 nm diametru</a>. Adică 0.0001 mm, adică aproximativ dimensiunea medie a unui virion SARS-CoV-2. Traficul de ARNm în astfel de sfere lipidice, denumite nanoparticule lipidice (NLP), îl protejează împotriva enzimelor care l-ar neutraliza altfel foarte rapid, precum<a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0014579310002887" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> ribonucleazele</a>, prezente aproape peste tot în organism.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">(2)<strong style="box-sizing: border-box;"> De „cal troian” pentru accesul în interiorul celulelor</strong>. Una dintre proprietățile comune tuturor celulelor din corpul uman este de a fi delimitate de o membrană celulară, în esență un perete format predominant din lipide, dar și proteine și glucide. De unul singur, ARNm ar pătrunde mult mai greu în interiorul celulelor, pentru că nu există o „poartă” pentru acizi nucleici. Însă dacă este conținut de NLP-uri care seamănă din punct de vedere biochimic cu membrana celulară, celula deschide o poartă și înglobează NLP, printr-un proces numit <em style="box-sizing: border-box;">endocitoză</em>. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">(3)<strong style="box-sizing: border-box;"> De adjuvant, datorită caracterului imunogen al lipidelor</strong>. În graba lor de a calma anti-vacciniștii (proces care s-a dovedit oricum, istoric, la fel de inutil ca o cariocă albă), toți influencerii se calcă pe picioare să afirme că vaccinurile ARNm nu conțin adjuvanți. Lipidele însă <em style="box-sizing: border-box;">sunt</em> adjuvanți, perfect capabile să determine singure reacții imune (<a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1525001616305810" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">1</a>,<a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0169409X12001901" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> 2</a>,<a href="https://www.nature.com/articles/s41551-019-0378-3" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> 3</a>). Și zău că nu înțeleg graba influencerilor de a se lepăda de termen, pentru că în majoritatea covârșitoare a cazurilor adjuvantul nu e ceva rău, ci, așa cum îi spune și numele, este ceva care <em style="box-sizing: border-box;">ajută </em>la potențarea efectului vaccinului (doh!). Face asta crescând inflamația locală, adică amplificând recrutarea de celule imune, ceea ce grăbește generarea de anticorpi.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Din păcate, acest caracter imunogen este responsabil (subliniez că<a href="https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33011299/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> în rare cazuri</a>) și de reacțiile alergice severe. Riscul de deces este practic neglijabil, pentru că administrarea vaccinului se face oricum în clinici sau spitale, care au resursele să trateze rapid și eficient șocul anafilactic. Pe de altă parte, riscul de deces COVID nu este însă deloc neglijabil, este mai mare decât 0%, în medie <a href="https://www.webmd.com/lung/news/20200901/what-changing-death-rates-tell-us-about-covid" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">0.6%</a>. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"></b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Poate vă întrebați totuși cum de nu au existat reacții alergice severe la oricare dintre cele câteva zeci de mii de persoane vaccinate ca parte a testării clinice Pfizer sau Moderna. De ce aflăm abia acum? Pe scurt, <a href="https://www.sciencemag.org/news/2020/12/suspicions-grow-nanoparticles-pfizer-s-covid-19-vaccine-trigger-rare-allergic-reactions" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">nu au fost incluse</a> persoanele cunoscute cu alergii la componentele vaccinului. Și acum, recomandarea oficială în mai multe țări (<a href="https://bjanaesthesia.org/article/S0007-0912(20)31009-6/fulltext" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">inclusiv Marea Britanie</a>) este ca persoanele cu orice alergii cunoscute să nu facă vaccinul. În SUA recomandarea de nevaccinare este doar pentru cei cu istoric de reacții alergice severe la unul dintre compușii din vaccin. În România, ei bine în România <a href="https://vaccinare-covid.gov.ro/clarificare-despre-posibilele-reactii-alergice-raportate-dupa-administrarea-vaccinului-covid-19-pfizer-biontech/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">e încă neclar care este recomandarea</a>.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;">10. E adevărat că în Norvegia au murit 29 de persoane după ce au fost vaccinate?</b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"><br /></b></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Da, într-un <a href="https://imgur.com/a/OBpEnqy" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">raport</a> al Asociației Naționale a Medicamentului din Norvegia, publicat pe 15 ianuarie, a fost vorba de 23 de vârstnici (toți peste 75 de ani, fragili) din azile de bătrâni, care au decedat la diferite intervale față de momentul vaccinării. Raportul sugera atunci că, în urma evaluării, <a href="https://legemiddelverket.no/Documents/English/Covid-19/Adverse%20drug%20reactions%20covid-19%20vaccines%20as%20of%20January%2014%202021.pdf" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">13 decese</a> din cele 23 ar fi fost rezultatul direct al efectelor secundare ale vaccinării. Presupun că celelalte 10 au fost post-vaccinare, dar nu direct corelate efectelor secundare, deci nu neapărat corelate cu vaccinul în sine. La momentul scrierii acestui articol, problema este încă sub investigație, dar numărul deceselor <a href="https://www.bloomberg.com/news/articles/2021-01-16/norway-vaccine-fatalities-among-people-75-and-older-rise-to-29" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">a crescut la 29</a>.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Nu este o surpriză că persoane de vârste foarte înaintate, fragile, pot fi fatal destabilizate de reacții adverse asociate inflamației post-vaccinare, care la un adult tânăr ar fi fost considerate minore. Un vârstnic fragil poate fi fatal destabilizat și de o simplă criză de tuse. Ceea ce nu înseamnă că aceste decese nu sunt evenimente care trebuie luate foarte în serios, dimpotrivă, dacă se confirmă, ar trebui să ghideze de-acum încolo politicile de vaccinare la această categorie de pacienți. Mai exact, ar trebui atent evaluat fiecare caz în parte și luată o decizie de vaccinare în funcție de raportul risc-beneficiu.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Din nou, poate vă întrebați de ce nu au existat decese în testarea clinică a vaccinurilor. Răspunsul, ca în cazul alergiilor, este că nici Pfizer și nici Moderna nu au inclus pacienți fragili și au inclus doar un număr mic de pacienți foarte vârstnici - cei peste 75 de ani au reprezentat <a href="https://www.fda.gov/media/144245/download" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">4.4%</a> din totalul celor testați pentru Pfizer și <a href="https://www.fda.gov/media/144434/download" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">4.1%</a> pentru Moderna. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; text-align: left;"></b></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><strong style="box-sizing: border-box;">Update 20 ianuarie 2020:</strong> În urma unei investigații și în ciuda raportului inițial, autoritățile norvegiene au precizat că <a href="https://www.cbsnews.com/news/norway-covid-19-vaccine-elderly-deaths-no-link/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">nu pot de fapt determina o relație de cauzalitate între vaccinare și dece</a>se, dar că nici nu pot exclude că vaccinurile au accelerat degradarea stării pacienților respectivi. În același timp, păstrează recomandarea de evaluare a pacienților fragili înaintea vaccinării.</em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><br /></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><br /></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;">11. Care sunt celulele în care intră vaccinul?</b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><br /></b></em></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Greu de spus cu exactitate, în lipsa unor studii din partea companiilor producătoare. ARNm este doar un călător pasiv; preferința materialului injectat pentru anumite celule, țesuturi sau organe depinde exclusiv de caracteristicile biochimice ale nanoparticulelor lipidice, după cum scriam mai sus. Diferențe foarte mici în formula chimică a lipidelor, pot determina diferențe imense în modul cum pătrund în celule și în care celule pătrund. Răspunsul la întrebare este făcut și mai dificil de faptul că cel puțin un compus (din vaccinul Moderna) este încă secret.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Totuși, există studii mai vechi sau mai noi care descriu biodistribuția unor compuși similari la animale de laborator și putem specula că situația nu este dramatic diferită nici pentru vaccinurile administrate în prezent la om. În definitiv, nici Pfizer-BioNTech și nici Moderna nu au pornit de la zero, ci au construit pe<a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5906799/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> experiența de 30 de ani</a> a comunității științifice în încercarea de a dezvolta compuși ARNm injectabili.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Conform unui studiu<a href="https://www.nature.com/articles/s41551-019-0378-3" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> pe maimuțe</a> nelegat de COVID, ARNm părăsește treptat locul injecției (ore, zile) și se localizează în ganglionii limfatici din apropiere. Ganglionii limfatici sunt structuri anatomice prin care tranzitează limfa, dar mai important pentru noi, sunt structuri foarte bogate în celule imune, ceea ce înseamnă că <strong style="box-sizing: border-box;">ne dorim ca ARNm să ajungă acolo</strong>, pentru că poate declanșa eficient cascada imună care duce la producerea de anticorpi. Anatomic vorbind, dacă injecția se face în braț (mușchiul deltoid), ar fi de așteptat ca majoritatea particulelor din vaccin să fie drenate în ganglionii limfatici axilari de pe acea parte a corpului. Acest fenomen mai mult ca sigur explică de ce a doua cea mai frecventă (11.6%) reacție locală la vaccin este<a href="https://www.cdc.gov/vaccines/covid-19/info-by-product/moderna/reactogenicity.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> tumefacția și sensibilitate axilară</a> (când se inflamează și cresc la peste 1 cm diametru se numesc popular „gâlme la subraț”, iar medical „adenopatii axilare”).</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Este încă oarecum neclar dacă particulele din vaccin ajung la acest nivel preluate fiind direct de sistemul limfatic sau dacă pătrund întâi în celule imune venite la locul injecției, care apoi migrează în ganglioni cu ARNm cu tot (celulele migratoare sunt predominant<a href="https://www.nature.com/articles/s41551-019-0378-3" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> monocite și celule dendritice</a>). Cert este doar că nu celulele musculare în sine preiau marea parte a ARNm-ului, deși injecția se face în mușchi, ci celulele imune aflate printre celulele musculare sau în ganglionii din apropiere. Subiectul e cu siguranță de interes pentru cercetători și pentru cei mai curioși dintre voi, dar pentru publicul larg acest detaliu este nesemnificativ.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Studiul pe maimuțe nu sugerează că ARNm ar ajunge mai departe de ganglioni. Cu alte cuvinte, din cauza duratei scurte de viață, produșii ARNm incapabili de autoreplicare (cum sunt și cei Pfizer și Moderna) se sting încet acolo, prin digestie enzimatică de către celule. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Totuși, nanoparticulele lipidice propuse de<a href="https://www.fda.gov/media/144245/download" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> Pfizer</a> și<a href="https://www.fda.gov/media/144434/download" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;"> Moderna</a> au o formulă particulară, diferită de cea din studiul pe maimuțe, ceea ce înseamnă că și distribuția lor în organism poate fi particulară. De exemplu, în alte studii, formule care includeau PEG-2000 (cum este și cazul vaccinurilor anti-COVID), <a href="https://www.cell.com/molecular-therapy-family/nucleic-acids/fulltext/S2162-2531(16)30197-4" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">au ajuns</a> sau <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5523404/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">nu</a> și în celule din ficat, în funcție de concentrația molară a PEG și de numărul de atomi de carbon ai compusului. Incidental, studii anterioare ale Moderna pe vaccinuri ARNm au avut chiar ca scop livrarea de nanoparticule lipidice preferențial către ficat (<a href="https://www.cell.com/cell-reports/fulltext/S2211-1247(17)31748-5" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">1</a>,<a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6642332/#bb0095" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">2</a>). Pe de-altă parte, sarcina electrică a nanoparticulelor (dată tot de compoziția chimică), poate influența distribuția lor către <a href="https://www.nature.com/articles/nature18300" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">plămâni sau splină</a>, aceasta din urmă fiind un alt organ cu importanță mare în răspunsul imun. Nu în ultimul rând, luând în considerare vascularizația bogată din mușchi, ne putem aștepta că o bună parte din nanoparticule să fie preluate direct în torentul sanguin și să se distribuie în concentrații reduse sau foarte reduse <a href="https://www.cell.com/molecular-therapy-family/molecular-therapy/fulltext/S1525-0016(17)30156-9?_returnURL=https%3A%2F%2Flinkinghub.elsevier.com%2Fretrieve%2Fpii%2FS1525001617301569%3Fshowall%3Dtrue" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">în practic orice organ</a>, inclusiv în creier.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwmnJ8GtYrs9CYU74VUljvaYHYbPXI0IAEq3VUjAwjHBGBUhi8gHc0KM-A5z28sPsKX8ROlZ7wdRdj4CwSk9eauNV2oMp_nInh8kUwSwifs5zTLcCqF6Yjlb2nBhq2uBJul8gldQ0lHNA/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1000" data-original-width="1000" height="635" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwmnJ8GtYrs9CYU74VUljvaYHYbPXI0IAEq3VUjAwjHBGBUhi8gHc0KM-A5z28sPsKX8ROlZ7wdRdj4CwSk9eauNV2oMp_nInh8kUwSwifs5zTLcCqF6Yjlb2nBhq2uBJul8gldQ0lHNA/w635-h635/ping3.jpg" width="635" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="text-align: start;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="text-align: start;">În concluzie, în absența unor date clare din partea companiilor producătoare, este foarte greu să precizăm cu exactitate în ce organe se acumulează preferențial ARNm din vaccin și la ce intervale de timp. Totuși, numitorul comun al studiilor pre-existente este că după o acumulare inițială la locul injecției, ARNm este rapid transportat către ganglionii limfatici din apropiere, pătrunzând predominant în celulele implicate în răspunsul imun. Ceea ce e bine.</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="text-align: start;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="text-align: start;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="text-align: start;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;">12. OK, dar nu e o problemă că mor celulele în care intră ARNm?</b></em></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><br /></b></em></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;">Nu, chiar nu e. Într-adevăr, celulele care preiau ARNm și încep să sintetizeze proteine virale vor fi neutralizate de sistemul imun sau se vor sinucide onorabil (proces denumit </span><em style="box-sizing: border-box; font-size: 18px; font-weight: 400;">apoptoză</em><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;">). Dar asta nu este o problemă din trei motive: (1) nu poți face omletă fără să spargi niște ouă, sau altfel spus, pentru a declanșa cascada imună sunt necesare câteva sacrificii celulare; (2) orice infecție a unor celule, cu orice virus, inclusiv SARS-CoV-2, </span><a href="https://www.cell.com/trends/microbiology/fulltext/S0966-842X(99)01487-0" style="box-sizing: border-box; color: #e4002b; font-size: 18px; font-weight: 400; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">va produce moartea a multe celule</a><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;">; (3) în corpul uman mor de bătrânețe până la </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Apoptosis#cite_note-3" style="box-sizing: border-box; color: #e4002b; font-size: 18px; font-weight: 400; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">70 de miliarde de celule pe zi</a><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;">, așa că încă niște zeci de milioane în plus sau în minus este irelevant.</span></b></em></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"><br /></span></b></em></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"><br /></span></b></em></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"><br /></span></b></em></div><p></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><em style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; font-size: 18px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;">13.</b></em> Cât va dura efectul protector al vaccinului?</b></em></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"><br /></span></b></em></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"><br /></span></b></em></div><p></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Că vă zicem noi, că rugați niște vrăjitoare să vă dea în cafea sau că rugați un astrolog să consulte alinierea planetelor, nu e prea diferit. </p><div class="separator" style="clear: both;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Înainte de a încerca totuși un răspuns, trebuie să clarificăm faptul că atât virusul, cât și vaccinul, generează două tipuri de imunitate la majoritatea indivizilor. Una se bazează pe anticorpi produși de <em style="box-sizing: border-box;">limfocite B</em> (imunitate umorală), iar alta direct pe activitatea distructivă a unor celule foarte feroce, numite<em style="box-sizing: border-box;"> limfocite T</em> (imunitate celulară). </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Despre imunitatea umorală știți deja cu toții, sau oricum, măcar aceia dintre voi care și-au făcut deja teste rapide de anticorpi și au fost curioși să înțeleagă care e diferența față de un test de sarcină. Veți ști, de exemplu, că în medie la vreo <a href="https://immunology.sciencemag.org/content/5/52/eabe0367.full" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">12 zile</a> de la debutul COVID-19 încep să apară anticorpi de tip IgM semnificând infecție acută, care însă dispar repejor și rămân pe termen lung doar anticorpii neutralizanți IgG, cu rolul să ne protejeze de reinfecție. În ciuda zvonurilor alarmiste, doar <a href="https://science.sciencemag.org/content/370/6521/1227.full" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">1%</a> - <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2026116" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">9%</a> dintre indivizi<strong style="box-sizing: border-box;"> nu dezvoltă deloc anticorpi </strong>în urma „infecției naturale”. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Chiar și anticorpii IgG au un timp de înjumătățire (sau simplificat - o durată de viață medie în sânge) de doar <a href="https://www.arthritisresearch.us/molecular-immunology/halflife-of-antibodies.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">21</a>-<a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMc2025179?query=featured_home" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">36 de zile</a>, apoi se degradează ca orice altă proteină, ca orice carne uitată în frigider. Responsabilitatea să păstreze o concentrație utilă IgG revine celulelor producătoare, adică limfocitele B. Problema în COVID este că, din motive încă neclare, limfocitele B își pierd <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMc2025179?query=featured_home" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">relativ rapid</a> interesul (sau poate capacitatea) de a menține producția, începând de la <a href="https://www.nature.com/articles/s41591-020-0965-6" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">2-3 luni post-infecție</a>. Nivelurile IgG scad indiferent de severitatea bolii sau de <a href="https://science.sciencemag.org/content/370/6521/1227.full" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">titrul inițial de anticorpi</a>, deși evident, cei cu titru mare <a href="https://www.nature.com/articles/s41564-020-00813-8" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">păstrează niveluri mai ridicate în ciuda pierderilor</a>. Studii recente sugerează că, în ciuda acestui trend de scădere, IgG se mențin detectabili <a href="https://science.sciencemag.org/content/early/2021/01/06/science.abf4063" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">măcar 8 luni</a> la 90% din indivizii recuperați, ceea ce este încurajator. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Durata scurtă a imunității anti-SARS nu ar fi o surpriză. Așa cum <a href="https://www.scena9.ro/article/vaccin-covid19-imunizare-coronavirus" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">detaliam într-un alt articol</a> prin aprilie, și celelalte coronavirusuri au acest efect misterios. Coronavirusurile comune, care dau răceli sezoniere, ne pot reinfecta cam la 2 ani. Iar la coronavirusurile mai nasoale, adică SARS-CoV-1 și MERS-CoV, imunitatea măsurată prin anticorpi a fost tot între doi și trei ani. Pentru comparație, se estimează că la majoritatea indivizilor imunizați, limfocitele B ar rămâne dedicate producției de anticorpi protectori anti-rujeolă și anti-rubeolă <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa066092" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">cam 200 de ani</a>, presupunând că am trăi atât.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">N-avem niciun motiv să credem că imunizarea prin vaccinare ar fi mai șmecheră. Istoric, vaccinurile au produs aproape întotdeauna <a href="https://www.nytimes.com/2018/09/21/well/live/immunity-vaccines-measles-mumps-tetanus-vaccination.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">imunitate mai slabă sau de mai scurtă durată</a>, comparativ cu infecția naturală. Așa că, în funcție de ce vor arăta pe termen lung studiile pentru această generație de vaccinuri, există cu siguranță o bună posibilitate să fie necesare rapeluri la doi-trei ani pentru a ne menține un răspuns imun eficient. Ceea ce nu e o tragedie, sunt multe vaccinuri care necesită rapel la un număr de ani, de exemplu pentru hepatita B.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Trebuie precizat însă că măsurătoarea anticorpilor este doar o aproximare a capacității organismului de a neutraliza SARS-CoV-2. De exemplu, prezența lor nu garantează întotdeauna protecție, existând încă neclarități despre <a href="https://www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(20)31685-8" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">care izotipuri de IgG sunt cu adevărat eficienți</a>. Convers, nu știm deocamdată dacă <strong style="box-sizing: border-box;">absența anticorpilor la cei imunizați prin boală sau vaccin înseamnă neapărat absența protecției</strong>. Cu alte cuvinte, nu știm dacă limfocitele B sunt sau nu capabile de reactivare rapidă la un nou contact cu virusul. Mai mult, absența anticorpilor nu înseamnă că nu avem și alte resurse să luptăm eficient cu infecția. În ultimele luni a devenit tot mai clar că răspunsul imun celular, prin limfocite T, <a href="https://immunology.sciencemag.org/content/5/53/eabe8063.full" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">joacă un rol crucial în COVID-19</a>. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Există mai multe tipuri de limfocite T, dar din motive de spațiu vom menționa doar două dintre ele. Limfocitele T citotoxice (CD8+) au abilitatea extraordinară de a recunoaște celulele infectate de virus sau transfectate de ARNm din vaccin și de a le distruge prin contact direct. Pe de altă parte, limfocitele T helper (CD4+) secretă citokine și reglează activitatea limfocitelor B și a limfocitelor T citotoxice. Chiar dacă descrierea nu e la fel pertinentă ca la CD8+, limfocitele CD4+ sunt esențiale în răspunsul imun, de altfel pierderea lor în urma infecției HIV este ceea ce duce la Sindromul Imunodeficienței Dobândite (SIDA). Ambele tipuri de limfocite pot deveni <a href="https://www.cell.com/immunity/fulltext/S1074-7613(20)30537-9" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">limfocite cu memorie</a>, capabile să recunoască un anumit antigen (sau proteină străină) pe termen lung.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Spre diferență de răspunsul imun umoral, cu anticorpi, limfocitele T cu memorie par mai durabile post-SARS. De exemplu, <a href="https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21576510/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">la șase ani de la infecția cu SARS-CoV-1</a> pacienții recuperați nu mai aveau nici urmă de anticorp, dar 61% dintre ei mai aveau încă limfocite T capabile să recunoască proteine SARS. Surprinzător, într-un alt studiu, reactivitatea s-a păstrat și la <a href="https://www.nature.com/articles/s41586-020-2550-z" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">17 ani de la infecția SARS</a>. În cazul SARS-CoV-2, limfocitele T cu memorie (CD4+ în special) erau încă prezente la 92% dintre pacienții recuperați, <a href="https://science.sciencemag.org/content/early/2021/01/06/science.abf4063" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">la peste șase luni de la infecție</a>, iar autorii estimează că după o scădere inițială s-ar atinge o fază relativ stabilă, de platou, în care aceste celule nu mai scad. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Un element interesant care a reieșit din mai multe studii recente, este că la o parte din populația care nu a venit vreodată în contact cu virusul, limfocitele T CD4+ și CD8+ sunt totuși <a href="https://science.sciencemag.org/content/370/6512/89.full" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">capabile să recunoască SARS-CoV-2</a>. Explicația este că există un grad ridicat de reactivitate încrucișată între aceste celule și coronavirusurile comune, care dau răceli sezoniere (OC43, 229E, NL63 și HKU1). Este probabil unul dintre elementele care explică diferențele foarte mari de gravitate a bolii între indivizi.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Apropo, incertitudinile legate de eficiența reală a anticorpilor anti-SARS-CoV-2 măsurați sunt probabil motivul principal pentru care se recomandă vaccinarea chiar și la persoanele care au trecut prin boală și au încă IgG detectabili.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><em style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; font-size: 18px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;">14.</b></em> Câți trebuie să se vaccineze pentru a obține imunitate de turmă?</b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><br /></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Skeptic Pengus <a href="https://www.scena9.ro/article/covid-19-coronavirus-vaccin-imunizare" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">au răspuns deja</a> la această întrebare în aprilie 2020. Pe scurt însă, procentul depinde de contagiozitatea virusului SARS-CoV-2, sau mai exact, de câte alte persoane infectează o singură persoană bolnavă (coeficient R0). Dacă acest coeficient scade sub 1, transmiterea încetează. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În aprilie 2020, estimarea era între 2 și 3, adică o singură persoană bolnavă transmitea în medie către 2-3 alte persoane virusul. La o valoare de 3 a lui R, procentul din populație care necesita imunitate pentru a opri transmiterea era 67%. Coeficientul este însă sensibil la măsurile de prevenție (distanțare socială, măști), ca urmare în decembrie în Marea Britanie coeficientul devenise <a href="https://www.bbc.com/news/health-52473523" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">1.1-1.2</a>. La această valoare (presupunând continuarea măsurilor sociale), procentul din populație care ar fi necesitat anticorpi pentru imunitatea de turmă era de doar 17%. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Acum însă transmiterea a crescut din nou, din cauza răspândirii mutației B.1.1.7, care e mai contagioasă. Presupunând estimarea maximă a creșterii (<a href="https://www.bbc.com/news/health-55507012" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">+0.7</a>), coeficientul de transmitere este iar în jur de 2. Adică imunitatea de turmă s-ar obține dacă 50% din populație este protejată, în condițiile menținerii unor măsuri sociale până la eradicare.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"></b></em></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Țineți cont că vaccinurile ARNm sunt doar 94-95% eficiente. Asta înseamnă ca 5-6% dintre noi vor suferi <a href="https://www.scena9.ro/article/vaccin-covid19-imunizare-coronavirus" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">eșec primar de imunizare</a>. Ceea ce înseamnă că procentele de mai sus subestimează necesarul real de vaccinare pentru imunitate de turmă. Concret, presupunând că populația României este de 19 milioane, iar R0=2, calculul brut ar indica că 9.5 milioane dintre noi trebuie să se vaccineze pentru imunitate de turmă. Dar din acești 9.5 milioane, 5% sau 475000 nu vor dezvolta anticorpi chiar dacă se vaccinează. Deci pentru a compensa, necesarul real de vaccinare este undeva peste 10 milioane de indivizi. Vise. </p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><em style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; font-size: 18px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;">15.</b></em> Care tip de vaccin e mai eficient sau mai sigur?</b></em></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><br /></b></em></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În această secțiune ne vom concentra pe vaccinurile care sunt deja aprobate în Uniunea Europeană la momentul scrierii acestui articol (17 ianuarie 2021), adică cele două vaccinuri ARNm, de la Pfizer-BioNTech și Moderna. Vom face și o analiză comparativă cu vaccinul Oxford-Astra Zeneca (AZ), care are șanse mari să fie aprobat în UE <a href="https://www.msn.com/en-us/health/medical/astrazeneca-e2-80-93oxford-covid-19-shot-could-be-authorized-jan-29-says-eu-medical-regulator/ar-BB1cGOYc" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">foarte curând</a>. </p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px;"></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Mai jos aveți un tabel cu ceea ce considerăm noi că sunt de fapt elementele cele mai importante atunci când facem o comparație.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgkVd7fI6bKdw4um1-vPj_Rm-3Tp8qGsYexQPPz70jMLJVvSAB_CZLTH-WDteJ1z_RIyJMxfzK7Ss2C5XFfjpmX0c0x5chQLfHMaaqKqp4otXKyX7ABwiAQcbwHyvvSKW_hygfKZw13lA/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1160" data-original-width="1855" height="387" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgkVd7fI6bKdw4um1-vPj_Rm-3Tp8qGsYexQPPz70jMLJVvSAB_CZLTH-WDteJ1z_RIyJMxfzK7Ss2C5XFfjpmX0c0x5chQLfHMaaqKqp4otXKyX7ABwiAQcbwHyvvSKW_hygfKZw13lA/w618-h387/Picture1.png" width="618" /></a></div><br /><br /><p></p></b></em></div><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-style: normal; text-align: left;"><p class="h4" style="background-color: white; box-sizing: border-box; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; line-height: 1.1; margin: 15px 0px; text-align: justify;"><span style="color: #2b00fe; font-size: large;">A. Siguranță</span></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Începem cu elefantul din cameră: profilul de siguranță al celor 3 vaccinuri (Pfizer, Moderna și AZ). Anticipând îngrijorarea scepticilor și a anti-vacciniștilor, mă grăbesc să promit că decesele înregistrate în timpul testării clinice a vaccinurilor nu au avut legătură cu vaccinul în sine. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">(A.1) Pfizer-BioNTech</strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În cazul Pfizer <a href="https://www.fda.gov/media/144245/download" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">s-au înregistrat șase decese</a>, dintre care două la grupul vaccinat și patru la grupul placebo (care a primit soluție salină, cunoscută și ca ser fiziologic sau apă cu sare). Cei doi vaccinați, ambii peste vârsta de 55 de ani, au murit din motive cardiovasculare, unul la trei zile de la vaccinare și altul la 62 de zile. Aceste două decese au fost comparabile (ca frecvență și cauze) deceselor din grupul placebo și poate mai important, similare populației generale la acel interval de vârstă.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">(A.2) Moderna</strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">În cazul Moderna, <a href="https://www.fda.gov/media/144434/download" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">s-au înregistrat 13 decese</a>, șase în grupul de vaccinați, șapte în grupul placebo (care a primit apă cu sare). Nu mai listez cauza morții pentru fiecare dintre cei vaccinați, pentru că variază de la infarct miocardic la suicid, mă rezum să spun că toți au murit la 21-57 de zile de la administrarea vaccinului, ceea ce duce orice corelație cu procedura vaccinării în zona imposibilului. Sau oricum, ca să fim consecvenți cu tonul articolului, „în zona extrem de puțin probabilului”.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">(A.3) Oxford-Astra Zeneca</strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">AZ <a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)32661-1/fulltext#sec1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">a înregistrat patru decese</a> non-COVID, unul în grupul vaccinat și trei în grupul placebo. De data asta, nu toți participanții din grupul placebo au primit apă cu sare. În mod ciudat, fiecare dintre cele trei brațe ale studiului (Marea Britanie, Brazilia și Africa de Sud), <a href="https://blogs.sciencemag.org/pipeline/archives/2020/12/09/the-oxford-astrazeneca-vaccine-efficacy-data" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">a primit altceva</a>: brațul din Marea Britanie a primit un vaccin anti-meningococic, brațul din Brazilia a primit anti-meningococic la prima doză, apoi apă cu sare la a doua și în final brațul din Africa de Sud a primit doar apă cu sare. Nu mă întrebați de ce, vom vedea imediat că este doar una dintre zăpăcelile inexplicabile ale acestui studiu. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Oricum ar fi, cele patru decese au fost declarate ca nelegate de vaccin, fiind vorba de omor, accident rutier, traumatism post-lovire și penumonie fungică (adică o ciupercă la plămâni). AZ însă nu s-a obosit să ne spună, nici măcar în <a href="https://www.thelancet.com/cms/10.1016/S0140-6736(20)32661-1/attachment/87a97e27-03d4-40c9-8498-7e513e08d265/mmc2.pdf" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">anexa de 562 de pagini a studiului</a>, care deces a fost în care braț, la câte zile de la vaccinare s-a întâmplat sau ce vârste aveau fiecare. Nu mă întrebați de ce, pentru că n-am nici cea mai vagă idee - evident aceste informații nu țin de confidențialitate.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Dar nu aceste decese sunt faimoase. Dacă ați urmărit presa, poate vă amintiți <a href="https://www.reuters.com/article/health-coronavirus-brazil-vaccine-int-idUSKBN2762OV" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">valuri în octombrie</a>, când murea în Brazilia un cadru medical „voluntar” de 28 de ani, înrolat în trialul AZ. Testarea nu a fost întreruptă, dar a fost o lovitură mare de încredere pentru companie. Venea într-un moment în care exista deja o <a href="https://www.msn.com/en-us/news/world/deceased-astrazeneca-trial-volunteer-didnt-receive-vaccine/ar-BB1agtI5" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">întrerupere a brațului de testare din SUA</a>, din cauza a <a href="https://www.msn.com/en-us/health/medical/with-astrazenecas-vaccine-trial-still-on-pause-in-us-questions-abound-about-study-participants-mysterious-illnesses/ar-BB19q9AG" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">două cazuri de mielită</a> la vaccinați. Până la urmă s-a dovedit că valurile au fost parțial nejustificate: tânărul a murit din cauza unor complicații COVID și era din brațul placebo, adică a primit vaccinul meningococic. Spun „parțial nejustificate”, pentru că, deși decesul nu are legătură cu siguranța vaccinului anti-COVID, comunicarea publică a AZ a fost complet deficitară atât pentru acest deces, cât și pentru cazurile de mielită. Nu mă întrebați de ce, că nu știu.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">Concluzii despre siguranță</strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Per total însă, testarea clinică a celor trei vaccinuri a arătat un profil de siguranță excelent, predominant cu reacții adverse minore și un singur caz de mielită posibil legat de vaccinare în cazul AZ. Lucrurile sunt în prezent într-un ușor con de umbră pentru vaccinul Pfizer, din cauza a 29 de decese înregistrate în Norvegia, la persoane vârstnice și foarte fragile. Am discutat pe larg această situație în text, la secțiunea dedicată, nu mai reluăm. </p><p class="h4" dir="ltr" role="presentation" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; line-height: 1.1; margin: 15px 0px; text-align: justify;"><br /></p><p class="h4" dir="ltr" role="presentation" style="background-color: white; box-sizing: border-box; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; line-height: 1.1; margin: 15px 0px; text-align: justify;"><span style="color: #2b00fe; font-size: large;">B. Eficiență</span></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Unde lucrurile nu stau la fel între cele trei vaccinuri este eficiența și vom încerca să clarificăm de ce. Fără niciun fel de discuție, datele arată că cea mai eficientă tehnologie de vaccinare pe care o avem deocamdată împotriva COVID-19 este ARNm. Nu contează că vorbim de Pfizer sau de Moderna, eficiența este similară după două doze, adică 95%, respectiv 94.1%. Asta înseamnă că din 100 de oameni vaccinați, 95 dobândesc protecție împotriva COVID. Sunt cifre fenomenale și aș îndrăzni să spun că de la <a href="https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/mmr/public/index.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">ROR</a> încoace nu am mai avut așa randament pentru vreun vaccin. Pentru comparație, vaccinul gripal anual are o eficiență medie de <a href="https://www.cdc.gov/flu/vaccines-work/vaccineeffect.htm" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">doar 50%</a>, adică din 100 de oameni vaccinați, 50 vor face oricum gripă. Dar, ca peste tot în biologie și medicină <a href="https://www.facebook.com/skepticpengu/posts/219186779717329" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">există niște asteriscuri</a>, chiar și pentru vaccinurile ARNm, despre care vom vorbi mai jos.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">(B.1) Pfizer-BioNTech</strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Prima mențiune importantă este că eficiența maximă nu vine imediat, pentru că răspunsul imun are nevoie de timp. De exemplu, în cazul vaccinului Pfizer, șansa de îmbolnăvire COVID este practic aceeași între grupul vaccinat și cel placebo până pe la 12 zile după prima doză, apoi începe să scadă treptat pentru cei vaccinați. Eficiența vaccinului între momentul administrării primei doze și a doua doză <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2034577?query=RP" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">este 52%</a>, dar e neclar ce protecție oferă pe termen lung administrarea unei singure doze, pentru că studiul nu a testat această variantă. Și tocmai pentru că nu s-a testat așa ceva, orice propunere să se facă doar prima doză <a href="https://www.msn.com/en-us/health/medical/is-one-dose-of-the-covid-19-vaccine-enough/ar-BB1cGiGp" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">ca să se grăbească vaccinarea populației</a> este deocamdată o idee proastă.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">După a doua doză, eficiența urcă la 91% și abia la peste 7 zile de la a doua doză se atinge 95%</strong>. Am atașat mai jos chiar graficul de eficiență al Pfizer, în care se vede că punctul de divergență între placebo și vaccin este la 12 zile. Altfel spus, <strong style="box-sizing: border-box;">în intervalul de 12 zile după prima doză ne putem îmbolnăvi de COVID ca și cum nu am fi vaccinați. </strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px;"><strong style="box-sizing: border-box;"><br /></strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; font-weight: 400; margin: 0px 0px 15px;"><strong style="box-sizing: border-box;"></strong></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><strong style="box-sizing: border-box;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNCdIEKUwAEqgI4oCF9MN9GmX96qG5O3vk6cq3_8hB3pS99memhLvYBgPKqZcXXRzM1wZndGKGt8kl0oyl9vqtAeAjtKCWnT0bcHVIacIjhJvmO0q-dAASy3Tivl_HSyd63blE4Eon9Oo/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="890" data-original-width="1117" height="500" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNCdIEKUwAEqgI4oCF9MN9GmX96qG5O3vk6cq3_8hB3pS99memhLvYBgPKqZcXXRzM1wZndGKGt8kl0oyl9vqtAeAjtKCWnT0bcHVIacIjhJvmO0q-dAASy3Tivl_HSyd63blE4Eon9Oo/w628-h500/130517053_219182916384382_4159472161193010380_o.png" width="628" /></a></strong></div><strong style="box-sizing: border-box;"><br /><br /></strong><p></p></b></em></div><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Un alt asterisc important este că încă nu știm dacă vaccinul Pfizer previne cazurile severe. După șapte zile de la a doua doză au fost patru cazuri severe COVID, unu în grupul vaccinat și trei în grupul placebo, ceea ce este mult prea puțin ca să putem face o evaluare statistică.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Ultima mențiune importantă este că nu există încă nici date despre capacitatea vaccinului de a preveni transmiterea comunitară. Cu alte cuvinte, nu s-a testat eficiența vaccinului în a preveni cazurile asimptomatice. Cu alte cuvinte este deocamdată teoretic posibil ca măcar o parte dintre cei vaccinați să fie purtători asimptomatici ai virusului, care s-ar înmulți la niveluri foarte scăzute în tractul respirator superior, într-un mod inofensiv pentru gazdă, dar cu potențial de a fi transmis către alți indivizi. Sunt convins că vor apărea curând studii care lămuresc această problemă.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">(B.2) Moderna</strong></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Lucrurile sunt ceva mai clare pentru <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2035389" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">vaccinul Moderna</a>. Eficiența este de doar 50% în primele <a href="https://www.fda.gov/media/144434/download" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">14 zile</a> de la prima doză și ajunge la un maxim de 92.1% în buza celei de a doua doze, care este însă la 28 de zile (nu 21 ca în cazul Pfizer). Nici Moderna nu a testat eficiența pe termen lung a administrării unei singure doze. Apoi, la 14 zile de la a doua doză eficiența urcă la 94.1%, cu amendamentul că este o medie. Astfel, la persoanele de peste 65 de ani a fost 86.4%, comparativ cu 95.6% la intervalul 18-65 ani. Este o diferență minoră față de Pfizer, care declară eficiență egală la toate categoriile de vârstă.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"><br /></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"><br /></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidxEJKp9DioZJwQRy5Yq8sDfr3J_EN-eYGsMyHrdADpAoWD0vA60MMt8S3Y0WnFYxGvYDKbfD6TkDnLE6pgV8UTQptufSfRol0CO8upvF4kECWMmxzwhIyGauaeA5sEdRBewmWU00ViY4/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="711" data-original-width="1355" height="330" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidxEJKp9DioZJwQRy5Yq8sDfr3J_EN-eYGsMyHrdADpAoWD0vA60MMt8S3Y0WnFYxGvYDKbfD6TkDnLE6pgV8UTQptufSfRol0CO8upvF4kECWMmxzwhIyGauaeA5sEdRBewmWU00ViY4/w628-h330/Moderna.jpg" width="628" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><p></p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">O observație importantă este că Moderna are cifrele să afirme că vaccinul lor <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2035389" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">previne cazurile severe</a>, dar doar la mai mult de 14 zile după ambele doze. Toate cele 30 de cazuri severe înregistrate au fost în grupul placebo, ceea ce sugerează o eficiență de 100%. <a href="https://www.fda.gov/media/144434/download" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">După o singură doză</a> au existat două cazuri severe între cei vaccinați și patru în cazul grupului placebo.</p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: start;"></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Nu în ultimul rând, spre diferență de Pfizer, Moderna a testat prin RT-PCR prezența infecției asimptomatice înainte de administrarea celei de a doua doze: au fost 39 de cazuri asimptomatice în grupul placebo și 15 în cel vaccinat. E greu să tragem concluzii definitive din cauza numărului mic de cazuri, dar aceste date sugerează că vaccinul reduce, dar nu împiedică, transmiterea asimptomatică. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">(B.3) Oxford-Astra Zeneca</strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Am să fiu sincer. Încercând să descifrez datele publicate de AZ, mi-a încolțit un mega <em style="box-sizing: border-box;">bias </em>subconștient în favoarea vaccinurilor ARNm și în defavoarea AZ. Punând datele Moderna și Pfizer lângă datele AZ, am avut sentimentul că sunt în fața a trei școlari arhetipali: doi dintre ei foarte silitori, și-au făcut tema la literă și au pregătit materia cu câteva săptămâni înainte, iar altul e plin de cerneală pe mâini, are ochii crăpați și vorbește haotic, pentru că a petrecut toată noaptea încercând fără succes să învețe tot. De fapt, decât să mă întorc la anexa de 562 de pagini unde AZ prezintă detalii experimentale, cred că prefer să îmi smulg unghii cu patentul. Sau să revăd <em style="box-sizing: border-box;">Twilight</em>.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Să vă explic de ce sunt o problemă datele de eficiență ale AZ. Pe lângă ce am menționat mai sus, referitor la alegerea ciudată de a administra placebo diferit între brațele studiului, compania a mai făcut ceva ciudat (<a href="https://www.nature.com/articles/d41586-020-03326-w" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">1</a>,<a href="https://www.nytimes.com/2020/12/08/business/covid-vaccine-oxford-astrazeneca.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">2</a>). A dat din greșeală unei cohorte de 1367 de indivizi din Marea Britanie, jumătate de doză la prima administrare, apoi doza întreagă la a doua. Restul de 4440 de subiecți din studiu au primit două doze standard. N-ar fi fost nicio problemă, dar la analiza finală a reieșit că la grupul la care s-au greșit dozele eficiența era de 90%, iar la cel cu doze corecte de doar 62.1%. Așa că AZ a făcut o medie și a zis, „gata, <a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)32661-1/fulltext#sec1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">70.4% eficiență</a>”. Dar lucrurile <a href="https://blogs.sciencemag.org/pipeline/archives/2020/12/09/the-oxford-astrazeneca-vaccine-efficacy-data" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">nu sunt atât de simple</a>. În primul rând că statistic vorbind, intervalurile de încredere nu sunt grozave și se ridică un semn de întrebare dacă valorile obținute fie pentru un grup, fie pentru celălalt, sunt întâmplătoare. Faptul că cei 90% nu ar fi tocmai reali este sugerat de eficiența aproape identică între cei care au primit două doze standard în Marea Britanie (60.3%) și cei care au primit două doze standard în Brazilia (64.2%). În al doilea rând, cohorta cu eficiență de 90% nu a inclus persoane peste 55 de ani, ceea ce evident are șanse să crească artificial procentul. Și ca să complice și mai mult lucrurile, AZ a mai introdus o variabilă: unii pacienți au primit a doua doză la 6 săptămâni, alții după 12 săptămâni, deși aparent nu au existat diferențe de eficiență între grupuri. </p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Chiar făcând media la 70.4%, datele nu sunt grozave, deși jur că eu n-am fost deosebit de surprins. Așa cum scriam și în prima secțiune a acestui text, precum și în articolul „<a href="https://www.scena9.ro/article/vaccin-covid19-imunizare-coronavirus" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">Hai cu vaccinul</a>”, adenovirusurile au în continuare probleme de eficiență din cauză că sunt în esență virusuri comune în natură. Mai exact, unele adenovirusuri produc sezonier răceli obișnuite la om. Asta face ca, în unele cazuri, organismul uman să le recunoască și să le neutralizeze eficient, înainte ca ele să apuce să <a href="https://www.nytimes.com/interactive/2020/health/oxford-astrazeneca-covid-19-vaccine.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">descarce încărcătura genetică de interes</a> în celule. Desigur, companiile care dezvoltă vaccinuri pe bază de adenovirusuri încearcă tot felul de șmecherii ca să evite acest lucru. AZ, de exemplu, folosește un adenovirus care infectează cimpanzei (de unde și abrevierea ChAd), dar chiar și așa, se pare că <a href="https://www.intechopen.com/books/adenoviruses/adenoviral-vector-based-vaccines-and-gene-therapies-current-status-and-future-prospects" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">15% dintre noi</a> avem oricum anticorpi.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Există totuși ceva bun la datele prezentate de AZ? Da, două rezultate utile, unul o veste bună, altul o veste proastă. Vestea bună e că vaccinul ChAdOx1 pare să prevină cazurile severe după <a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)32661-1/fulltext#tbl5" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">21 de zile de la prima administrare</a>. Până la 21 de zile au existat două cazuri de spitalizare COVID în grupul vaccinat, apoi 0, deși în grupul placebo au continuat să apară. Vestea proastă este că deși AZ s-a chinuit să monitorizeze la toți pacienții boala asimptomatică (ceea ce Pfizer de exemplu nu a făcut), rezultatele nu sunt grozave. Sugerează că vaccinul are o eficiență de doar 3.8% în prevenția bolii asimptomatice (la cei care au primit două doze standard), deci cel puțin teoretic este posibil ca cei vaccinați să nu facă boala, dar să transmită COVID în continuare.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Rămâne de văzut ce va face AZ mai departe și ce regim de doze vor alege. E clar că trebuie să ofere date mai bune și, sub rezerva sursei exuberante, circulă deja zvonuri că <a href="https://www.timesofisrael.com/astrazeneca-winning-vaccine-formula-is-100-effective-against-severe-covid-19/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">ne pregătesc o surpriză</a>. Sunt sceptic.</p><p style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">(B.4) Alte vaccinuri</strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Din cauza istoricului de eficiență mai scăzută a vaccinurilor bazate pe adenovirusuri, nu vreau să mă pronunț referitor la produsul de la Johnson and Johnson sau cel rusesc, până nu văd datele finale. J&J <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2034201" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">a publicat date preliminare promițătoare</a>, de fază I/II, sugerând că vaccinul lor cu o singură doză determină răspuns imun la 96% dintre cei injectați. Pentru vaccinul <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7471804/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">Sputnik V</a> există <a href="https://sputnikvaccine.com/newsroom/pressreleases/second-interim-analysis-of-clinical-trial-data-showed-a-91-4-efficacy-for-the-sputnik-v-vaccine-on-d/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">date pe site-ul companiei producătoare</a> (Gamaleya Center), care sugerează eficiență 95%, dar mă declar sceptic până nu văd datele într-o publicație academică <em style="box-sizing: border-box;">peer-reviewed</em>. Pentru ruși <a href="https://www.nytimes.com/2021/01/08/world/europe/russian-vaccine.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">totul e o competiție</a>, ceea ce în contextul cursei spațiale e spectaculos, dar în contextul unui vaccin care poate face diferența dintre viață și moarte, nu e la fel de amuzant. Dintre cele cu disponibilitate imediată (dar nu în UE) mai merită poate menționat vaccinul chinezesc CoronaVac, dezvoltat de compania Sinovac și bazat pe virus SARS-CoV-2 inactivat. Ultimele date publicate sunt <a href="https://www.nature.com/articles/d41586-021-00094-z" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">dezamăgitoare</a>, arătând o eficiență de doar 50.4%.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><strong style="box-sizing: border-box;">Considerații finale</strong></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Ca să rezum, <strong style="box-sizing: border-box;">vaccinurile ARNm sunt în aceste moment cele mai eficiente și, cu excepția poate a pacienților foarte fragili, super sigure.</strong> Autorii acestui articol și-au administrat vaccinul Pfizer și personal, dacă aș putea da timpul înapoi și aș avea de ales, tot Pfizer sau Moderna aș face. În mod evident, vreau cea mai mare eficiență posibilă. Prevăd însă o dilemă etică, în viitorul nu foarte îndepărtat când vaccinul AZ va fi aprobat global și când nu vor exista cantități suficiente din cele ARNm. Care sunt cetățenii care merită să primească vaccinul „cel mai bun” și care sunt cei care îl primesc pe cel „bun, dar nu cel mai bun”? Care sunt țările pentru care „decent” și „mai bun decât nimic” va fi suficient?</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;">Vom vedea.</p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><br /></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><em style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; font-size: 18px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;">16.</b></em> Va fi eficient vaccinul pentru noile mutații descrise în Marea Britanie și Africa de Sud?</b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><br /></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;">Da, cei de la Pfizer au confirmat recent </span><a href="https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2021.01.07.425740v1" style="box-sizing: border-box; color: #e4002b; font-size: 18px; font-weight: 400; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">printr-un studiu</a><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"> </span><em style="box-sizing: border-box; font-size: 18px; font-weight: 400;">in vitro </em><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;">(în eprubetă) că anticorpii indivizilor vaccinați recunosc și neutralizează și variantele mutante (</span><a href="https://cov-lineages.org/global_report.html" style="box-sizing: border-box; color: #e4002b; font-size: 18px; font-weight: 400; text-decoration-line: none; transition: color 0.1s ease 0s, background-color 0.1s ease 0s;">B.1.1.7 și B.1.351</a><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;">) ale SARS-CoV-2. Dacă totuși studiul Pfizer se înșală sau dacă viitorul ne rezervă un alt mutant capabil să evite anticorpii generați post-vaccinare, soluția va fi un nou vaccin, care să includă ARNm modificat pentru noua secvență virală. Procesul de producție a noului vaccin va fi foarte rapid: designul ARNm modificat va dura câteva ore, iar fabricarea lui va utiliza logistica deja existentă, important fără să mai fie necesare etape cronofage de testare pe pacienți. Dacă viitorul este chiar mai distopic și SARS-COV-2 devine des mutăcios, este posibil să intrăm în ciclul nesfârșit de vaccinuri sezoniere/anuale, cum facem cu virusul gripal.</span></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"><br /></span></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"><br /></span></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><em style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; font-size: 18px; text-align: justify;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;">17.</b></em> Voi, cei care scrieți sau desenați pentru acest articol, vă vaccinați?</b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><br /></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;">Suntem toți deja cipați, pe recepție 5G.</span></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"><br /></span></b></em></p><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 18px; margin: 0px 0px 15px; text-align: justify;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><span style="font-size: 18px; font-weight: 400;"></span></b></em></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgbSaTmlfrTgSpaf4DfqK5G7gf45mCEUvzpY5vGkEkVYm7UQ-ZQl6RzgA625lM2HrqVdo2tBvq5rQ3e85Uy3P8lSeLDeR_HpvF_Iv6DFXCZAmGFVH9lnuEbKjSR7fCa__Bfxscs0-ACLU/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1600" data-original-width="900" height="958" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgbSaTmlfrTgSpaf4DfqK5G7gf45mCEUvzpY5vGkEkVYm7UQ-ZQl6RzgA625lM2HrqVdo2tBvq5rQ3e85Uy3P8lSeLDeR_HpvF_Iv6DFXCZAmGFVH9lnuEbKjSR7fCa__Bfxscs0-ACLU/w540-h958/image.png" width="540" /></a></b></em></div><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><br /><br /></b></em><p></p></div><br /><p></p></div><div style="text-align: justify;"><p dir="ltr" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; margin: 0px 0px 15px; text-align: left;"></p><div style="text-align: right;"><b><span style="font-size: medium;">Vaccinare plăcută,</span></b></div><span style="font-size: medium;"><div style="text-align: right;">Echipa Skeptic Pengus</div><div style="text-align: right;"> Ilustrații de Giulia Angheluță</div></span><p></p><div style="text-align: right;"><em style="box-sizing: border-box;"><b style="box-sizing: border-box; font-size: 23px; font-style: normal; text-align: left;"><br /></b></em></div></div><div style="text-align: justify;"><br /></div>SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-40342210937940532692020-05-04T14:06:00.005+03:002021-01-06T01:59:48.779+02:00Noaptea, ca liliecii<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrXWzLORB8K3j_Sgl3TWMe0fSM3qnA_YF4SKSxZLbLsXB0a8sfpH_v21YWTV22aD_R7DE9_9NLKV8vnpouRS4k9CpiUYpsubWrzekJlCW8A58eWteP6ApLg4uIFdYDUmytaFtPQq8vZ54/s1600/BAT2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="705" data-original-width="870" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrXWzLORB8K3j_Sgl3TWMe0fSM3qnA_YF4SKSxZLbLsXB0a8sfpH_v21YWTV22aD_R7DE9_9NLKV8vnpouRS4k9CpiUYpsubWrzekJlCW8A58eWteP6ApLg4uIFdYDUmytaFtPQq8vZ54/s1600/BAT2.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="EN-US" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Cei care scriem la Skeptic Pengus am </span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">fost
întotdeauna precauţi la hotarul dintre ştiinţă şi supoziţie. Am călcat cu grijă
acolo unde metoda ştiinţifică era la limită, acolo unde demonstraţia empirică
începea să se confunde cu speculaţia. De aceea nu e uşor să formulăm premiza
acestui articol. Este <i>posibil</i> ca discuţiile
aprinse din presa americană să aibă un fundament şi SARS-CoV-2 să provină din laboratorul
</span><span lang="RO"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Wuhan_Institute_of_Virology"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Institutului
de Virologie din Wuhan</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, China. Dacă aveţi puţină
răbdare, vom explica de ce o astfel de afirmație nu este doar o altă
conspirație și care sunt diferenţele importante între conceptele de „natural”,
„provenit dintr-un laborator”, „modificat în laborator” şi „armă biologică”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; line-height: 150%;">1. De la lilieci la om, drumul
unui virus natural<span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Datele
ştiinţifice disponibile sugerează cu grad foarte ridicat de încredere că
virusul SARS-CoV-2 are o origine <i style="mso-bidi-font-style: normal;">naturală</i>.
Prin <i style="mso-bidi-font-style: normal;">natural</i> înţelegem că nu este
rezultatul manipulării genetice, ci provine din natură, de la animale. N-ar fi
primul. De fapt majoritatea virusurilor importante cu care ne luptăm de un
secol încoace sunt zoonotice. Epidemiile de Ebola au pornit de la </span><span lang="RO"><a href="https://www.embopress.org/doi/pdf/10.15252/emmm.201404792"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">lilieci</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
și </span><span lang="RO"><a href="https://science.sciencemag.org/content/303/5656/387.full"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">primate</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,
Zika </span><span lang="RO"><a href="https://journals.plos.org/plosntds/article?id=10.1371/journal.pntd.0005073"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">de
la primate</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> via ţânţari, HIV derivă din </span><span lang="RO"><a href="https://science.sciencemag.org/content/346/6205/56"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">virusul
SIV de la cimpanzei şi gorile</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, iar gripele aviară
şi porcină au sursa chiar în nume. Şi celelalte 2 betacoronavirusuri letale, SARS-CoV
şi MERS-CoV sunt zoonotice, cu origine primară în lilieci. Dacă SARS pare să fi
sărit la om prin </span><span lang="RO"><a href="https://jvi.asm.org/content/80/9/4211"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">intermediul zibetelor</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
vândute în </span><span lang="RO"><a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6466186/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">târgurile
de animale din China</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, MERS are ca gazdă
secundară </span><span lang="RO"><a href="https://virologyj.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12985-016-0544-0"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">dromaderii</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Poate
vă întrebaţi cum are loc acest „salt” inter-specii şi pentru asta trebuie să
introducem câteva noţiuni de bază. Deşi virusurile nu sunt vii <i style="mso-bidi-font-style: normal;">per se</i> (sunt doar material genetic
înconjurat de proteine şi uneori lipide), au un scop comun organismelor vii: să
se reproducă şi deci să se transmită eficient la un număr cât mai mare de
indivizi sau de specii. De aceea trebuie să fie structuri biologice dinamice,
în continuă schimbare pentru a se putea adapta la presiunea de selecţie a
mediului. Majoritatea schimbărilor sunt mutaţii minore, dar frecvente în genom,
pe care le vom numi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">drift genetic</i>.
Astfel de mutaţii sunt şi cumulative şi aleatorii. Adică unele vor fi favorabile
pentru virus, ajutând tulpina respectivă să prolifereze în defavoarea altor
tulpini, mai puţin competitive. Altele sunt nefavorabile şi duc la extincţie.
Ratele de mutaţie prin <i style="mso-bidi-font-style: normal;">drift genetic</i>
variază între virusuri, dar ca regulă generală virusurile ARN (cum este şi
SARS-CoV-2) suferă mutaţii mai des decât cele ADN, iar rata poate creşte când
presiunea de selecţie este mare. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Driftul </i>virusului
influenza, de exemplu, face ca vaccinurile antigripale să necesite actualizări
anuale.</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Virusurile
au însă şi alte strategii de adaptare, mai bruşte, prin care se poate modifica
o bucată mai mare de genom. Astfel pot deveni mai eficiente sau chiar capabile
să sară de la o specie la alta. La coronavirusuri procesul poartă numele de </span><span lang="RO"><a href="https://jvi.asm.org/content/84/7/3134"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">recombinare</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
şi poate fi declanşat de coexistenţa a două sau mai multe tulpini sau specii de
virus în aceeaşi gazdă. Tulpinile îşi pot „amesteca” gene, pentru a forma un virus
hibrid, precum himerele din mitologia antică. </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Destul
de rapid de la identificarea COVID-19 ca un nou tip de sindrom respirator acut,
am avut şi o </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/s41586-020-2008-3"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">secvenţiere
completă a genomului viral</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Adică am aflat ce proteine
sunt codificate de cele aproape </span><span lang="RO"><a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/nuccore/NC_045512"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">30000 de baze azotate</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
care îi compun lanţul de ARN. Odată ştiută amprenta genetică, s-au putut face
comparaţii cu virusurile deja cunoscute, în încercarea de a stabili filogenia –de
la ce animal a sărit, când s-a produs saltul şi cu cine e rudă? Următoarele pe
lista întrebărilor erau cele ale oricărei reporteriţe de la uşa DNA, „cine e
vinovat?” şi „vă pare rău?”</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Evident,
ca în orice epidemie, liliacul a fost pe lista suspecţilor şi un <span style="background: white; color: #222222;">coronavirus de liliac provenit din estul
Chinei (</span></span><span lang="RO"><a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30251-8/fulltext"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">bat-SL-CoVZC45</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: black; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">) părea inițial să se potrivească profilului.
Avea o similitudine genetică de 88% cu SARS-CoV-2. </span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Dar deşi sună aproape identic, în evoluţia
virusurilor o diferenţă genetică de 12% e de fapt colosală. Pentru comparaţie,
diferenţele de genom dintre SARS-CoV găsit la zibete în 2004 şi cel de la om
erau de </span><span lang="RO"><a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC548959/"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">doar 0.02%</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, ceea ce a putut sugera atunci o origine directă. În cazul
bat-SL-CoVZC45, la o rată de mutaţie de </span><span lang="RO"><a href="http://virological.org/t/phylodynamic-analysis-176-genomes-6-mar-2020/356"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">0.08% pe an</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> (<i style="mso-bidi-font-style: normal;">drift </i>genetic
tipic pentru coronavirusuri), 12% ar însemna cam 150 de anişori de evoluţie. Ar
fi fost deci nevoie de o recombinare de proporţii cu o altă tulpină, într-o
altă specie. Era nevoie de măcar o gazdă intermediară.</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Moment
în care a intrat în scenă pangolinul, un animal comercializat până aproape de
extincţie de chinezi, fiind binecunoscut faptul că </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/141072b0"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">înmuierea solzilor în urină</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
vindecă atât malaria, cât şi femeile posedate. Întâmplarea face ca doar cu câteva
luni înainte să izbucnească pandemia în Wuhan, la 1000 km distanţă, într-un
centru de salvare al animalelor sălbatice din Guangdong, 16 pangolini
recuperaţi de la braconieri să </span><span lang="RO"><a href="https://www.mdpi.com/1999-4915/11/11/979"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">moară de pneumonie</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.
La 2 dintre defuncţi vinovatul era chiar un betacoronavirus foarte asemănător
SARS-CoV, dar autorii nu s-au agitat prea tare la acel moment. COVID-19 încă nu
exista, era practic doar un alt virus asemănător SARS. Analize ulterioare au
dovedit însă că pangolinii sunt frecvenţi purtători ai unei tulpini </span><span lang="RO"><a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0960982220303602#bib1"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">91</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">-</span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/s41586-020-2169-0_reference.pdf"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">92%</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
similare SARS-CoV-2. Mai mult, <span style="background: white; color: #222222;">spiculul
(proteina spike sau „S”), adică structura care permite infecţia celulelor gazdă,
este aproape identică.</span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="color: #222222; font-family: "arial";"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="background: white; color: #222222;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="background: white; color: #222222;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="background: white; color: #222222;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">D<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="background: white; color: #222222;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="background: white; color: #222222;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="background: white; color: #222222;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">eşi 92% este totuşi mai bine decât 88% şi deşi
spiculul este identic, problema nu era tranşată. Diferenţa rămânea enormă şi
era în continuare nevoie de un intermediar, o gazdă în care să se fi amestecat radical
secvenţa genică cu alte tulpini, înainte de a fi transmisă la om. Deci, mai
mult ca sigur SARS-CoV-2 </span><span lang="RO"><a href="https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/jmv.25731"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">nu provine direct nici de la pangolin</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.</span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Cam
în aceeaşi perioadă, Dr. Shi Zheng-Li de la Institutul de Virologie din Wuhan, s-a
uitat mai atent prin nişte sertare şi a </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/s41586-020-2012-7"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">produs
la final de ianuarie</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> cea mai similară secvenţă
cu actualul SARS-CoV-2 de până acum: un virus nou de liliac, izolat nu se ştie
când, dintr-o peşteră din provincia Yunnan, China. Denumit sec <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="background: white; color: #222222;">RaTG13</span></b><span style="background: white; color: #222222;">, este 96.2% identic virusului
responsabil pentru COVID-19, semnificativ mai înrudit decât orice candidat
anterior. Este atât de înrudit încât formează, împreună cu SARS-CoV-2, o
subfamilie complet separată, particulară, de betacoronavirusuri.<o:p></o:p></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="background: white; color: #222222;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Chiar dacă secvenţa RaTG13<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"> </b>a apărut cam brusc în peisaj, faptul că Dr. Shi avea în congelator
numeroase variante încă nepublicate de betacoronavirusuri şi deci că a avut
rapid cu ce să compare, n-ar trebui să fie o surpriză. Dr. Shi, </span><span lang="RO"><a href="https://www.scientificamerican.com/article/how-chinas-bat-woman-hunted-down-viruses-from-sars-to-the-new-coronavirus1/"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">poreclită „batwoman”</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, este şefa unuia dintre cele mai importante
laboratoare implicate în </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/s41579-018-0118-9"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">studiul coronavirusurilor</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> din lume. Este un cercetător prolific, care a
petrecut ultimii 10 ani literalmente pe brânci printre stalactite şi stalagmite,
în întunericul dens al celor mai izolate peşteri şi </span><span lang="RO"><a href="https://link.springer.com/article/10.1007/s12250-016-3713-9"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">mine</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> din Yunnan, căutând zoonoze în fecale şi salivă de lilieci. N-a muncit
degeaba. În aceşti 10 ani a publicat numeroase lucrări ştiinţifice şi a
secvenţiat vreo 30 de genomuri ale unor tulpini tip SARS de lilieci,
majoritatea provenite din acelaşi rezervor bio-divers </span><span lang="EN-US" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">din Yunnan</span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. De fapt, diversitatea de tulpini este <i style="mso-bidi-font-style: normal;">atât</i> de mare acolo, încât o singură
peşteră conţine </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/d41586-017-07766-9"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">toate ingredientele necesare</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> pentru a genera variaţii practic infinite de virusuri
letale, prin recombinări şi permutaţii genetice aleatorii. Un fel de supă
virală primordială, care a zămislit probabil și virusul </span><span lang="RO"><a href="https://journals.plos.org/plospathogens/article?id=10.1371/journal.ppat.1006698"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">SARS în 2002</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Tot de la Dr. Shi ştim că o parte dintre acele tulpini </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/nature12711#Tab1"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">pot infecta celule umane</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> fără a necesita mutaţii suplimentare. Este de-altfel
şi cazul RaTG13. Un </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/s41586-020-2179-y_reference.pdf"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">studiu recent</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> a arătat că se leagă de receptorii ACE2 umani,
deşi este probabil mai puţin eficient decât SARS-CoV-2, din cauza unor
diferenţe la nivelul spiculului. Cel puţin teoretic, RaTG13 nu are nevoie de
gazde intermediare pentru a infecta oameni. </span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Se prefigurează astfel două ipoteze pentru
originea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">din natură</i> a SARS-CoV-2. </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Cea oficială</span></b><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, în care
un <i style="mso-bidi-font-style: normal;">alt</i> virus decât RaTG13, </span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">încă necunoscut, </span><span lang="RO"><a href="https://wwwnc.cdc.gov/eid/article/26/7/20-0092_article"><span style="background: white; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;">recombinant</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;"> sau </span><span lang="RO"><span style="background: white; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 24px;"><a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1567134820300447">nerecombinant</a>, </span></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a sărit de la un liliac încă necunoscut, la un alt animal încă
necunoscut, la o dată necunoscută, într-un loc necunoscut</span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Apoi </span><span lang="RO"><a href="https://www.statnews.com/2020/01/24/dna-sleuths-read-coronavirus-genome-tracing-origins-and-mutations/"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a mai făcut un salt singular</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> de la animalul necunoscut la om, într-un mod
necunoscut, la un moment încă necunoscut, undeva în Piaţa Huanan. Lucurile sunt
chiar mai complicate, pentru că datele epidemiologice provenite de la chinezi
plasează doar </span><span lang="RO"><a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30183-5/fulltext#%20"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">o parte dintre primii pacienţi în contact cu Piaţa Huanan</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, dar nu şi </span><span lang="EN-US" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">“pacientul 0”</span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, care avea </span><span lang="RO"><a href="https://www.bbc.com/zhongwen/trad/chinese-news-51540821"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">infarct cerebral şi era la pat</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">O altă ipoteză</span></b><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, puțin probabilă,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dar conformă </span><span lang="RO"><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Briciul_lui_Occam"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Briciului lui Occam</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, în care RaTG13 este însuşi bunicul COVID-19. Forțând nota, diferenţa
încă mare între genomuri ar putea fi explicată prin adaptarea RaTG13 la om, ca
urmare a unei transmiteri comunitare asimptomatice pentru o perioadă nedefinită
de timp, cel puţin din </span><span lang="RO"><a href="http://virological.org/t/phylodynamic-analysis-176-genomes-6-mar-2020/356"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">august 2019</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Ne-am aștepta ca în mod normal timpul necesar pentru
modificarea a 3.8% din genom să fie </span><span lang="RO"><a href="https://www.sydney.edu.au/news-opinion/news/2020/04/16/COVID-19-statement-professor-edward-holmes-sars-cov-2-virus.html"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">de ordinul a zeci de ani</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, dar din experimente de laborator pe </span><span lang="RO"><a href="https://jvi.asm.org/content/75/9/4439"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">virusuri
gripale</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> sau </span><span lang="RO"><a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC103870/"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">coronavirusuri</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> ştim că adaptarea la o nouă gazdă şi creşterea
virulenţei se pot face mult mai rapid, chiar și în absența recombinărilor, dacă
presiunea de selecţie este suficient de mare.</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">În acest scenariu, cineva infectat cu RaTG13 de
un liliac din Piaţa Huanan, ar fi putut da mai departe virusul către alţi
indivizi din Wuhan, dar din cauză că eficienţa infecţiei era iniţial sub-optimală,
virusul s-a transmis câteva luni fără a genera sindrom respirator acut. Apoi,
prin mutaţii succesive a devenit mai virulent şi a pornit petrecerea. S-ar
explica astfel paradoxul „pacientului 0”, blocat la pat. E mai rezonabil să
presupunem că ar fi fost prima victimă simptomatică a unei transmiterii
comunitare care dura deja de ceva timp, decât că i-a făcut liliacul o vizită în
iatac ca în mitul Zburătorului.<o:p></o:p></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="mso-spacerun: yes;"><br /></span></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">2. De la lilieci, la un congelator, la om - drumul alternativ al unui virus
natural<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span></b> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">În oricare dintre cele două ipoteze de mai sus însă,
rămâne dificil de explicat cum liliacul, purtător al tulpinii SARS originare, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">din natură</i>, a călătorit aproximativ 1600
km din peştera blestemată tocmai în oraşul Wuhan, fără să declanșeze epidemii,
nici la origine, nici pe drum. E cu atât mai dificil de explicat dacă punem la
socoteală că locuitorii din apropierea peşterilor din Yunnan sunt </span><span lang="RO"><a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6178078/"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">foarte expuşi</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> la virusuri de lilieci şi ar fi fost statistic
mai predispuşi să fie focarul. În orice caz, legenda mai spune că după acest pelerinaj magic prin jumătate din China, liliacul s-a aşezat cuminte pe o
tarabă din Piaţa Huanan, sub inscripţia „1 sărut: 1 Yuan. Îmbrăţişări: gratuit”.
Coincidenţa face ca taraba să se fi aflat la o aruncătură de băț de Institutul
de Virusologie Wuhan, probabil cel mai mare repozitoriu de coronavirusuri din
China şi oricum, singurul laborator cu nivel de biosecuritate 4 din ţară (cel
mai ridicat posibil). Unde, printr-o altă coincidenţă remarcabilă, multe zeci
de tulpini SARS, inclusiv RaTG13 și cine știe câte altele nepublicate, zăceau în
congelatoarele Dr. Shi, așteptând să fie cercetate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p><br /></o:p></span> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWYBvTxaUmpQDo1Z8OGDt-w7__hSdVjwWQ5j1AZ6i8Gr40zBQ1aTbWX8xvcp27klSgB6yqjtpXjAlQCfl2cWBawNZkFQCQ8Oxr6I3jIg0R0I2pdKI7B9slL2tEhceDPNDSsZV3B5ca8y4/s1600/dadasds.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="807" data-original-width="1130" height="456" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWYBvTxaUmpQDo1Z8OGDt-w7__hSdVjwWQ5j1AZ6i8Gr40zBQ1aTbWX8xvcp27klSgB6yqjtpXjAlQCfl2cWBawNZkFQCQ8Oxr6I3jIg0R0I2pdKI7B9slL2tEhceDPNDSsZV3B5ca8y4/s640/dadasds.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<span style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><v:shapetype coordsize="21600,21600" filled="f" id="_x0000_t75" o:preferrelative="t" o:spt="75" path="m@4@5l@4@11@9@11@9@5xe" stroked="f">
<v:stroke joinstyle="miter">
<v:formulas>
<v:f eqn="if lineDrawn pixelLineWidth 0">
<v:f eqn="sum @0 1 0">
<v:f eqn="sum 0 0 @1">
<v:f eqn="prod @2 1 2">
<v:f eqn="prod @3 21600 pixelWidth">
<v:f eqn="prod @3 21600 pixelHeight">
<v:f eqn="sum @0 0 1">
<v:f eqn="prod @6 1 2">
<v:f eqn="prod @7 21600 pixelWidth">
<v:f eqn="sum @8 21600 0">
<v:f eqn="prod @7 21600 pixelHeight">
<v:f eqn="sum @10 21600 0">
</v:f></v:f></v:f></v:f></v:f></v:f></v:f></v:f></v:f></v:f></v:f></v:f></v:formulas>
<v:path gradientshapeok="t" o:connecttype="rect" o:extrusionok="f">
<o:lock aspectratio="t" v:ext="edit">
</o:lock></v:path></v:stroke></v:shapetype><v:shape id="Picture_x0020_1" o:spid="_x0000_i1025" style="height: 262.8pt; mso-wrap-style: square; visibility: visible; width: 367.8pt;" type="#_x0000_t75">
<v:imagedata o:title="Ruta liliacului" src="file:///C:\Users\tdm6\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image001.jpg">
</v:imagedata></v:shape></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Potențiala rută a tulpinii vinovate. Cam distanţa Bucureşti-Veneţia.<br />
Sursa: maps.google.com.<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ştiu,
astfel de aluzii sună dubios. Amintesc de </span><span lang="RO"><a href="https://twitter.com/OSINTHK/status/1228664201452765185/photo/2"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">articolul
„ştiinţific”</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> foarte naiv publicat de Xiao </span><span lang="EN-US" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">&</span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Xiao şi retras imediat după
publicare, în care (printre alte chestii cu iz de anecdote), cei doi autori din
Wuhan menţionează că în Piaţa Huanan nici măcar nu se vindeau lilieci. Într-o
astfel de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">ipoteză alternativă</b>, un
tehnician sau cercetător de la Institutul de Virusologie din Wuhan s-ar fi contaminat
accidental în laborator cu o tulpină SARS <span style="background: white; color: #222222;">şi ar fi dat mai departe, fără să vrea, virusul către
comunitate. Ipoteza e tentantă, pentru că ar explica de ce nu am identificat
încă tulpina şi animalul originare, pentru că ar sugera adevăratul „pacient 0”
şi pentru că s-ar şi mula excelent pe datele care indică <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">un singur salt la om</b> în Wuhan, o regiune urbană fără expunere naturală
la lilieci. Logic, dacă era un rezervor zoonotic în zonă, ne-am fi așteptat să
fie mai mult de un eveniment de transmitere de la animale infectate, ceea ce ar
fi generat o diversitate genetică mai mare a virusului.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="background: white; color: #222222;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">În ultima perioadă mai multe publicații
americane importante au început să rostogolească ideea că astfel de aluzii nu
sună chiar atât de dubios. Pe 3 Aprilie, </span><span lang="RO"><a href="https://www.washingtonpost.com/opinions/global-opinions/how-did-covid-19-begin-its-initial-origin-story-is-shaky/2020/04/02/1475d488-7521-11ea-87da-77a8136c1a6d_story.html"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Washington Post scria</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> că povestea contactului inițial în Piața
Huanan e neconvingătoare, iar pe 14 Aprilie aceeași publicație </span><span lang="RO"><a href="https://www.washingtonpost.com/opinions/2020/04/14/state-department-cables-warned-safety-issues-wuhan-lab-studying-bat-coronaviruses/"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">aducea în discuție</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> îngrijorări ale SUA referitoare la siguranța
procedurilor din laboratoarele Dr. Shi, datând încă din 2018. Atunci, o
delegație din partea consulatului din Wuhan a vizitat institutul și a fost atât
de neplăcut surprinsă de ceea ce a văzut încât a solicitat pe canale
diplomatice ajutor tehnic suplimentar din partea SUA. În definitiv, Dr. Shi
lucra cu virusuri SARS deosebit de periculoase și orice abatere de la
procedurile foarte stricte de manipulare putea să însemne o nouă epidemie. Dar
informările oficiale din 2018 nu erau primul avertisment. În 2017 jurnalul </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/news/inside-the-chinese-lab-poised-to-study-world-s-most-dangerous-pathogens-1.21487"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Nature scria</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> despre inaugurarea laboratorului cu nivel de biosecuritate 4
din Wuhan, primul de felul lui din China și unul dintre cele doar câteva zeci
din toată lumea. Dar tonul articolului era departe de a fi festiv, ci mai
degrabă precaut. Printre rânduri se pot citi îngrijorări referitor la graba cu
care China dorește să își extindă rețeaua de laboratoare de biosecuritate
înaltă, la lipsa de experiență a cercetătorilor de-acolo* și la lipsa
intrinsecă de transparență a societății chineze. Într-adevăr, așa cum mulți
dintre noi știu din experiență, transparența și </span><span lang="RO"><a href="https://www.sciencemag.org/news/2017/08/science-suffers-china-s-internet-censors-plug-holes-great-firewall"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">cenzura exagerată</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> rămân probleme definitorii pentru sistemele politice
ghidate de ideologie marxist-leninistă. O </span><span lang="RO"><a href="https://apnews.com/68a9e1b91de4ffc166acd6012d82c2f9"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">anchetă recentă a Associated Press</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> a scos la iveală cenzura cvasi-completă a informațiilor
despre epidemia COVID-19 în zilele critice de la început, nu doar față de
comunitatea internațională, ci chiar față de proprii cetățeni. Suprimarea
informației și nu a epidemiei a dus probabil la un </span><span lang="RO"><a href="https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.03.03.20029843v3.full.pdf"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">exces de decese</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Chiar și acum, China </span><span lang="RO"><a href="https://www.theguardian.com/world/2020/apr/11/china-clamping-down-on-coronavirus-research-deleted-pages-suggest"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">verifică printr-o comisie specială</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> toate lucrările științifice, înainte de a fi
trimise pentru publicare către jurnale internaționale. Mai îngrijorător,
informații a căror veridicitate e greu de probat, sugerează chiar </span><span lang="RO"><a href="https://www.dailytelegraph.com.au/coronavirus/bombshell-dossier-lays-out-case-against-chinese-bat-virus-program/news-story/55add857058731c9c71c0e96ad17da60"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">distrugerea unor probe biologice</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> și dispariția unor cercetători.</span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Evident, Dr. Shi a </span><span lang="RO"><a href="https://www.wsj.com/articles/chinas-bats-expert-says-her-wuhan-lab-wasnt-source-of-new-coronavirus-11587463204"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">negat vehement</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> că SARS-CoV-2 ar proveni din laboratorul ei. </span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Nu
că n-o credem pe cuvânt, dar <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">ar fi
totuși tehnic posibil</b> ca un virus să scape dintr-un laborator cu nivel de biosecuritate
ridicat?</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Pe
scurt, <i>da</i>, în ciuda standardelor din ce în ce mai stringente, există numeroase
exemple de accidente. Doar în 2011 s-au înregistrat erori experimentale sau de
management cu o o rată de </span><span lang="RO"><a href="https://www.scientificamerican.com/article/bio-unsafety-level-3-could-the-next-lab-accident-result-in-a-pandemic/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">minim
2 pe săptămână</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, fiecare având potențialul
de a duce la noi infecții. </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Există patru niveluri de biosecuritate (BSL) în care se poate încadra
activitatea unui laborator. Dacă laboratoarele BSL1 și cele BSL2 nu lucrează cu
super-virusuri, situația se schimbă radical pentru laboratoarele BSL3 și BSL4.
Unitățile BSL3 conțin patogeni care pot produce infecții severe, care se
transmit mai greu şi pentru care există protocoale de tratament (de exemplu </span><span lang="RO"><a href="https://www.who.int/csr/sars/biosafety2003_04_25/en/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">SARS-CoV</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,
</span><span lang="RO"><a href="https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/lab/lab-biosafety-guidelines.html"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">SARS-CoV-2</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,
MERS-CoV și ciuma bubonică). BSL4, pe de-altă parte, analizează agenții
etiologici cu cel mai ridicat risc, care se pot transmite ușor și pentru care
nu se cunosc suficiente măsuri preventive sau tratamente (variolă, Ebola,
Marburg și probe aduse din spațiul extraterestru). </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">În
mod ideal, tipurile de probe impun personalului măsuri de protecție prin
care se asigură un mediu de lucru izolat şi sigur. Nimic infecțios nu are voie
să părăsească laboratorul. Personalul are acces controlat, poartă echipament
specific de protecție, manevrează probele doar într-o hotă cu filtre pentru a
evita răspândirea aerosolilor în încăpere și urmează protocoale stricte de dezinfecție
și decontaminare. În incintele BSL4 se poartă chiar </span><span lang="RO"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=PwU5PEcFwbI"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">costume sub presiune</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
și se fac </span><span lang="RO"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=MwLzNdB5vsQ"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">dușuri chimice</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
la ieșirea din spațiul de lucru. </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Totuși,<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"> manipularea eronată </b>a probelor
biologice de către personalul laboratorului<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">
</b>este </span><span lang="RO"><a href="https://thebulletin.org/2019/02/supplementary-material-for-human-error-in-high-biocontainment-labs-a-likely-pandemic-threat/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">principala
cauză</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> de infectare. În 2003, la </span><span lang="RO"><a href="https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(03)00815-6/fulltext"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Singapore
General Hospital</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, un doctorand care lucra cu
virusul West Nile a dezvoltat simptome tipice <span class="MsoHyperlink"><span style="color: windowtext; text-decoration: none; text-underline: none;">SARS</span></span>.
În urma unei </span><span lang="RO"><a href="https://www.who.int/csr/don/2003_09_24/en/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">anchete</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
epidemiologice efectuate de OMS s-a confirmat că standardele BSL3 nu erau
respectate în unitate, ceea ce a dus la contaminare de la un experiment la
altul. Un an mai târziu, la </span><span lang="RO"><a href="https://www.the-scientist.com/news-analysis/sars-escaped-beijing-lab-twice-50137"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Institutul
de Virologie din Beijing</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, două cazuri de infecții <span class="MsoHyperlink"><span style="color: windowtext; text-decoration: none; text-underline: none;">SARS</span></span> erau raportate la interval de două
săptămâni pentru doi angajați ai aceluiași laborator, ceea ce a indicat
nerespectarea sistemică a unor norme microbiologice. Aproximativ 600 de
angajați ai institutului au fost carantinați într-un hotel în apropierea
Beijingului, iar autoritățile chineze au demarat propria </span><span lang="RO"><a href="https://www.newscientist.com/article/dn4921-chinese-sars-cases-traced-to-lab/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">anchetă</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,
care a scos la iveală </span><span lang="RO"><a href="https://science.sciencemag.org/content/304/5671/659.full"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">dimensiunea</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
accidentului – 1 deces și 8 pacienți infectați. Tot în 2004, Laboratorul Vektor
din Novosibirsk a devenit motivul unor dezbateri aprinse când o cercetătoare
care injecta porcușori de Guineea cu </span><span lang="RO"><a href="https://www.bbc.com/news/world-europe-49727101"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ebola</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
s-a înțepat accidental cu acul contaminat. Inoculul viral a fost suficient ca
în mai puțin de două săpămâni, cercetătoarea să ajungă direct într-un sicriu de
zinc. Recent, Tian Jun-Hua, angajat al Wuhan CDC și </span><span lang="RO"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=ovnUyTRMERI#action=share"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">arhetip</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
al virusologului chinez a ajuns un personaj controversat în conspirațiile
COVID-19 datorită unui precedent de </span><span lang="RO"><a href="https://www.washingtonpost.com/opinions/global-opinions/how-did-covid-19-begin-its-initial-origin-story-is-shaky/2020/04/02/1475d488-7521-11ea-87da-77a8136c1a6d_story.html"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">contaminare
cu urină de liliac</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Inactivarea
necorespunzătoare </span></b><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a probelor<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"> </b>din BSL3/4 pentru transfer în BSL2 (unde condițiile de lucru sunt
mai puțin stringente) sau pentru a fi distruse poate reprezenta o altă cauză a
infecțiilor de laborator. De exemplu, în SUA anului 2014, zeci de angajați au
fost expuși la antrax deoarece protocolul de inactivare al probelor </span><span lang="RO"><a href="https://www.cdc.gov/media/releases/2014/p0711-lab-safety.html"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">nu
s-a desfășurat optim</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> înainte de transferul
dinspre un laborator BSL3 către unități BSL2 din altă parte a ţării. Tot în
acelaşi an o cultură de virus gripal aviar nepatogen H9N2 a fost </span><span lang="RO"><a href="https://www.cdc.gov/labs/pdf/InvestigationCDCH5N1contaminationeventAugust15.pdf"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">contaminată
accidental</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> cu o formă virulentă </span><span lang="RO"><a href="https://www.sciencemag.org/news/2014/08/cdc-explains-mix-deadly-h5n1-avian-flu"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">H5N1</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
(capabilă de transmitere la om) și expediată unui alt laborator care
desfășura teste pe găini conform standardelor BSL2. Când găinile au început să
moară, cercetătorii s-au prins că virusul cu care lucrează nu e doar H9N2, dar
expunerea lor avusese deja loc. </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="font-family: "arial" , sans-serif;">În 1977 o gripă ciudată, numită ”gripa rusească”, </span><a href="https://mbio.asm.org/content/6/4/e01013-15" style="font-family: Arial, sans-serif;">a dat niște ture de glob</a><span style="font-family: "arial" , sans-serif;">. Tulpina de influenza (H1N1) era ciudată, pentru că era din punct de vedere genetic efectiv identică unei tulpini din 1950, considerată dispărută. Și dacă ați reținut ceva din prima parte a articolului, sper că este faptul că orice virus ar trebui să sufere, în timp, </span><i style="font-family: "arial" , sans-serif;">drift genetic</i><span style="font-family: "arial" , sans-serif;">. Concluzia incomodă a fost că cea mai rezonabilă variantă în care o gripă dispărută de 20 de ani reapare în exact aceeași formă, este cea în care cineva o scapă dintr-un repozitoriu, probabil undeva în Rusia de Est sau China. Niciuna dintre țări nu a recunoscut vreodată un astfel de incident.</span></span></span></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="font-family: "arial" , sans-serif;"></span></span></span></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="font-family: "arial" , sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Din
păcate transparența și asumarea publică a accidentelor nu este un subiect tabuu
doar în China. În 2014, Institutul Pasteur din Paris era forțat de media să
admită că 2349 de probe SARS datând din 2003 au </span><span lang="RO"><a href="https://www.sciencemag.org/news/2014/05/frances-institut-pasteur-under-fire-over-missing-sars-vials"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">dispărut</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
fără urmă din sistem. Deși probele erau inactivate și nu reprezentau un risc
pentru sănătatea publică, ele erau totuşi proprietatea unui laborator BSL3, în
care orice deșeu rezultat în urma activității trebuia identificat, colectat
separat și decontaminat înainte de a fi incinerat. În același an, într-o
unitate de depozitare nesupravegheată a National Insitute of Health din SUA,
erau descoperite 10 probe congelate, dar viabile de </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/news/nih-finds-forgotten-smallpox-store-1.15526"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">variolă</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,
care nici nu ar fi trebuit să existe.</span></span></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Evident,
așa cum nu se poate afirma cu certitudine descendența de la animale sălbatice a
SARS-CoV-2, nu se poate afirma cu certitudine nici proveniența dintr-un
congelator. Este însă perfect <i style="mso-bidi-font-style: normal;">posibil</i>
ca un virus <i style="mso-bidi-font-style: normal;">natural</i> să scape dintr-un
laborator cu nivel de siguranță ridicat și este posibil și să se încerce
mușamalizarea unui astfel de incident. Erorile umane și lipsa de transparență
nu știu geografie. Până reușim să </span><span lang="RO"><a href="https://www.gao.gov/assets/690/687868.pdf"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">optimizăm</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
modul cum operăm cu virusuri periculoase, laboratoarele în sine reprezintă un </span><span lang="RO"><a href="https://thebulletin.org/2019/02/human-error-in-high-biocontainment-labs-a-likely-pandemic-threat/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">factor
de risc</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> pentru emergența pandemiilor. <span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p><br /></o:p></span></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></span> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">3. De la lilieci, prin modificări genetice, la om – drumul unui virus
sintetic<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span></b> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Pe 31
ianuarie 2020 se publica online </span><span lang="RO"><a href="https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.01.30.927871v1"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">un
articol științific</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, care sugera că anumite
bucăți din genomul SARS-CoV-2 sunt în mod </span><span lang="EN-US" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">“nefiresc” similare HIV </span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">și
că n-ar fi trebuit să fie acolo, biologic vorbind. Deși analiza grupului din
India era tendențioasă și deși </span><span lang="RO"><a href="https://www.statnews.com/2020/02/03/retraction-faulty-coronavirus-paper-good-moment-for-science/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a
fost retras rapid</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, articolul a apucat să agite
hoarde de conspiraționiști și să pornească o cascadă de supiciuni referitor la
originea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">ne-naturală </i>a virusului.
Prin <i style="mso-bidi-font-style: normal;">ne-natural</i> înțelegem <i style="mso-bidi-font-style: normal;">creat</i> sau <i style="mso-bidi-font-style: normal;">modificat genetic în laborator</i>. </span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Nu trebuie
să fim naivi. Virusuri de tot felul se modifică de rutină în laboratoare. Intențiile
nu sunt în mod normal malefice, dimpotrivă, au ca scop nobil înțelegerea
modului cum funcționează virusul sau dezvoltarea unor vaccinuri. </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">De-a
lungul timpului, din cauză că sunt o amenințare relativ nouă, și virusurile SARS
au fost modificate genetic pentru a fi studiate. Poate cele mai prolific
laborator implicat în </span><span lang="RO"><a href="https://jvi.asm.org/content/82/5/2274"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">astfel de studii</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
este cel al lui </span><span lang="RO"><a href="https://www.med.unc.edu/microimm/directory/ralph-baric-phd-1/"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ralph
Baric</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, de la Universitatea de Medicină din
Carolina de Nord. În ultimii ani Baric a </span><span lang="RO"><a href="http://english.whiov.cas.cn/News/Events/201512/t20151204_157114.html"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">colaborat
intens</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> pe coronavirusuri cu nimeni alta decât Dr.
Shi, de la deja familiarul Institut de Virologie din Wuhan. Apogeul colaborării
lor pare să fi fost în 2015, când au </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/nm.3985"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">publicat o lucrare</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
despre cum au luat un spicul de la un virus de liliac din peștera Yunnan și l-au
lipit prin inginerie genetică pe o matriță de SARS-CoV, cu scopul de a mima o
recombinare naturală în peștera blestemată. Virusul hibrid s-a dovedit eficient
în a infecta celule umane, ceea ce a </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/news/engineered-bat-virus-stirs-debate-over-risky-research-1.18787#/b1"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">stârnit
controverse</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> în lumea științifică. Oare riscurile în
a aduce pe lume noi patogeni letali nu cumva depășesc potențialele beneficii
ale cercetării?<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Nu e
clar, dezbaterea continuă între cercetători. De câțiva ani autoritățile din
SUA oscilează incoerent între </span><span lang="RO"><a href="https://www.sciencemag.org/news/2014/10/us-halts-funding-new-risky-virus-studies-calls-voluntary-moratorium"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">moratoriu</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
pe studiile care duc la </span><span lang="EN-US" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">“îmbun</span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">ătățirea</span><span lang="EN-US" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">” virusurilor (în realitate blocarea fondurilor de
cercetare pentru a</span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">șa numitele studii <i style="mso-bidi-font-style: normal;">gain-of-function </i>sau GOF<i style="mso-bidi-font-style: normal;">) </i>și
</span><span lang="RO"><a href="https://www.sciencemag.org/news/2019/02/exclusive-controversial-experiments-make-bird-flu-more-risky-poised-resume"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">încurajarea
lor</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Dar deși
tot modificăm SARS-uri de 15 ani încoace, SARS-CoV-2 nu pare o creație
artificială. Simplificat, ingineria genetică a unui virus presupune modificarea
lui prin adăugarea sau ștergerea unor bucăți de genom astfel încât să i se
altereze funcția, ceea ce tehnic nici măcar nu este foarte complicat. Uneori,
adăugarea unei </span><span lang="RO"><a href="https://jvi.asm.org/content/89/15/8077"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">singure mici mutații</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
este suficientă pentru îmbunătățirea sau dimpotrivă, neutralizarea virusului.
În orice caz, în general se pornește de la un virus deja existent, care
servește ca un fel de matriță sau schelet.</span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Analiza
genomului SARS-CoV-2 nu a stabilit doar </span><span lang="RO"><a href="https://www.nature.com/articles/s41591-020-0820-9"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">asemănarea
cu virusuri naturale de lilieci</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,
dar nici nu a găsit semne că s-ar fi inserat sau scos segmente de pe o matriță
cunoscută. Cu alte cuvinte, diferențele față de alte SARS nu par inserate
artificial, ci apărute ca urmare a evoluției. Mai mult, cu riscul să sune
cinic, în forma actuală SARS-CoV-2 nici nu e deosebit de eficient, se putea și
mai bine. Dacă și-ar fi pus mintea, un virolog priceput l-ar fi construit mai
contagios și mai letal. Deci ipoteza că SARS-CoV-2 este o </span><span lang="RO"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Biological_agent"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">armă biologică</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
poate fi ignorată.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="mso-spacerun: yes;"></span></span></span> </div><div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span style="mso-spacerun: yes;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Totuși,
există un amendament. Dacă în mod uzual modificările genetice din laboratoare se
întâmplă deliberat, prin inginerie genetică, există și posibilitatea ca ele să
apară necontrolat, prin evoluția virusului ca urmare a unor infecții repetate
ale celulelor sau animalelor de laborator pe care se defășoară experimentele. Într-o
astfel de situație, deși tulpina de la care se pornește este una <i style="mso-bidi-font-style: normal;">naturală</i> și tehnic vorbind <i style="mso-bidi-font-style: normal;">evoluția ar fi una naturală</i>,
modificările genetice ar apărea sub o presiune de selecție antropogenă,
ne-naturală. Nu este ceva ce s-ar vedea ușor în urma analizei genomului. <span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Există
nenumărate lucrări publicate care descriu astfel de experimente. Demne de
menționat sunt studii ale lui Ralph Baric în care un coronavirus ținut în
cultură </span><span lang="RO"><a href="https://jvi.asm.org/content/82/3/1414"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">s-a
adaptat în doar câteva luni</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> la tipuri noi de
celule (inclusiv umane). Mai faimoase sunt însă experimentele lui Ron Fouchier
(alt personaj controversat), care a arătat că prin trecerea succesivă a unui
virus gripal de la o generație de dihori la alta, se poate selecta într-un timp
foarte scurt </span><span lang="RO"><a href="https://science.sciencemag.org/content/336/6088/1534.full"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">un
supervirus letal</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, capabil de transmitere
prin aerosoli. Experimentele lui Ron Fouchier sunt atât de înspăimântătoare,
încât reprezintă poate </span><span lang="RO"><a href="https://www.sciencemag.org/news/2011/11/scientists-brace-media-storm-around-controversial-flu-studies"><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">cel
mai important argument</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> în dezbaterea despre studii
GOF. <o:p></o:p></span></span></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">4. Sinopsis<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></span></b></span><br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Dacă
v-ați pierdut prin text, e ok. Iată întrebările încă fără un răspuns clar:</span><br />
<ul>
<li><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">De la ce animal s-a transmis
către om SARS-CoV-2? Când?</span></i></li>
<li><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Care e tulpina virală
originară?</span></i></li>
<li><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Cum a ajuns virusul din
Yunnan, izvorul cel mai probabil al tulpinii originare, tocmai în Wuhan și de ce nu a infectat pe nimeni pe drum?</span></i></li>
<li><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Cine a fost pacientul 0? Unde
s-a infectat și cum?</span></i></li>
<li><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Dacă e vorba de un rezervor
zoonotic în Wuhan, de ce a fost o singură transmitere animal-om?</span></i></li>
<li><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">De ce genomul RaTG13 a fost
publicat abia în ianuarie 2020? Când a fost el de fapt izolat în Yunnan? Ce
alte secvențe nepublicate mai sunt în laboratorul Dr. Shi?</span></i></li>
<li><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Care exact erau proiectele în
desfășurare ale Dr. Shi? Ce metode utiliza?</span></i></li>
<li><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">De ce guvernul chinez </span></i><span lang="RO" style="text-indent: -0.25in;"><a href="https://www.washingtontimes.com/news/2020/apr/17/pompeo-china-blocking-access-lab-suspected-coronav/"><i><span style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">nu permite</span></i></a></span><i style="text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> accesul unei comisii de
experți în laboratoarele din Wuhan?</span></i></li>
</ul>
</div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">5. În loc de încheiere<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span></b> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Deși
nimic nu e clar și originea SARS-CoV-2 rămâne misterioasă, este plin Internetul
în aceste zile de cavaleri dornici să distrugă „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">fake news</i>” şi „teoriile conspiraţiei” cu cop</span><span lang="EN-US" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">y/paste</span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">-uri definitive. Ar trebui
poate să utilizăm cu mai multă responsabilitate astfel etichete, pentru că
riscă să devină termeni umbrelă pentru orice afirmaţie în antiteză cu
declaraţiile oficiale. Paradoxal poate, în ştiinţă ca și în jurnalismul de
investigație, nu este doar voie, ci chiar imperativ să fi sceptic şi precaut.
Să analizezi critic afirmaţiile altora. Să ridici semne de întrebare folosind
argumente raţionale, să propui ipoteze alternative fundamentate ştiinţific. Iar
acolo unde este posibil, să şi testezi ipotezele şi să comunici fără jenă
rezultate contrare. </span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Până
la urmă, afirmaţia că vaccinurile cauzează autism nu este <i style="mso-bidi-font-style: normal;">teoria conspiraţiei</i> pentru că „sună ridicol”, adică <i style="mso-bidi-font-style: normal;">nu</i> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">enunţul
în sine este</i> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">fake news</i>. Nici faptul
că guvernul, prin autoritatea lui, ar decreta vaccinurile benefice nu poate
delimita <i style="mso-bidi-font-style: normal;">fake</i> de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">real news</i>. Singurul separator valid sunt dovezile empirice, <b>sute de
studii, pe milioane de oameni</b>, care demonstrează că vaccinurile nu cauzează
autism. </span></span></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"></span></span></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Similar,
în cazul SARS-CoV-2, afirmaţia că ar fi scăpat accidental din laborator nu poate
fi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">teoria conspiraţiei</i> doar pentru că
e contrară narativei oficiale. Realitatea este că în acest moment nu avem
datele empirice ca să afirmăm cu certitudine ceva despre originea COVID-19 şi deci
aproape toate variantele care pot fi argumentate științific rămân deschise
discuției (evident nu 5G și reptilienii). În absenţa tulpinii originare şi
animalului de proveniență, accidentul de laborator este doar o altă ipoteză, egală
ca greutate oricărei alta și important, credibilă din perspectiva celor care
lucrează în domeniu. E adevărat, apelul la alte accidente similare istorice sau
la cenzura guvernului chinez nu sunt argumente științifice, dar ar trebui să
reprezinte o trezire la realitate pentru categoria de cavaleri internauţi care
încă mai cred în zâne, unicorni, în cercetători care nu pot greși și în guverne
care n-ar îngropa gafe monumentale <i style="mso-bidi-font-style: normal;">noaptea,
ca liliecii</i>.<o:p></o:p></span></span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> </o:p></span><span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 16px;"><i><b>Skeptic Pengu și Pagan Weasel</b></i></span><span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12pt;"><i><b> </b></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p> <i>Ilustrație: Giulia Angheluță</i></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p><br /></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p><br /></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">_________________________________________________________________________<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span>
<span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">*instruiți în Lyon, Franța și </span><span lang="RO"><a href="https://www.galvnews.com/news/free/article_daafd290-4015-5e83-aeb2-c038036da0d9.html"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Galveston, Texas</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Laboratorul Galveston este acum </span><span lang="RO"><a href="https://www.wsj.com/articles/u-s-probes-university-of-texas-links-to-chinese-lab-scrutinized-over-coronavirus-11588325401"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">anchetat pentru conexiuni cu laboratoare chineze</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> în contextul COVID-19. Ceea ce are posibil
legătură cu faptul că nenumărați cercetători de la Universitatea din Texas și
de la alte universități din SUA sunt practic </span><span lang="RO"><a href="https://www.wsj.com/articles/chinas-funding-of-u-s-researchers-raises-red-flags-11580428915"><span style="background: white; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">cumpărați de China</span></a></span><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.</span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , "sans-serif"; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com9tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-84470893222282220942020-04-24T17:08:00.005+03:002021-01-06T02:00:09.367+02:00Hai cu vaccinul!<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibtY6u45Rv2BInLVbxRVPFO-Css7km_Qva88g83rhSnjJLw4PndcMY1zUP4kds2uLeeBtcjqP52Q0rBJ6Fjy2Hro0fTREHRUj_hkQA-VpgTA5_hLQQxqupOK3KILcXgctTvCy_9gf6jRw/s1600/91746960_542730492958073_4546611482867007488_n.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1237" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibtY6u45Rv2BInLVbxRVPFO-Css7km_Qva88g83rhSnjJLw4PndcMY1zUP4kds2uLeeBtcjqP52Q0rBJ6Fjy2Hro0fTREHRUj_hkQA-VpgTA5_hLQQxqupOK3KILcXgctTvCy_9gf6jRw/s400/91746960_542730492958073_4546611482867007488_n.jpg" width="307" /></a><em>Acest text este republicat. A apărut întâi pe </em><a href="http://scena9.ro/"><em>Scena9.ro</em></a><em>, în 2 părți (</em><a href="https://www.scena9.ro/article/covid-19-coronavirus-vaccin-imunizare"><em>partea I</em></a><em> pe 3 Aprilie și </em><a href="https://www.scena9.ro/article/vaccin-covid19-imunizare-coronavirus"><em>partea a II-a</em></a><em> pe 17 Aprilie 2020). </em></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<em>Ilustrații de Giulia Angheluță.</em></div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Aş vrea să vă pot minţi că măsurile actuale de supresie, de carantină extinsă şi distanţare socială vor face ca virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru boala numită COVID-19, să dispară definitiv. Dar n-am cum să vă mint. Realist vorbind, în ciuda unor sacrificii extraordinare economice <a href="https://www.medscape.com/viewarticle/927753" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">şi medicale</a>, cel mai bun lucru pe care putem să îl obţinem acum este reducerea încărcării sistemului medical şi deci reducerea deceselor. Sperăm să aplatizăm curba de creştere epidemică (<em style="box-sizing: border-box;">flatten the curve</em>) şi să câştigăm nişte timp, până când găsim o soluţie de lungă durată. Există deja multe simulări epidemiologice şi propuneri pentru a limita creşterea epidemică, în mod notabil <a href="https://www.imperial.ac.uk/media/imperial-college/medicine/sph/ide/gida-fellowships/Imperial-College-COVID19-NPI-modelling-16-03-2020.pdf" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">raportul</a> lui <a href="https://mobile.twitter.com/neil_ferguson" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">Neil Ferguson <em style="box-sizing: border-box;">et al</em>.</a> de la Imperial College (care a schimbat abordarea guvernului britanic de la pasivitate la supresie), precum şi deja celebrele articole ale lui <a href="https://medium.com/@tomaspueyo/coronavirus-the-hammer-and-the-dance-be9337092b56" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">Tomas Pueyo</a>. Dar nici ei nu mint. Supresia nu oferă nicio garanţie pe termen lung. </div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Din păcate nu ne putem pune bazele nici în sezonalitatea virusului. Altfel spus, nu avem încă nicio dovadă clară că s-ar comporta <a href="https://journals.plos.org/plospathogens/article?id=10.1371%2Fjournal.ppat.1003194&" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">similar gripei</a> şi că va dispărea magic la venirea verii. Şi chiar dacă ar dispărea magic la venirea verii, e doar o problemă de timp până când o luăm de la capăt. </div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Da, ar fi teoretic posibil să inhibăm transmiterea în populaţie până la un nivel care ar cauza extincţia virusului. În definitiv, SARS-CoV-1 a dispărut în 2004, la doar doi ani de la apariţie. Dar, date fiind proporţiile actuale ale pandemiei şi caracterul mai contagios al SARS-CoV-2, ar trebui ca efortul să fie mult mai mare. Ar trebui ca <strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">toate</strong> ţările din lume să aplice conjugat <strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">exact</strong> aceleaşi măsuri draconice de supresie, până când ultimul pacient va fi declarat vindecat. Apoi ar trebui să le menţină încă 2 săptămâni ca să fim siguri că acel ultim pacient chiar a încetat să fie purtător şi nu avem doar unul dintre cele până la <a href="https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2762997" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">70% rezultate fals negative din exudatul faringian</a>. Apoi, tot pentru siguranţă, ar trebui să ardem sau să sterilizăm toate echipamentele utilizate de sute de mii de cadre medicale, să dezinfectăm spitalele, ambulanţele, trenurile <a href="https://www.euronews.com/2020/03/25/france-s-macron-announces-military-operation-and-hospital-investment-plan-to-fight-covid-1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">care transportă pacienţi în Franţa</a>. Apoi ar trebui să <a href="https://www.livescience.com/coronavirus-first-case-human-to-dog-transmission.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">testăm şi animalele de companie</a> şi dacă este necesar, să le eutanasiem pe cele bolnave. O vreme (luni, poate ani) n-am mai călători în anumite regiuni geografice, pentru că nu toate ţările se vor sincroniza în măsurile de supresie. Şi după ce am făcut toate aceste lucruri, care ar costa cum nu a costat nimic niciodată, abia atunci ne vom putea bucura de câţiva ani de pauză, până când apare următoarea zoonoză. Statistic probabil <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMe1212300" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">tot un coronavirus</a>. Şi care probabil <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6466186/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">va fi originară tot în China</a>.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Epidemiologic vorbind, avem o singură modalitate să punem punct pandemiei şi să ne asigurăm că vom fi OK pe termen lung. Există un singur scenariu în care vom putea să ne înghesuim din nou animalic la coadă la supermarket pentru altceva decât hârtie igienică, un singur scenariu în care persoanele cu trăsături est-asiatice vor putea să <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/revoltator-un-tanar-asiatic-a-fost-batut-si-dat-afara-din-metrou-de-suporteri-rapidisti-isterizati-de-teama-coronavirusului-1266411" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">meargă din nou liniştite cu metroul</a> şi în care tusea va redeveni acceptabilă social. Scenariul acela se numeşte<strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;"><em style="box-sizing: border-box;"> imunitate de turmă</em></strong>.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Imunitatea de turmă apare atunci când suficiente persoane dintr-o populaţie vin în contact cu un agent infecţios, dobândesc anticorpi care le conferă protecţie şi se opreşte astfel transmiterea. Procentul necesar din populaţie care permite imunitatea de turmă variază de la boală la boală, pentru că este matematic dependent de coeficientul de contagiozitate sau rata de transmitere (R0) a agentului infecţios.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
De exemplu, în cazul pojarului/rujeolei rata de transmitere este<a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28757186" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"> între 12 şi 18</a> (depinzând de metoda de calcul şi de caracteristicile populaţiei). Asta înseamnă că fiecare persoană bolnavă va infecta în medie între 12 şi 18 alte persoane. Simplist, procentul din populaţie care ar trebui să fie imunizată pentru a înceta transmiterea se calculează prin formula:<br />
<br />
<strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;"> P = 1 - 1/R0</strong></div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
În cazul rujeolei, P ~ 0.94, adică ~94%. Un astfel de calcul porneşte de la premisa pesimistă că populaţia este integral susceptibilă la infecţie şi în contact permanent, dar chiar şi aşa, este o aproximare bună. Spre diferenţă de rujeolă, SARS-CoV-2 e mult mai puţin contagios. Rata lui de transmitere este undeva <a href="https://academic.oup.com/jtm/article/27/2/taaa021/5735319" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">între 2 şi 3</a>. Să zicem 3. Dacă aplicăm calculul de mai sus, constatăm că este necesar ca doar 67% din populaţie să aibă imunitate pentru ca transmiterea virusului să se oprească şi deci R0 să devină subunitar.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Vestea bună este că, după contact, SARS-CoV-2 dă probabil imunitate de durată. Ştim, de exemplu, că SARS-CoV-1, ruda apropiată şi dispărută a SARS-CoV-2, a <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2851497/#!po=50.0000" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">generat anticorpi</a> detectabili până la circa doi ani de la momentul vindecării. Mai ştim că maimuţe vindecate de COVID-19 au devenit <a href="https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.03.13.990226v1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">imune la reinfecţie</a>. Ştim şi că sângele pacienţilor umani care au avut COVID-19 conţine suficienţi anticorpi încât să se poată face <a href="https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.03.17.20037713v1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">teste serologice rapide</a>. Mai important însă, sângele lor (mai exact plasma) poate fi utilizat ca <a href="https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2763983" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">tratament pentru alţi pacienţi gravi</a>, care nu au încă anticorpi proprii.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Vestea proastă este că deocamdată nu avem cum să generăm imunitate pentru 67% din populaţie, altfel decât prin a lăsa liber virusul. Ideea asta a circulat o vreme la nivel de guverne ale unor ţări, probabil în mod rezonabil speriate de impactul economic al supresiei. A reprezentat o vreme <a href="https://www.itv.com/news/2020-03-12/british-government-wants-uk-to-acquire-coronavirus-herd-immunity-writes-robert-peston/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">politica oficială a UK</a> şi <a href="https://www.nytimes.com/2020/03/28/world/europe/sweden-coronavirus.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">încă reprezintă politica oficială a Suediei</a>. Angela Merkel a părut destul de convinsă că <a href="https://www.bbc.com/news/world-us-canada-51835856" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">60-70% din populaţia Germaniei va face COVID</a>, iar unii epidemiologi au estimat că <a href="https://www.theguardian.com/world/2020/feb/11/coronavirus-expert-warns-infection-could-reach-60-of-worlds-population" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">60% din populaţia planetei va fi afectată</a>. N-am de gând să mestec proiecţii epidemiologice şi simulări de decese, sunt suficiente pe Internet şi am vorbit deja la începutul articolului despre cele notabile. Am să spun doar că, dacă virusul ar fi lăsat necontrolat în populaţie, ne putem aştepta ca oriunde între 0.5-5% din populaţie să moară, variaţia fiind inclusiv o funcţie a capacităţii sistemului medical de a prelua pacienţii gravi.</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Există o lume în care ne asumăm cinic aceste cifre şi strângem din dinţi că nu vom fi noi sau cei apropiaţi nouă, acei 1 din 100 (sau <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEju4bEqL899wVJDabWnSV-H3Oz3jfbas4-X_bH3-ODOvB41VF6yaZDLB-ckgLq4JkuHvDHUbudKFa36y3Gpj3acySYS0lfYh4vpbNjGZ-r8NKvqaCFxUD5iCP44GZ7kuNa777tBxFZf_4c/s1600/China+vs+Italy+2.jpg" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">1 din 5, la cei peste 70 de ani</a>) care o să îşi încheie socotelile cu un tub de plastic pe trahee. Problema în acea lume este că după ce ne-am asumat oriunde între 24 şi 240 de milioane de morţi la nivel global, avem toate şansele să o luăm de la capăt dacă virusul suferă o mutaţie relevantă pentru abilitatea sistemului imun de a îl recunoaşte. Virusul gripal face asta des, printr-un proces specific denumit <a href="https://www.cdc.gov/flu/about/viruses/change.htm" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">shift antigenic</a>. Coronavirusurile sunt şi ele <a href="https://bmcevolbiol.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2148-4-21" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">destul de <em style="box-sizing: border-box;">mutăcioase</em></a> (da, nu este un cuvânt, dar ar trebui să fie). Deşi până în prezent <a href="https://www.washingtonpost.com/health/the-coronavirus-isnt-mutating-quickly-suggesting-a-vaccine-would-offer-lasting-protection/2020/03/24/406522d6-6dfd-11ea-b148-e4ce3fbd85b5_story.html" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">nu a suferit modificări semnificative</a>, cu cât se va plimba mai mult cu atât cresc şansele să sufere mutaţii de impact, sub presiunea de selecţie dată de activitatea omului. Şi chiar dacă nu se întâmplă asta, există pericolul altei zoonoze, pe care l-am menţionat deja.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Şi deci? Ce se poate totuşi face? Răspunsul este tot <em style="box-sizing: border-box;">imunitate de turmă</em>, dar nu prin activitate epidemică naturală, ci prin vaccinare. Exact cum facem în cazul rujeolei*. De altfel, vaccinarea este soluţia supremă, aproape mesianică pentru COVID-19 şi în raportul celor de la Imperial College. Este morcovul pe băţ pentru care vom îndura supresie timp de luni de zile. De fapt, de când sunt eu în viaţă, n-a fost niciodată nimic mai important de descoperit, nici skateboardul zburător din <em style="box-sizing: border-box;">Back to the Future</em>, nici hologramele, nici teleportarea.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
De fapt, tot noi suntem de vină că nu avem deja un vaccin. Institutele de sănătate publică, comunitatea ştiinţifică, medicală şi industria farmaceutică <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMe1212300" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">ştiau</a> de aproape 20 de ani de riscul imens al coronavirusurilor zoonotice. Până şi Bill Gates ştia. Nu degeaba a organizat un exerciţiu de pandemie în Octombrie 2019 (<a href="http://www.centerforhealthsecurity.org/event201/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">Event 201</a>), având ca subiect fix un coronavirus nou. Crucial, epidemiile SARS şi MERS din aceste două decade ne-au învăţat că sunt virusuri relativ similare, cu regiuni proteice destul de bine conservate. Era deci de aşteptat ca validarea unui vaccin pentru oricare dintre ele să însemne scurtarea dramatică a timpului necesar pentru fabricarea unuia nou, dacă era nevoie. Am fi vorbit de luni de zile, nu de ani. Totuşi, acest vaccin nu a venit niciodată.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Nu se poate spune că nu am avut timp să-l dezvoltăm. Sunt 18 ani de când a apărut SARS, de aproape 2x mai mult decât <a href="https://www.nature.com/articles/nbt0596-591" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">timpul mediu necesar</a> pentru aducerea unui vaccin nou pe piaţă.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Nu se poate spune nici că nu a avut cine să lucreze. La începutul lui 2004, <a href="https://science.sciencemag.org/content/303/5660/944/tab-article-info" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">revista <em style="box-sizing: border-box;">Science</em> anunţa</a> demararea unor <em style="box-sizing: border-box;">trial</em>-uri clinice anti-SARS pe oameni, în China (vaccin inactivat dezvoltat de Sinovac Biotech, Beijing), precum şi că SUA şi Canada investesc 30 mil $ în propriile proiecte, colaborări vaste între universităţi şi companii farma. În ciuda unor îngrijorări referitoare la siguranţă, <em style="box-sizing: border-box;">trial</em>-ul chinez a decurs <a href="https://www.intmedpress.com/serveFile.cfm?sUID=bba35bb3-9126-4c66-ae0f-4e96b8291dea" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">fără incidente</a> şi, mai important, vaccinul părea să dea imunitate. În 2008 am avut şi <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2612543/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">rezultatul primului <em style="box-sizing: border-box;">trial</em> american</a>, un vaccin ADN. ADN-ul era <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/DNA_vaccination" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">special proiectat să intre în celule</a> şi să determine sinteza unei proteine virale specifice, care apoi determină răspuns imun. Şi acest vaccin a funcţionat, dar a fost ultima încercare majoră în acest sens. Ulterior, cercetarea anti-SARS a intrat într-un con de umbră. Virusul era defunct, ceea ce a făcut ca interesul să scadă treptat şi să se oprească banii. Deşi câteva grupuri de cercetare <a href="https://www.nbcnews.com/health/health-care/scientists-were-close-coronavirus-vaccine-years-ago-then-money-dried-n1150091" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">continuau să lucreze</a> şi să <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6178114/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">testeze variante de vaccinuri</a> pe animale, niciunul nu a ajuns vreodată pe piaţă. O ardeam pe relaxare.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Apoi, în 2012 a apărut MERS şi - ca autorităţile la fiecare ninsoare - am fost complet luaţi prin surprindere. Ca urmare, multe nopţi au fost din nou irosite de doctoranzi prin laboratoare, multe consumabile de plastic arse şi mulţi şoricei omorâţi. Până în 2018, peste <a href="https://www.frontiersin.org/files/Articles/471306/fmicb-10-01781-HTML/image_m/fmicb-10-01781-t002.jpg" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">40 de grupuri de cercetare</a> erau implicate în testarea preclinică a unor variante de vaccin anti-MERS, majoritatea cu succes. Mai mult, 3 vaccinuri trecuseră deja în faza I de testare pe oameni (<a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT02670187?term=GLS-5300" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">1</a>,<a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/study/NCT03399578" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">2</a>,<a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT03615911#outcomemeasures" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">3</a>), dintre care cel puţin unul <a href="https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(19)30266-X/fulltext" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">s-a încheiat recent cu rezultate foarte bune</a> şi a trecut în <a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT03721718" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">faza II de testare</a>. Rezultatele finale, dacă vor exista, sunt aşteptate în următorii 2 ani. Prea puţin, prea târziu.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Şi asta pentru că nici lupta anti-MERS nu a fost pusă pe repede înainte şi nici nu a beneficiat de susţinerea financiară necesară, de interesul instituţiilor care direcţionează banii în domeniul biomedical, de fonduri guvernamentale. Două dintre cele trei vaccinuri aflate în testare umană au fost susţinute financiar de universităţi (Oxford şi Cologne/Munchen), iar celălalt de o <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6314400/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">companie farmaceutică de scara blocului</a> din Coreea de Sud. Nu de Pfizer, nu de Roche, nu de Novartis sau Merck, nu de Johnson&Johnson, nici de GSK sau Sanofi.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Ecuaţia e simplă: MERS nu este nici el rentabil. Sigur, nu e defunct ca vărul SARS, dar e suficient de rar şi puţin contagios încât practic să nu conteze. Investiţia de <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1551949/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">200-500 mil $</a> ar fi fost greu de recuperat pentru oricare dintre giganţii farma.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Acum suntem la al 3-lea CoV şi parcă doare mai tare. Ca în <em style="box-sizing: border-box;">Ziua cârtiței</em>, aceleaşi personalităţi din lumea imunologiei şi virologiei şi aceiaşi lideri ai OMS ţin aceleaşi discursuri despre urgenţa cu care trebuie să dezvoltăm un vaccin împotriva COVID-19. Industria farma se înghesuie ipocrit să îşi arate <a href="http://www.pharmatimes.com/news/eu_research-based_industry_unveils_covid-19_commitments_1333529" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">disponibilitatea de a colabora</a>, sub deviza #WEWONTREST. Nu glumesc, chiar e asta deviza lor şi nu pare să le fie ruşine. Convenabil, nicio autoritate nu îşi aminteşte că, dacă aveam deja un vaccin anti-SARS/MERS validat, era o problemă trivială de înlocui specia/tulpina veche cu cea nouă şi 67% din populaţie ar fi putut fi probabil vaccinată în următoarele 2-3 luni. Nimeni nu pare să îşi asume eşecul de a nu face iarna car şi vara sanie, sau de a pune profitul imediat peste realitatea ştiinţifică.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Nu-i nimic. <em style="box-sizing: border-box;">Netflix and chill</em>, vaccinul e pe drum. </div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Ar mai fi o minciună pe care simt nevoia să o spun, cum că va fi gata curând. Dar cum nu v-am minţit în prima parte a acestui articol, n-am să vă mint nici acum. Nu va fi. Aproape toate estimările sugerează un interval cuprins între <a href="https://www.timeshighereducation.com/news/coronavirus-vaccine-achievable-12-months" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">12</a> şi <a href="https://www.reuters.com/article/us-china-health-who-vaccine-idUSKBN2051ZC" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">18 luni</a>, ceea ce, nu mă înţelegeţi greşit, nu ar fi deloc mult. De fapt, raportat la timpul mediu de aducere a unui vaccin pe piaţă (<a href="https://www.nature.com/articles/nbt0596-591" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">10 ani</a>), 18 luni ar fi practic un miracol. Şi totuşi, din perspectiva noastră, de carantinaţi depresivi şi în şomaj tehnic, 18 luni par o eternitate. Din moment ce <a href="https://www.nih.gov/news-events/news-releases/nih-clinical-trial-investigational-vaccine-covid-19-begins" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">s-au anunţat deja</a> primele administrări de vaccin experimental la câțiva voluntari, de ce durează atât?</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">Păi principalul motiv este că, înainte de a fi pus pe piaţă, vaccinul trebuie să fie sigur. </strong></div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Se poate spune chiar că rigorile sunt mai mari decât în cazul medicamentelor pentru că, spre diferenţă de medicamente, vaccinurile se administrează prin definiţie la număr foarte mare de persoane sănătoase (ideal, în cazul COVID ar fi vorba de peste 5 miliarde de oameni). </div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Multe lucruri pot merge prost din acest punct de vedere şi şansele ca ele să meargă prost cresc dramatic dacă ne grăbim. Simt că anti-vacciniștii vor exulta citind acest paragraf, dar istoric au existat <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25135887" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">situaţii de contaminare a vaccinurilor cu alte virusuri</a>, din fericire fără consecinţe. Notabil, o treime din vaccinurile anti-polio administrate în SUA între 1955 şi 1963 conţineau şi virusul simian 40 (SV40), propagat în completă ignoranţă prin procesul de fabricaţie. Mai recent, vaccinuri anti-rotavirus au fost descoperite ca <a href="https://www.who.int/immunization_standards/vaccine_quality/PCV1_Q_and_As_rotavirus_vaccines_3Jun10.pdf" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">având şi circovirusuri porcine</a>. Ca să evităm astfel de situaţii, orice urmează să fie testat pe oameni trebuie întâi verificat pentru puritate şi apoi asigurate linii sterile de producţie. Ceea ce durează.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Apoi, în cazuri rare, anumiţi anticorpi generați în urma imunizării au obiceiul prost nu doar să nu prevină infecția, ci chiar să favorizeze o formă agravată a bolii (situație numită ADE, <em style="box-sizing: border-box;">antibody dependent disease enhancement</em>). Pe scurt, când aceşti anticorpi vin în contact din nou cu virusul, îl vor ajuta efectiv să pătrundă în celule și să provoace infecție. Un fel de trădare moleculară, un nano-cal Troian. ADE a fost descris în <a href="https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmicb.2018.02991/full" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">numeroase infecții virale</a> (gripă, Dengue, Zika etc.), dar și la coronavirusuri. Mai multe studii pe animale au arătat că <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6290032/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">unele tipuri de vaccinuri</a> anti-SARS și anti-MERS, deși eficiente în a genera anticorpi, pot duce la forme mai severe de boală când se inoculează ulterior virus. </div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
O teorie neverificată sugera chiar că gravitatea afectării pulmonare din COVID <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7102551/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">ar putea fi explicată prin ADE</a>, poate ca urmare a expunerii prealabile a pacienților la coronavirusuri comune (cum ar fi 229E), similare ca structură și care ar interacționa deci cu aceiași anticorpi. Cu alte cuvinte, dacă ai făcut recent rinofaringită cu un coronavirus (și cam toți facem măcar una la 2 ani), ar fi posibil să faci COVID mai sever. Mecanismul ADE nu a fost confirmat pentru coronavirusuri la om, dar avem nevoie de timp ca să înlăturăm orice îndoială că vaccinul nu ne va face <em style="box-sizing: border-box;">mai </em>vulnerabili în fața COVID.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">Vaccinul nu trebuie doar să fie sigur, ci şi eficient. </strong></div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Trebuie să poată determina sinteza unor anticorpi de un anumit tip, la o anumită concentraţie (titru) şi care să ofere protecţie un timp rezonabil. Şi aici pot apărea nenumărate probleme.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
De exemplu, un aspect este că vaccinurile nu generează niciodată imunitate la <em style="box-sizing: border-box;">toţi</em> cei vaccinaţi, ceea ce este, de altfel, contra-argumentul principal la mantra anti-vaccinistului fanatic: <em style="box-sizing: border-box;">„boss, dacă eu sunt nevaccinat, e pe răspunderea mea, tu eşti vaccinat, nu păţeşti nimic”. </em>Poate păţesc, boss, dacă am ghinionul să fiu unul dintre cei <a href="https://www1.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/Content/cda-cdi3301c.htm" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">2</a> şi <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3570049/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">19%</a> vaccinaţi de rujeolă care nu dobândesc răspuns imun protector după prima doză, sau unul dintre cei <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3570049/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">2-10%</a> care eşuează şi după a doua doză. Inabilitatea sistemului imun al unor indivizi de a genera un răspuns nu este limitat la rujeolă, ci este descris la <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4962729/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">multe tipuri de vaccinuri uzuale</a>. Cauzele acestor<em style="box-sizing: border-box;"> eşecuri primare de imunizare</em> sunt foarte complexe şi variază de la factori genetici şi imunologici, la calitatea vaccinurilor în sine şi modul de administrare. Vârsta este şi ea un criteriu important, <a href="https://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/mm6207a2.htm?s_cid=mm6207a2_w" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">unele studii pe gripă</a> sugerând că îmbătrânirea sistemului imun scade dramatic eficienţa vaccinării. În mod cert, pentru orice eventual vaccin anti-COVID trebuie evaluate pedant toate aceste variabile şi reduse la minim eşecurile primare de imunizare prin ajustarea dozelor sau numărului de administrări. Mai ales că studii recente sugerează că <a href="https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.03.30.20047365v1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">până la 6% din indivizi</a> nu dobândesc imunitate post-COVID. </div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Dar să zicem că vaccinul va genera un răspuns imun eficient la un număr suficient de indivizi dintre cei vaccinaţi. Cât va dura protecţia? Revenind la exemplul cu rujeola, <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18419470" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">5-12%</a> dintre cei care au un răspuns bun iniţial pierd titrul protector de anticorpi în câţiva ani, fenomen numit <em style="box-sizing: border-box;">eşec secundar de imunizare.</em> Datele existente în acest sens pe coronavirusuri umane nu sunt foarte încurajatoare. Inofensivul 229E pare să dea imunitate <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2271881/?page=11" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"> doar 2 ani</a>. Cel puţin două studii sugerează că anticorpii anti-SARS <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMc070348" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">scad destul de rapid</a> la niveluri sub cele care conferă protecţie, astfel încât persoanele recuperate ar putea deveni din nou vulnerabile <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2851497/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">3 ani</a> mai târziu. În cazul MERS, deşi titrul de anticorpi era încă ridicat după 3 ani la majoritatea supravieţuitorilor dintr-<a href="https://www.medscape.com/viewarticle/870592_3" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">un studiu</a>, la cei cu boală uşoară pare să dispară mai repede, adică <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4880093/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">sub 18 luni</a>. Este deci nevoie de timp şi ca să verificăm persistenţa post-vaccinare a anticorpilor anti-COVID, ca să nu ne vaccinăm degeaba.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">Nu în ultimul rând, atât siguranţa, cât şi eficienţa depind semnificativ de tipul vaccinului, adică tehnologia sau platforma folosită. </strong></div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Unele tehnologii sunt foarte noi şi deci necesită testare mai atentă, ceea ce durează. Altele sunt vechi, dar trebuie adaptate pentru COVID şi nici asta nu se întâmplă peste noapte. De altfel, cele mai promiţătoare variante de vaccin în acest moment, aflate deja în testare pe oameni şi despre care probabil citiţi zilnic ştiri optimiste pe Internet, ei bine,<em style="box-sizing: border-box;"> fix acele</em> variante sunt atât de noi, încât ar fi primele vaccinuri de felul lor scoase pe piaţă. Vreodată.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMSdN3sh9XaGuW81aWrc1rO8k-_Tb4hcCx95Z06raO6y5NkJ1rYoB7lLyKdBIvw8-k7hnYMFRm_-Fc4xMLlHcl8Z5nDSIMlSD8d4dcwCEwZ2KY3VigPsO0D8FweEPUqT62nKPl2T7IB-Q/s1600/93800330_266151091215679_1383157852188704768_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1236" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMSdN3sh9XaGuW81aWrc1rO8k-_Tb4hcCx95Z06raO6y5NkJ1rYoB7lLyKdBIvw8-k7hnYMFRm_-Fc4xMLlHcl8Z5nDSIMlSD8d4dcwCEwZ2KY3VigPsO0D8FweEPUqT62nKPl2T7IB-Q/s640/93800330_266151091215679_1383157852188704768_n.jpg" width="494" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Dacă aruncați un ochi pe <a href="https://www.who.int/blueprint/priority-diseases/key-action/Novel_Coronavirus_Landscape_nCoV_11April2020.PDF?ua=1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">lista OMS</a> de potențiale vaccinuri anti-COVID, o să întâlniți tot felul de drăcării. Fiecare vine la pachet cu avantaje şi dezavantaje şi am să vă dau câteva exemple de probleme care trebuie depăşite. Vaccinurile ADN și ARN au ca principiu inserţia acestor acizi nucleici în unele celule ale celor vaccinaţi, forţându-le să fabrice proteine virale imunogene. Deşi unele date recente <a href="https://www.businesswire.com/news/home/20200414005276/en/Moderna-Highlights-Opportunity-mRNA-Vaccines-Vaccines-Day" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">par încurajatoare</a>, au <a href="https://www.nature.com/articles/nrd.2017.243" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">eficiență discutabilă la om</a>, Vectorii nereplicativi sunt de fapt virusuri obişnuite, comune (e.g. adenovirus) modificate genetic ca să afişeze pe suprafaţa externă proteine SARS-CoV. Dar sunt atât de comune, încât mulți dintre noi ne-am întâlnit deja cu ele de-a lungul vieţii şi ca urmare, avem <a href="https://www.intechopen.com/books/adenoviruses/adenoviral-vector-based-vaccines-and-gene-therapies-current-status-and-future-prospects" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">deja imunitate la ele</a> și le neutralizăm înainte să își facă treaba. Virusurile atenuate ar fi variante de SARS-CoV-2 făcute mai puţin sau deloc patogene prin inginerie genetică. Sunt de departe cele mai imunogene, dar există riscul să redevină patogene în urma unor mutații, cum <a href="https://www.the-scientist.com/news-opinion/polio-vaccination-causes-more-infections-than-wild-virus-66778" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">am mai păţit cu polio</a>. În final, virusurile inactivate, <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4931629/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">fragmentele virale</a> şi <a href="https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2018.00884/full" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">peptidele sintetice</a> sunt toate relativ slab imunogene.<br />
<br />
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Per total, explorarea exhaustivă a tuturor acestor variabile (şi încă multe altele) se face în mod normal de-a lungul a 10 ani, sub forma unui proces complex, standardizat, birocratizat şi intens reglementat numit </span><em style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">trial</em><span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">. </span><a href="https://www.fda.gov/patients/drug-development-process/step-3-clinical-research" style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #e4002b; font-family: Merriweather, Georgia, "Times New Roman", Times, serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Etapele unui<em style="box-sizing: border-box;"> trial</em></a><span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"> sunt în general inflexibile, tocmai pentru a maximiza siguranţa şi eficienţa produsului final. Dacă nu ne grăbim, cronologia arată simplificat așa:</span></div>
<br />
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"></span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKhSC3LSzm8I-ZyGycKIyjJqsMtfCWs7-bqjC3mg6dqMd_46Aa41PQij2as0eM87MNRh6I-I2hWEml4NC5hylpWeztVRls9HvEYUPWho3g1-h6DiBthtNMWsL5WZXYNrjIRfjcusrvpLU/s1600/1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="185" data-original-width="944" height="124" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKhSC3LSzm8I-ZyGycKIyjJqsMtfCWs7-bqjC3mg6dqMd_46Aa41PQij2as0eM87MNRh6I-I2hWEml4NC5hylpWeztVRls9HvEYUPWho3g1-h6DiBthtNMWsL5WZXYNrjIRfjcusrvpLU/s640/1.png" width="640" /></a></div>
<br />
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><br /><br />Ca cele 18 luni să fie posibile în cazul COVID, cronologia trebuie să arate de fapt așa:</span></div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"></span> <span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"> </span></span></div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"></span> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmsH_pefZBHMCzh3QY-3BnsQfrhrWGnwGDuco1eQAFaJxYZEPdZ343v5DEAl90B1rcxaWgNMCTMeqz54xTRMekIU8_BSGhqG3NXTsmioUfjdzx8yXdE9KBAsboyv7edcq1whKZ5c3I0cc/s1600/2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="186" data-original-width="945" height="124" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmsH_pefZBHMCzh3QY-3BnsQfrhrWGnwGDuco1eQAFaJxYZEPdZ343v5DEAl90B1rcxaWgNMCTMeqz54xTRMekIU8_BSGhqG3NXTsmioUfjdzx8yXdE9KBAsboyv7edcq1whKZ5c3I0cc/s640/2.png" width="640" /></a></div>
<span style="color: #333333; font-family: "georgia";"></span><br />
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><br />Şi ca să înţelegem ce este posibil şi ce nu, trebuie să detaliem puţin. <strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">Prima etapă</strong> este cea de cercetare preclinică, în care se selectează tehnologia care va intra în componenţa vaccinului şi apoi se testează eficienţa şi profilul de siguranţă pe celule umane (<em style="box-sizing: border-box;">in vitro</em>) şi pe modele animale (<em style="box-sizing: border-box;">in vivo</em>). Dacă in vitro efectul anti-infecţios este cel aşteptat şi nici nu mor excesiv de multe celule, se trece la studii <em style="box-sizing: border-box;">in vivo</em>, pe animale**. </span><br />
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Etapa preclinică durează între <a href="https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0057755" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">1½</a> şi <a href="https://www.nature.com/articles/nbt0596-591" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">2½ ani</a> şi este de departe cea mai selectivă, estimarea fiind că <a href="https://www.nature.com/articles/nbt0596-591" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">sub 20%</a> dintre studii reuşesc să treacă la testare pe oameni. Unele eşuează pentru că produsul nu funcţionează, altele pentru că nu mai găsesc finanţare. Este poate motivul pentru care ar trebui să fim sceptici referitor la cele 67 de potenţiale vaccinuri anti-COVID <a href="https://www.who.int/blueprint/priority-diseases/key-action/Novel_Coronavirus_Landscape_nCoV_11April2020.PDF?ua=1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">anunţate de OMS</a> ca fiind în „testare preclinică” (inclusiv <a href="https://www.preprints.org/manuscript/202002.0102/v1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">faimosul vaccin românesc</a>).</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Şi totuşi eu am trecut în diagrama <em style="box-sizing: border-box;">trial</em>-ului COVID <strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">0 ani</strong> (în realitate vreo 2 luni). Explicaţia este că pentru câteva dintre tehnologiile disponibile aveam deja puse la păstrare date preclinice relativ clare de eficienţă şi siguranţă, de la SARS-CoV (de exemplu <a href="https://www.bloomberg.com/news/articles/2020-02-18/sanofi-brings-sars-experience-to-hunt-for-coronavirus-vaccine" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">Sanofi</a>) şi MERS-CoV (de exemplu <a href="https://www.genengnews.com/insights/modernas-sars-cov-2-vaccines-fast-track-to-clinical-trials/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">Moderna</a>). Şi bineînţeles, datele sunt şi <em style="box-sizing: border-box;">relativ refolosibile</em> mulţumită similarităţii biologice între coronavirusuri (<a href="https://www.thelancet.com/article/S0140-6736(20)30251-8/fulltext" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">80%, respectiv 50% similare</a> cu noul CoV). Ceea ce e bine, putem sări etape, e jumătatea plină a paharului.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Despre jumătatea goală am vorbit deja în <a href="https://www.scena9.ro/article/covid-19-coronavirus-vaccin-imunizare" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">episodul trecut</a>. În primul rând că numai pentru câteva platforme se pot lua astfel de scurtături, restul de ~60 trebuie să parcurgă şi etapa preclinică. În al doilea rând, Sanofi, pe care îl menţionam mai sus, nu face decât să <a href="http://www.pharmatimes.com/news/sanofi_to_repurpose_sars_vaccine_candidate_for_coronavirus_1326473" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">resusciteze munca din vremea SARS</a> îngropată prematur. Dacă s-ar fi obosit să o şi finalizeze, aveam acum un vaccin aprobat pentru uz uman şi puteam probabil sări toate etapele<em style="box-sizing: border-box;"> trial</em>-ului, în siguranţă. Şi asta pentru că similaritatea biologică a CoV-urilor este suficient de mare încât să speculăm că un vaccin pentru SARS sau MERS ar fi putut fi adaptat foarte uşor pentru COVID, fără testare complexă (cam cum facem anual cu gripa). Erau poate 3-6 luni, nu 18.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Dar laptele e deja vărsat.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">A doua etapă</strong> este reprezentată de testarea pe oameni şi ţine între <a href="https://www.nature.com/articles/nbt0596-591" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">5</a> şi <a href="https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0057755" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">8 ani</a>, dacă nu punem la socoteală toată partea de birocraţie şi aprobări <a href="https://www.fda.gov/drugs/types-applications/investigational-new-drug-ind-application" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">FDA</a> (în SUA) şi <a href="https://www.ema.europa.eu/en/human-regulatory/research-development/clinical-trials/clinical-trial-regulation" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">EMA</a> (Europa). Simplificat, se împarte în 3 faze: testare pe zeci oameni (Faza I), testare pe sute de oameni (Faza II), testare pe mii de oameni (Fazele III/IV). Fiindcă scopul este să se determine doza la care vaccinul este eficient şi mai ales că nu există reacţii adverse, e întotdeauna de preferat să începi la scară mică.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Spuneam mai sus că sunt câteva vaccinuri (mai exact <a href="https://www.nature.com/articles/d41573-020-00073-5" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">5</a>) care au sărit etapa preclinică şi au început să fie administrate direct la subiecţi umani în studii de Fază I. Două dintre ele sunt dezvoltate de companiile americane Moderna (<a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04283461" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">vaccin ARN</a>) şi Inovio (<a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/record/NCT04336410" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">vaccin ADN</a>), iar alte 3 de China, prin CanSino Biologics (<a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04313127" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">vector adenoviral nereplicativ</a>) şi Shenzhen GenoImmune Medical Institute (celule imune modificate cu un vector lentiviral, <a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04276896" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">1</a>, <a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04299724" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">2</a>). Ceea ce este super. Totuşi, nu că sunt nerecunoscător sau ceva, dar există nişte menţiuni.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Ca primă chestie, niciuna dintre aceste companii sau instituţii nu are experienţa de a fi adus vreodată vreun vaccin pe piaţă. Orice vaccin. Adică sigur, Moderna are susţinere guvernamentală şi a fundaţiei lui Bill Gates, dar chiar şi aşa, este deocamdată doar un <a href="https://www.sciencemag.org/news/2017/02/mysterious-2-billion-biotech-revealing-secrets-behind-its-new-drugs-and-vaccines" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">start-up promiţător</a> cu <a href="https://investors.modernatx.com/static-files/e5fd7ac7-53c9-4804-b89d-4e51d5121960" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">numeroase vaccinuri şi terapii în pregătire</a>. Nu vreau să sugerez vreo echivalenţă, dar ultima oară când am asistat la un așa <em style="box-sizing: border-box;">hype</em> din partea investitorilor pentru tehnologii<em style="box-sizing: border-box;"> bio-tech</em> revoluţionare, era 2014 şi <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Theranos" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">Theranos</a> părea de neoprit. S-a dovedit un eșec pe foarte mulți bani. Nu sunt pregătit să sufăr din nou. Nici Inovio nu e cu mult mai convingător, în ciuda unei <a href="https://www.inovio.com/product-pipeline" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">liste lungi de vaccinuri</a> (inclusiv anti-MERS) aflate în diferite faze de testare. Disponibile comercial sunt tot zero.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Apoi ajungem la cele 2 entităţi din China. <a href="http://www.szgimi.org/en/about.php" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">Shenzhen Institute</a> a fost pus în funcţiune în 2016 şi în afara unui <a href="https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04016129" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"><em style="box-sizing: border-box;">trial</em> clinic de fază I nefinalizat</a> (terapie CAR-T pentru leucemii, care foloseşte la bază tot un vector lentiviral), nu pare să aibă nicio realizare. De atfel, în mod inexplicabil, OMS nici măcar nu îi menţionează în <a href="https://www.who.int/blueprint/priority-diseases/key-action/Novel_Coronavirus_Landscape_nCoV_11April2020.PDF?ua=1" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">lista</a> exhaustivă de iniţiative. Pe hârtie, <a href="http://www.cansinotech.com/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">CanSino Biologics</a> pare cu siguranţă cel mai experimentat dintre toate. Într-un stil uşor heirupist, care aminteşte pe alocuri de cursa spaţială din anii 60, China a împins un vaccin anti-Ebola în 2017 ca răspuns la epidemiile recurente din vestul Africii. Era imperativ ca vaccinul să ajungă mai repede pe piaţă decât platformele dezvoltate în aceeaşi perioadă de GSK şi Merck, ca urmare CanSino <a href="https://www.fiercepharma.com/vaccines/china-approves-self-developed-ebola-vaccine-from-2014-outbreak-virus-type" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">a sărit faza III de testare</a>. Vaccinul a fost administrat la 500 de voluntari din Sierra Leone şi deşi a determinat un răspuns imun iniţial, majoritatea celor vaccinaţi au avut <a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(16)32617-4/fulltext" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">scăderi semnificative de anticorpi</a> la 168 de zile de la imunizare. Un cvasi-eşec, provocat printre altele de limitările intrinseci ale vectorului viral folosit. Acelaşi vector adenoviral nereplicativ (cu dezavantajele aferente) este acum reutilizat de CanSino pentru COVID, iar cursa spaţială pare că reîncepe. Cel puţin la nivel de p̶̶̶r̶̶̶o̶̶̶p̶̶̶a̶̶̶g̶̶̶a̶̶̶n̶̶̶d̶̶̶ă̶̶̶ marketing. Cu mult înainte de a prezenta rezultate de fază I, CanSino <a href="https://www.scmp.com/news/china/society/article/3079429/volunteers-needed-second-phase-china-coronavirus-vaccine-trial" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">anunţă deja recrutări pentru faza II</a>. </div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Poate că vă gândiţi că experienţa prealabilă în a aduce un vaccin competent pe piață este irelevantă. În definitiv, dacă vaccinul merge, poate fi făcut şi de o firmă într-o scară de bloc, nu? Nu chiar. Problema nu e doar abilitatea unei companii de a dezvolta tehnologia, ci şi <a href="https://www.nature.com/articles/d41586-020-01063-8" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">capacitatea de producţie la scară largă</a>, astfel încât să fie rapid accesibilă la nivel global. Pentru că nu există precedent de vaccin disponibil comercial pentru platformele propuse, trebuie gândite linii de producţie complet noi, capabile să genereze miliarde de doze în câteva luni. Şi asta fără să se oprească producţia vaccinurilor curente (gen ROR şi hepatita B). În acest moment, <a href="https://www.ft.com/content/9f0f3546-652f-11ea-b3f3-fe4680ea68b5" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;">această capacitate nu există</a>. Va reprezenta un efort fără precedent, posibil prea mult chiar şi pentru abordarea colectivistă a Chinei.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Am să închei cu ceea ce cred că vrea să citească de fapt toată lumea: aproximări, intervaluri, timp. Să ne amintim diagrama de <em style="box-sizing: border-box;">trial</em> ideal pentru COVID: fazele I şi II cu durată de câte 6 luni, şuntarea completă (pe criterii de urgenţă) a fazei III şi 6 luni pentru fabricare şi distribuţie, ca să ajungem la un total de 18 luni. Ei bine, conform datelor oficiale prezentate chiar de cei 5 candidaţi, Inovio ar trebui să finalizeze prima fază a studiului în noiembrie 2020, CanSino în decembrie 2020, Moderna în iunie 2021, iar Shenzhen abia în iulie 2023. Deci, presupunând că totul merge ca uns, că tehnologia ADN dă imunitate de durată fără efecte secundare, Inovio ar putea să aibă un produs aprobat undeva prin iunie 2021. Apoi, presupunând că între timp s-au ridicat miraculos şi fabrici şi linii de producţie în zeci de ţări, capabile să genereze măcar câteva sute de milioane de doze cu noua tehnologie, putem spera un vaccin anti-COVID în toamna lui 2021. Probabil primele vaccinate vor fi categoriile de risc. Pentru toţi ceilalţi, termenul este cândva în 2022, posibil mult după ce vom fi dobândit natural imunitatea de turmă.</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 30px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
Vom avea vaccin anti-COVID în timp record? <strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">Probabil că da. </strong>Va fi disponibil pentru fiecare dintre noi mai devreme de 18 luni? <strong style="box-sizing: border-box; font-weight: bold;">Probabil că nu.</strong></div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
</div>
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<hr style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border-color: rgb(229, 229, 229); border-image: initial; border-top-style: solid; border-width: 1px 0px 0px; box-sizing: content-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; height: 0px; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; padding: 0px; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" />
<br />
<div dir="ltr" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; box-sizing: border-box; color: #333333; font-family: "merriweather" , "georgia" , "times new roman" , "times" , serif; font-size: 16px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
*<em>Ca o paranteză (nu fără legătură cu subiectul), când vine vorba de rujeolă, România insistă de ceva timp să testeze limita imunităţii de turmă prin scăderea ratelor de vaccinare şi nu e deloc bine. În 2017 am devenit atât de faimoşi, încât ambasada SUA a decis că e cazul să îşi </em><a href="https://ro.usembassy.gov/security-message-u-s-citizens-measles-outbreak-romania/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"><em>avertizeze cetăţenii</em></a><em> care călătoresc spre România că suntem focar activ de rujeolă. Atunci, </em><a href="https://scienceblogs.com/insolence/2017/03/21/massive-measles-outbreak-in-romania-a-warning-to-the-us" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"><em>din cauza scăderii aparent minore a acoperirii de la 95% la 86%</em></a><em>, am avut vreo 4000 de cazuri şi 16 decese. Aş vrea iar să pot să vă mint că ne-am corectat din mers, dar nu pot. Suntem astăzi la 19660 de cazuri de rujeolă şi 64 de decese, cu </em><a href="https://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1599-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-27-03-2020/file" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"><em>56 de cazuri noi doar în săptămâna 23-27 martie</em></a><em>. Csf ncsf, mulţumiri atât lipsei de educaţie medicală a populaţiei generale, cât şi anti-vacciniştilor, în frunte cu Olivia Steer, draga de ea.</em><br />
<em><br /></em><em>**Şoriceii sunt de obicei candidatul perfect pentru studii, pentru că sunt </em><a href="https://www.genome.gov/10001345/importance-of-mouse-genome" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"><em>cam 85% similari</em></a><em> cu omul din punct de vedere genetic, relativ ieftini şi nici nu ridică probleme majore de ordin etic. Ca lucrurile să fie complicate, una dintre diferenţele notabile între om şi şoarece este fix în cazul genei pentru receptorul ACE2 (de care se leagă virusurile SARS în timpul infecţiei). Şoriceii pur şi simplu nu prea fac sindroamele respiratorii caracteristice şi scapă relativ repede de virus din organism. De aceea sunt necesari fie </em><a href="https://www.ingentaconnect.com/content/aalas/cm/2007/00000057/00000005/art00003;jsessionid=2etp9nfx7clo5.x-ic-live-01" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"><em>şoricei modificaţi genetic</em></a><em>, care să aibă un receptor ACE2 uman, fie dihori şi maimuţe, iar asta face ca totul să fie mult mai scump şi </em><a href="https://www.statnews.com/2020/03/05/coronavirus-labs-scramble-to-find-right-animals-for-covid-19-studies/" style="background-color: transparent; box-sizing: border-box; color: #e4002b; text-decoration: none; transition: color 0.1s, background-color 0.1s;"><em>mai greu accesibil</em></a><em>.</em><br />
<br />
</div>
</div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com10tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-30683070103365546472020-03-13T01:29:00.000+02:002020-04-24T17:22:16.203+03:00JOS CENZURA!<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><b>UPDATE: </b>Pot fi din nou găsit pe Facebook, aici: <a href="https://www.facebook.com/skepticpengu/?modal=admin_todo_tour">https://www.facebook.com/skepticpengu</a></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3OyH5Exu41hSksF4VDqSeqcpudSS98VWBskv12xp3GPvJYnRMRT6HLTmR_OaqBKR6ue3sQnFE957wSdLsJOco-8tHHXNnHH4Tu1a_ijKlxercu1X6nttRV2P-8lckCwc3JanxSOzjO4E/s1600/disabled.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="891" data-original-width="1600" height="222" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3OyH5Exu41hSksF4VDqSeqcpudSS98VWBskv12xp3GPvJYnRMRT6HLTmR_OaqBKR6ue3sQnFE957wSdLsJOco-8tHHXNnHH4Tu1a_ijKlxercu1X6nttRV2P-8lckCwc3JanxSOzjO4E/s400/disabled.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
Nu, în imaginea de mai sus esențial nu este faptul că cineva încă mai folosește Internet Explorer. Ci că, într-o mutare pe care o așteptam de ceva timp, Facebook-police a hotărât că este momentul să închidă pagina @skepticpengus. Nu știu dacă situația a escaladat de la algoritmii care au avut o problemă cu anonimatul meu (ca admin), sau dacă anti-vaxxeri și alți exaltați au înroșit butonul de report. Este de-altfel irelevant. Voi face contestație dar sunt absolut convins că o fac degeaba, pentru că anonimatul a fost o condiție primordială când am început să scriu și nu sunt deocamdată dispus să schimb asta.<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În acest moment am două opțiuni, <strong>(1)</strong> să abandonez complet și definitiv proiectul Skeptic Pengus, de care, ca să fiu 100% sincer, nici unii dintre noi (cei care am scris pe acest blog) nu au mai avut timp de vreo 2 anișori încoace sau <strong>(2)</strong> să încerc un revival în aceeași sau altă formă pe Facebook. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
O parte din mine simte că ar exista o utilitate măcar în a continua să rezum informațiile existente despre COVID-19, mai ales că atât cercetarea în domeniu, cât și pandemia vor continua o bună bucată de timp. O altă parte din mine simte deja burn-out pe subiect și nevoia de distanțare socială (că tot e la modă termenul). Tot această parte din mine simte și puțină scârbă față de platforma Facebook, căreia nu doresc să îi ofer satisfacția de a avea din nou nevoie de ea pentru a genera audiență (organic).</div>
<div style="text-align: justify;">
<em>Fun fact</em>, note-ul de Facebook despre COVID-19 a avut o creștere exponențială, să-i zicem virală (știu, <em>too soon</em>). A generat până la final un <em>reach</em> de ~210000, în absența completă a oricărui ad și pornind de la doar 2500 de suflete. Câțiva dintre ei deja vechi prieteni digitali și critici veterani ai pseudoștiinței. Vă știți voi care sunteți. Chapeau.<br />
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGebd_I_nZ6QlAZevXyLf5L-M9PHOfi-LsM0KrB-mR7dhTHIQP3StZLz2RlSsarIoluBZ1EeLZCt59Czx5YTiRBDZHWay8XJN3nHhwlK_AA3lYSoljUHHcBxn3pitfWwrcB-6dD_WqYuc/s1600/b972567c-ae39-4bf8-ad30-0a9623938792.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="621" data-original-width="1439" height="138" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGebd_I_nZ6QlAZevXyLf5L-M9PHOfi-LsM0KrB-mR7dhTHIQP3StZLz2RlSsarIoluBZ1EeLZCt59Czx5YTiRBDZHWay8XJN3nHhwlK_AA3lYSoljUHHcBxn3pitfWwrcB-6dD_WqYuc/s320/b972567c-ae39-4bf8-ad30-0a9623938792.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Deși o parte dintre reacțiile la articol s-au bazat doar pe citirea sumară a titlului, majoritatea au fost oameni în mod onest dornici să se informeze. Oameni diverși, aparent din bubble-uri social-culturale diferite, care au răzbit prin terminologia uneori insuficient simplificată de mine și apoi au dat mai departe către alții știință. Acest lucru îmi dă speranțe că vom trece rațional printr-o probabilă epidemie și că, indiferent care vor fi proporțiile ei, nu ne vom înghesui <em>cu toții</em>, vorace și dement, în raioanele de făină și mălai.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Nu știu deocamdată ce voi decide. Cert este că blogul va rămâne online. La fel de cert este că voi continua o vreme update-urile la rezumatul științific despre SARS-CoV-2, din acest moment încolo menționate la finalul paginii. Dacă ați reușit să regăsiți acest blog și doriți să păstrați share-ul anterior de Facebook (note-ul original este acum link invalid), este suficient să editați postul și să înlocuiți linkul mort cu <a href="https://skepticpengus.blogspot.com/2020/02/covid-19-date-stiintifice-la-zi.html">ACEST LINK</a>. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Detractorilor mei, istorici sau recenți, le voi da o veste proastă. Din fericire, 90% din materialul produs vreodată de Skeptic Pengus este pe blog, pentru ca posteritatea să își amintească faptul că Vasile Astărăstoae e un anti-vaccinist incult, iar Olivia Steer chiar e o tâmpită.<br />
<br />
<br />
<br />
<strong><em> Tot fără panică și cu mulțumiri pentru încredere,<br /> Skeptic Pengu</em></strong></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-38550165110186706132020-02-27T13:39:00.004+02:002021-01-06T01:59:30.982+02:00COVID-19: date științifice la zi<div style="text-align: justify;">
<span class="_4yxo"><strong>Disclaimer: </strong><em>informațiile prezentate în acest articol se bazează pe descoperiri medicale și științifice pe tema COVID-19 şi nu reprezintă sfaturi medicale. Porțiunile unde este doar opinia autorului sunt specificate ca atare. Paragrafele subliniate sunt cele cu adăugiri sau modificări în ziua respectivă.</em><br />
<br />
<strong>1) Şi deci ce sunt coronavirusurile şi ce este COVID-2019? Teoria plicticoasă.</strong></span><br />
<br />
<span class="_4yxo"><strong>SARS-CoV-2</strong></span> (care provoacă boala abreviată <span class="_4yxo"><strong>COVID-19</strong></span>) este un virus care aparţine familiei Coronaviridelor, din ordinul <a data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FNidovirales%3Ffbclid%3DIwAR1Y9y3awGAbGIta1u1s8Ia-enaTstjfnbdj9Y2KU5WDPfL_kk6DniCXXhM&h=AT2MB0kiRqvtdjq5WrP4CNmUnhoE_Gu7vGZGC9eJYiL3iNOjp7s7UWhwPh_qAHuo4e21hSZ-4SFU18FNGfx0VYFb4qXrwz4Zjfx5v9izc5ngEBckKcMsq6ws19BQkO8vYPs8WA" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nidovirales?fbclid=IwAR1Y9y3awGAbGIta1u1s8Ia-enaTstjfnbdj9Y2KU5WDPfL_kk6DniCXXhM" rel="nofollow" target="_blank">Nidovirales</a>, toate virusuri anvelopate, cu genom ARN de mari dimensiuni (spre diferenţă de virusuri cu genom ADN, cum este hepatita B). Ştim foarte <a data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.ncbi.nlm.nih.gov%2FTaxonomy%2FBrowser%2Fwwwtax.cgi%3Fid%3D11118%26fbclid%3DIwAR2a5vNkc9XFdz6TlkP0WNZDCZ80JWGEFvYN-zFshpBRLvS6PycSnBSiSag&h=AT1XsTNQRvMq9EMv76g8XWuVi-OnkHakuvPm82QBNbfObtoKfKMDVc-0YF_wXKsusjqYmW2VquAFW03OaM_-NJmMKsA3mNit2BjFEbmE3LBNMdJkd2tlckHtHP20eQKy4uOruA" href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/Taxonomy/Browser/wwwtax.cgi?id=11118&fbclid=IwAR2a5vNkc9XFdz6TlkP0WNZDCZ80JWGEFvYN-zFshpBRLvS6PycSnBSiSag" rel="nofollow" target="_blank">multe specii de coronaviride</a>, majoritatea infectând animale, în mod notabil (dar nu exclusiv) cămile, lilieci, păsări şi tot felul de rozătoare. Faptul că sunt multe specii de virusuri care coexistă în rezervoare naturale e o potenţială problemă, pentru că favorizează <a data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.sciencedirect.com%2Fscience%2Farticle%2Fabs%2Fpii%2FS156713481400478X%3Ffbclid%3DIwAR2S86p-JJCPup7RZGyplhfLkPY6E07hZ33s77LQLlJdNsA2_ziMvnowjvU&h=AT0m95Njy1t4m_aQa_baVr7sSkDxYmCdMMX_Mu9qBqhYeLL_cJRZ1xQBnEXr7lvnpv2_pH_rgQfo3_Cn3iYmAPjJB2pUKYnxuGZGVFJg-68nRSFPtYCdT2AyW7TpTU2hpAyX2A" href="https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S156713481400478X?fbclid=IwAR2S86p-JJCPup7RZGyplhfLkPY6E07hZ33s77LQLlJdNsA2_ziMvnowjvU" rel="nofollow" target="_blank">recombinări genice şi apariţia de noi tulpini</a> în situaţii de co-infecţie. Şi asta nu e singura lor modalitate de adaptare, virusurile ARN (şi coronavirusurile în special) fiind caracterizate de <a data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fjournals.plos.org%2Fplosbiology%2Farticle%3Fid%3D10.1371%252Fjournal.pbio.3000003%26fbclid%3DIwAR2BpXh2v22t2f8zFqEbh_9puU2apEM6u_4Nd1vYVyNmwiGdTQ1Mn40YCTw&h=AT3e_Zb1zTYSrkoYCEVTRZFVzUlaf5aM0R-UOS9hwAHG00lMSiiKgavKJAu3aN8MnMy3KxPcgcdppbZ11b9O__xQcWjsgtu_jRLBxdH65-4dSssqtW8WEir70s8wxTmvr6EQ_w" href="https://journals.plos.org/plosbiology/article?id=10.1371%2Fjournal.pbio.3000003&fbclid=IwAR2BpXh2v22t2f8zFqEbh_9puU2apEM6u_4Nd1vYVyNmwiGdTQ1Mn40YCTw" rel="nofollow" target="_blank">rate de mutaţie foarte mari</a>. La animale, coronavirusurile dau cel mai frecvent simptome în sfera gastro-intestinală (enterite), dar s-au descris specii de virusuri care dau infecţii de tract respirator, <a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.sciencedirect.com%2Fscience%2Farticle%2Fpii%2FS0042682203001600%3Fvia%253Dihub%26fbclid%3DIwAR3eL6uqG_63hlzM8I-bkYcs2FQXolnrMxan7-xD5xE2NoJ0anH0O_BK03o&h=AT1l-TMAE08FAgkoPaUKVgd7XmNI8QsLZcMqVYGzszuRjFHOLCvjoDNpC0-dAhMt24PinYc_15-nh4pBriANmZ1vKgN80GrUGDG96mTpdLCfWd9tPFrpDeLEFcqzq7NywV9zFg" rel="nofollow" target="_blank">de exemplu la câini</a>. <br />
<br />
Până mai ieri ştiam 6 coronavirusuri care infectează şi oameni cu succes, 4 dintre ele fiind chiar specifice pentru om (229E, OC43, NL63 şi HKU1). Mai interesant, 3 dintre cele 4 (229E, OC43 şi NL63) sunt responsabile la nivel global pentru <a data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.cell.com%2Ftrends%2Fmicrobiology%2Ffulltext%2FS0966-842X%2816%2900071-8%3F_returnURL%3Dhttps%253A%252F%252Flinkinghub.elsevier.com%252Fretrieve%252Fpii%252FS0966842X16000718%253Fshowall%253Dtrue%26fbclid%3DIwAR1Rf2hsk_g6O2t5VKqmUt59J5oh-8iN41BidLh4GzHAxJI700oQv6kl0DQ&h=AT31TM5nLwTM1a0Rg6f3fwX4UyB_qsTZUclYC4bZRKHNbWIAqFw_C6kiWPRwYLoemUO24iY2c5C0YeC2_vzvab_4QNahglgRsKPqVxXNcD6CTIRMSUBxNh6F069MlXhdBD-nUA" href="https://www.cell.com/trends/microbiology/fulltext/S0966-842X(16)00071-8?_returnURL=https%3A%2F%2Flinkinghub.elsevier.com%2Fretrieve%2Fpii%2FS0966842X16000718%3Fshowall%3Dtrue&fbclid=IwAR1Rf2hsk_g6O2t5VKqmUt59J5oh-8iN41BidLh4GzHAxJI700oQv6kl0DQ" rel="nofollow" target="_blank">15-29% din ceea ce noi numim “răceli sezoniere”</a>, deci cu un tablou clinic destul de blând şi cu mortalitate practic neglijabilă. Aşa că data viitoare când strănutaţi şi vă curge nasul vreo 3 zile, dar fără febră sau alte simptome semnificative, vă puteţi gândi că sunt ~20% şanse să fiţi temporar colonizaţi de un coronavirus uman specific. <br />
Celelalte 2 virusuri (din cele 6 cunoscute până mai ieri) sunt însă particulare, pentru că au sărit recent de la specii de animale la om.<br />
<br />
Din păcate asta le face mai periculoase pentru că nu sunt adaptate şi nu “ştiu” să nu îşi omoare gazda (suprasimplificare şi antropomorfism pentru claritate). Pentru cei care au urmărit ştiri în ultimii 15 ani, abrevierile <span class="_4yxo"><strong>SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome)</strong></span> şi <span class="_4yxo"><strong>MERS (Middle East Respiratory Syndrome)</strong></span> ar trebui să fie familiare. Desemnează boli infecţioase provocate de coronavirusul <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.who.int/ith/diseases/sars/en/" rel="nofollow" target="_blank">SARS-CoV</a>, provenit de la <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nature.com/articles/nature12711" rel="nofollow" target="_blank">lilieci</a> via <a data-lynx-mode="hover" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Civet" rel="nofollow" target="_blank">zibete</a> în 2002, probabil în <a data-lynx-mode="hover" href="https://science.sciencemag.org/content/302/5643/276" rel="nofollow" target="_blank">târgurile de animale din China</a> (surpriză, <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6466186/">tot China</a>), respectiv <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/middle-east-respiratory-syndrome-coronavirus-(mers-cov)" rel="nofollow" target="_blank">MERS-CoV</a>, identificat în 2012 în Orientul Mijlociu şi cu origine probabilă la dromaderi.<br />
Amândouă infecţiile sunt foarte naşpa şi din păcate cu un tablou clinic nu foarte specific. De fapt, suspiciunea de SARS/MERS se ridică pe istoricul <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.who.int/csr/disease/coronavirus_infections/surveillance-human-infection-mers/en/" rel="nofollow" target="_blank">pacientului mai mult decât orice altceva</a>, iar confirmarea se face doar prin teste moleculare (RT-PCR).<br />
<br />
Din fericire, despre SARS vorbim la trecut pentru că a dispărut la fel de misterios cum a apărut, undeva prin 2004. Totuşi, în cei aproape 2 ani, SARS-CoV a infectat <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nature.com/articles/nm1143?fbclid=IwAR1Tn2OPC4VUqQwDLKnpnRcFKi-YfiQ30AvT3kJ5LeOyvF-PR4FCR0FcLfY" rel="nofollow" target="_blank">peste 8,000 de oameni şi a omorât 774</a> (predominant vârstnici), pe 5 continente. Simptomele o să vă sune cunoscut, sunt cele ale unei infecţii de tract respirator inferior, ale unei pneumonii virale, cu distrucţie alveolară şi edem pulmonar. Prezenţa virusului mai degrabă în tractul respirator inferior (<a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nature.com/articles/nm1143?fbclid=IwAR36KcAlJb03vTr4A86HipZw33j3WbU8IAFGITqOWb0LhlNHAKdfwg4z-SM" rel="nofollow" target="_blank">până în ziua 10 de boală</a>) e o veste bună, pentru că reduce transmiterea inter-umană și explică parțial faptul că virusul s-a propagat relativ lent și că epidemia a fost autolimitantă. În afară de tractul respirator, SARS are tropism şi pentru enterocitele din intestin, ceea ce se traduce prin simptome gastrointestinale la unii pacienți. Similar HIV, SARS-CoV are afinitate şi pentru <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nature.com/articles/nm1143?fbclid=IwAR1nE9KJJgV6stMCr7VODT6uK6t1ucrP8YZXXkEWIKJhSZnp0ebEZxMxvJo" rel="nofollow" target="_blank">distrugerea populaţiilor de limfocite T</a> CD4+ şi CD8+ şi deci de slăbire a sistemului imun. Deşi răspunsul comunităţii ştiinţifice a fost prompt și atunci ca şi acum şi deşi ştim de ceva timp că trebuie să <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.wired.co.uk/article/coronavirus-vaccine-china" rel="nofollow" target="_blank">ţintim o proteină anume</a> de pe virus (<a data-lynx-mode="hover" href="https://journals.plos.org/plospathogens/article?id=10.1371%2Fjournal.ppat.1007236&" rel="nofollow" target="_blank">caracterizată structural</a>), nu avem niciun tratament specific pentru SARS şi <a data-lynx-mode="hover" href="https://wwwnc.cdc.gov/eid/article/11/7/05-0219_article" rel="nofollow" target="_blank">niciun vaccin disponibil comercial</a> la 16 ani de la ultimul caz descris. Ţineţi minte această informaţie pentru mai târziu, când vom vorbi despre soluţiile pe care le avem în prezent pentru COVID-19.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_2O0C_r1nbCZDdoWxPLOYhMybD1tC-AKI0BlyxuZwXLtmXRBEEt8Q2TNn0J7TKEHtkeB7U5tPAY7UXAUwbA-FhXARmHQvyifJH0x5wj7w_KcuMZZ2WqlCRnkgcXrAVEs9WqWNWMlueP8/s520/SARS_virion.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="326" data-original-width="520" height="393" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_2O0C_r1nbCZDdoWxPLOYhMybD1tC-AKI0BlyxuZwXLtmXRBEEt8Q2TNn0J7TKEHtkeB7U5tPAY7UXAUwbA-FhXARmHQvyifJH0x5wj7w_KcuMZZ2WqlCRnkgcXrAVEs9WqWNWMlueP8/w625-h393/SARS_virion.png" width="625" /></a></div></div>
<figure class="_2cuy _4nuy _2vxa"><div class="_h2x _h2y">
<img alt="" class="_h2z _297z _usd img" id="u_1h_3" src="https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/85202603_2858981147522091_4510953332935753728_n.png?_nc_cat=108&_nc_sid=a61e81&_nc_ohc=fBcuwa8ljlwAX_q9m_L&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=5f79277665556c46bd797fc0cab85659&oe=5EBAC236" /></div>
<div class="_h2w _50f8 _50f4" style="text-align: center;">
<em>Sursa:</em> <a href="https://viralzone.expasy.org/30"><em>https://viralzone.expasy.org/30</em></a></div>
</figure><br />
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Comparativ, MERS e chiar mai letal şi încă prezent. În perioada <a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.nejm.org%2Fdoi%2Ffull%2F10.1056%2FNEJMoa1211721%3Ffbclid%3DIwAR0nxiaQCncaDT8_GuppWxT7iQu1tB5cGC3ocSScgs2-W1MPKNNgK1iaUWY&h=AT1zl1HK780_sfRpCw0EIZKr-QjlzgdwVzjObWR7Tk3fyZStNtgOminkEy8-tCPYxuazAwLkIZJ8K5GUNcscyIRO2CiVJ-O-https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1211721" rel="nofollow" target="_blank">2012</a>-2017 au existat 1,879 infecţii confirmate dintre care 659 au decedat, <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMsr1408795" rel="nofollow" target="_blank">deci o mortalitate de 35%</a> (deşi se pare că <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1408636" rel="nofollow" target="_blank">25% din pacienţi sunt asimptomatici</a>). Altfel, asemănările clinice cu SARS sunt izbitoare. Ca şi SARS-CoV, MERS-CoV are tropism pentru tractul respirator, predominant pentru cel inferior. Ca şi SARS, MERS se caracterizează prin debut cu febră, rinoree, dureri de gât şi mialgii şi progresie rapidă către detresă respiratorie. Ca şi SARS, <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMsr1408795" rel="nofollow" target="_blank">MERS poate asocia simptome gastrointestinale</a> şi chiar insuficienţă renală în cazurile severe. Nici pentru MERS nu avem tratament specific, vaccin sau perspective. Despre problemele care au apărut în încercarea de a aduce un vaccin MERS pe piaţă, inclusiv faptul că <a href="https://sci-hub.tw/downloads-ii/2020-03-03/d6/10.1001@jama.2020.1166.pdf">pentru Pharma nu rentează să facă R&D</a> din cauza numărului mic de cazuri raportate şi nici guvernele nu sar cu $$$ pe interval, <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmicb.2019.01781/full" rel="nofollow" target="_blank">aici</a>. <br />
<br />
Până mai ieri, astea erau cele 6 coronavirusuri descrise la om. <span class="_4yxo"><strong>SARS-CoV-2</strong> </span>(în trecut 2019-nCoV, alternativ <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30419-0/fulltext" rel="nofollow" target="_blank"><span class="_4yxo">HCoV-19</span></a>), <span class="_4yxo"><strong>responsabil pentru COVID-19</strong></span>, este al 7-lea şi cel mai probabil al 3-lea coronavirus zoonotic (adică provenit de la animale). Nimeni nu știe încă foarte exact de la ce specie a sărit la om și ipotezele variază de la <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.euronews.com/2020/02/21/covid-19-latest-korea-confirms-204-cases-of-coronavirus-after-church-outbreak" rel="nofollow" target="_blank">lilieci</a> la <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nature.com/articles/d41586-020-00364-2" rel="nofollow" target="_blank">pangolini</a> (sau posibil amândouă), în funcție de similarități cu secvențe virale deja descrise. Un zvon mai sinistru care a circulat în primele săptămâni ale epidemiei și apoi s-a transformat chiar într-un <a data-lynx-mode="hover" href="https://twitter.com/OSINTHK/status/1228664201452765185" rel="nofollow" target="_blank">articol științific</a> (acum șters), sugera că SARS-CoV-2 ar fi de fapt un virus scăpat dintr-un <a href="https://www.nature.com/news/inside-the-chinese-lab-poised-to-study-world-s-most-dangerous-pathogens-1.21487">laborator din Wuhan, China</a>. Există într-adevăr <a href="https://www.nature.com/news/engineered-bat-virus-stirs-debate-over-risky-research-1.18787">un precedent de SARS-CoV modificat în laborator</a> în SUA (dar nu și scăpat de-acolo), capabil să infecteze oameni. <br />
Mai mult, pe la finalul lui ianuarie, un grup din India a sugerat într-o lucrare publicată pre-peer review că noul CoV ar fi o variantă recombinată (<span class="_4yxp"><em>in vitro</em></span>), cu domenii proteice în mod ”nefiresc” similare HIV. Cu alte cuvinte nu e doar scăpat din laborator, ci e chiar o armă biologică. <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.statnews.com/2020/02/03/retraction-faulty-coronavirus-paper-good-moment-for-science/" rel="nofollow" target="_blank">Lucrarea a fost între timp retrasă</a>, după ce o serie de alte lucrări [<a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1567134820300447">1</a>,<a href="https://www.nature.com/articles/s41591-020-0820-9">2</a>]<span style="background-color: #cfe2f3;"></span> au caracterizat mai atent genomul noului CoV și au confirmat <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30251-8/fulltext" rel="nofollow" target="_blank">înrudirea filogenetică</a> și omologia domeniilor de legare a receptorilor, dintre el și alte coronavirusuri <span class="_4yxo"><strong>naturale</strong>,</span> de la lilieci. Mai exact, genomul acestui nou CoV este 88% similar cu un CoV de la lilieci (bat-SL-CoVZC45). în plus, analiza genomului a arătat că s-a produs <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.statnews.com/2020/01/24/dna-sleuths-read-coronavirus-genome-tracing-origins-and-mutations/" rel="nofollow" target="_blank">un singur salt animal-om</a>, toate cazurile de infecție ulterioare lunii Decembrie fiind cel mai probabil rezultate din contact inter-uman. Ulterior acestui salt, <a href="https://academic.oup.com/nsr/advance-article/doi/10.1093/nsr/nwaa036/5775463">virusul a mai suferit niște modificări</a>, posibil din cauza presiunii generate de răspunsul medical. Forma originară a virusului (numită S) este mai puțin frecventă (30% din infecții) și mai puțin agresivă decât forma L (70% din cazuri).<br />
Ca să contracareze teoriile conspiraționiste, un grup de 27 de oameni de știință din domeniu a publicat recent <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.sciencemag.org/news/2020/02/scientists-strongly-condemn-rumors-and-conspiracy-theories-about-origin-coronavirus" rel="nofollow" target="_blank">un fel de manifest anti-conspirații și cumva pro-China</a>, deși știm cu toții cât de eficient va fi în a opri zvonistica de pe site-uri gen Naturalnews, respectiv că etica științifică din China nu este chiar la standarde vestice (sunt amabil aici). Dar ok.<br />
Oricum ar fi, pentru cei care au urmărit ceva știință în domeniul virologiei, apariția unui nou CoV (sau altă zoonoză) <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMe1212300" rel="nofollow" target="_blank">nu ar fi trebuit să fie suprinzătoare</a>. Nu era o problemă de ”dacă”, ci de ”când”. Și nu va fi nici ultima oară când se întâmplă.<br />
<br />
Ca și în cazul SARS sau MERS, comunitatea științifică <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nature.com/articles/d41586-020-00253-8?utm_source=Nature+Briefing&utm_campaign=d2d7c55015-briefing-wk-20200131&utm_medium=email&utm_term=0_c9dfd39373-d2d7c55015-42266579&" rel="nofollow" target="_blank">s-a mobilizat exemplar</a> și de fapt nici nu contează că eu cred că nu a fost doar din motive altruiste, ci și ca să fure caimacul cu niște super lucrări care vor avea mii de citări. Adică nici n-are importanță că a fost o competiție de tip cine are microscopul mai mare și poate rezolva structura 3D la nivel atomic mai repede. Important e că am lămurit rapid <a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.nejm.org%2Fdoi%2Ffull%2F10.1056%2FNEJMoa2001017%3Fquery%3Dfeatured_home%26fbclid%3DIwAR3H9WaEvgmgi6ULh0nXgUDJM4CFH4Xt5VHHcsh-OhnMomGBB0uDfxLLodQ&h=AT0PEKDyvjzRIYjA-tuAeMcjVX23Ok4deHOZCpxoQzOUr3n5LNpOP5lZiVg5uYaSMLiSdvTW0No5Ml-8tBBGDXs4g6JeNx0NNl39DXMIzsggq-KU1t4w78h6g9BN7QnvXaB9hw" rel="nofollow" target="_blank">că e vorba de un nou CoV</a>, <a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.nejm.org%2Fdoi%2Ffull%2F10.1056%2FNEJMoa2001316%3Ffbclid%3DIwAR2Ij988rXbE16N047S0k0V7RIPwhrFDN37cl9JZPLY1GScbPmAKVqr3VVE&h=AT3QkslaRPICS6ai4k_xBTL09yQggkojiLPSxcTGSxvDE-X_lJvOWThIsC502PAxegdVeMoe96-vEYNTkPQowJdKW1hySzTYpVimcLyGR1frjUsMkX-6RHHwLqq4T8TBVQO8fA" rel="nofollow" target="_blank">ce epidemiologie are</a>, <a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.thelancet.com%2Fjournals%2Flancet%2Farticle%2FPIIS0140-6736%2820%2930183-5%2Ffulltext%3Ffbclid%3DIwAR2QBCPYyd7j59YRLSVCWo-6am832dczNZcIaC3XaEDwPpN56td115K8tmQ&h=AT1wr4Ip-m_o8QTzsN5pOOhaqWVcn0QH14wy_I5-qiU3-0F-f9QRtVa_Fpd28MdQYU0RkPMlpKvo-Em5IyTfSh4m9r3mpUv9lF09C65kC3Vuy9DDS7EhsshyddTQ58s-G18Qcw" rel="nofollow" target="_blank">ce tablou clinic prezintă</a>, că <a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.bmj.com%2Fcontent%2F368%2Fbmj.m606%3Ffbclid%3DIwAR0DKSQSxRD9C0k1RFVmRMH8eAH63Adzl6NWAv4y8Gk-9bHINIlSBpappkc&h=AT0ceJ9WKi9oHCY0HY1UleVNKorctXR6jTzr-PfnopNYVPGckiz34IfLhrbnZFu5YepOZqb2GGgWKDX-DKZSGwQidm1Ezqlsd1N9N7Uus1BfUgKr6HPBxaRFzCF90KEf3-QXaQ" rel="nofollow" target="_blank">nu peste tot tabloul clinic e la fel </a>(<span class="_4yxp">i.e.</span> în epicentrul Wuhan e mai rău ca în alte părți), am <a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.thelancet.com%2Fjournals%2Flancet%2Farticle%2FPIIS0140-6736%2820%2930251-8%2Ffulltext%3Ffbclid%3DIwAR1EoHQL4dp-NQjTBXWEJ3MEt8zBSgoJRNCS3F4TY2ziEKRLlPjQAcSultk&h=AT31-DVp7jgChMVptbeooXtBLJwrCoxjJnbfblA4Af6r3n0xUT7Tfynj5HX_PfsYEBNjbaQPL2KE-bnh2NthaCaZ68FIe2ldtU8JLlSVY04X2DBYnc6gjkEiPu9CktYHBcWk8w" rel="nofollow" target="_blank">rezolvat foarte repede genomul</a> și am <a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fscience.sciencemag.org%2Fcontent%2Fearly%2F2020%2F02%2F19%2Fscience.abb2507%3Ffbclid%3DIwAR2WDUlB33HrzYe7QDW1zSAO96XEP_Z8yvt_bIGjv5MNq6YnFMjHEvszkdk&h=AT0bwvJg-MY2Q-SmpMd-BTAwKQsFhZSSffWRlNPulV-KgzKKFBmUu3I6G6Ui8E4kxr_XTcS-oCePp328pJ_Jz6Jk1VMZ7k-MH0SE7KeDtZaogEZWb22VWWezxlFy7K2KMcY-CA" rel="nofollow" target="_blank">caracterizat structural în timp record glicoproteina S</a> (regiunea critică pentru activitatea virusului).<br />
</div>
<figure class="_2cuy _4nuy _2vxa"><div class="_h2x _h2y" style="text-align: center;">
<img alt="" class="_h2z _297z _usd img" height="368" id="u_1h_4" src="https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/87755731_2858731277547078_3060997645393723392_n.png?_nc_cat=108&_nc_sid=a61e81&_nc_ohc=-Tlh_PrjhYMAX8-2fw3&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=1cc4ef5b367512dfa3c4de30982e7208&oe=5F01EFD2" width="400" /></div>
</figure><figure class="_2cuy _4nuy _2vxa"><div class="_h2w _50f8 _50f4" style="text-align: center;">
<em>Sursa: Nature.com</em></div>
</figure><br />
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span class="_4yxo"><strong>2) Eu sunt mai geek și aș vrea 2 vorbe și despre mecanismul de infecție al coronavirusurilor. Se poate?</strong></span><br />
<br />
<span style="background-color: white;">Da, se poate.<span class="_4yxo"> </span>Fără să intru în prea multe detalii moleculare plicticoase, toate cele 3 coronavirusuri zoonotice utilizează o glicoproteină “spike” (S) sau spicul (lb. rom.) pentru a se ataşa la receptori de pe celula gazdă (<span class="_4yxp"><em>i.e.</em></span> </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nature.com/articles/s41564-020-0688-y" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">molecule DPP-4 pentru MERS-CoV şi ACE2 pentru SARS-CoV</span></a><span style="background-color: white;"> și </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fscience.sciencemag.org%2Fcontent%2Fearly%2F2020%2F02%2F19%2Fscience.abb2507%3Ffbclid%3DIwAR1P-DF7Trj3PRKYKBwaltjbCmhEJpsGNxE5unzik3lEuRYcxb0u7UFzrbw&h=AT0Z60w9ZOKQnI6yqBXeVKyo2QfxUc8j0Ku5lmYVzjm6vCz-e5c3jQmTtebKqPG_JMOLJJxBeEud4G6ZbrJ4OgpmxCKimuQZ3k1lXlR5IHlCbb4Fm8ROx6-Na5xbujVc5Xc0wA" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">SARS-CoV-2</span></a><span style="background-color: white;">), </span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.cell.com%2Fcell%2Ffulltext%2FS0092-8674(20)30229-4%3Ffbclid%3DIwAR2GquybnV54LGdbc0ZEEzmpmDgZjDbSusS5JlbeSAM3DMbzDwUPtrZa24I&h=AT13vMm236_5TPq6Y-EIjoAR0Ts4YZC-qFyM6M61UG7cRhaD3FPRFbFZ02L3SExa62ECY3ndXbvoiHp4nM-wmpYJaAn7BrZp6pFk195E-alYwhb75eD7ifG2F7P_7fHh6neiOQ" data-offset-key="ce9rn-5-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(20)30229-4" href="https://www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(20)30229-4?fbclid=IwAR2GquybnV54LGdbc0ZEEzmpmDgZjDbSusS5JlbeSAM3DMbzDwUPtrZa24I" id="js_6l0" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="ce9rn-5-0"><span data-text="true"><span style="background-color: #f3f3f3;"><span style="background-color: white;">proces mediat de o serin protează<span style="color: black;"><em> în cazul SARS-CoV și SARS-CoV-</em></span></span></span></span></span></a><span data-offset-key="ce9rn-6-0"><span data-text="true"><em><span style="background-color: white;">2. </span></em><a href="https://link.springer.com/article/10.1007/s00134-020-05985-9"><span style="background-color: white;">Marea parte a receptorilor ACE2 se găsesc la nivel pulmonar și intestinal</span></a><span style="background-color: white;">, ceea ce explică tropismul virusului. După atașare, virusul</span></span></span><span style="background-color: white;"> fuzionează cu membrana celulară şi eliberează ARN-ul viral în citoplasmă. Este poate important de menţionat că fuziunea cu membrana celulară se face printr-un proces complex, denumit <em>endocitoză mediată de clatrină</em>. Şi spun că e important pentru că </span><a href="https://www.nature.com/articles/s41565-020-0674-9"><span style="background-color: white;">avem dovezi că deja popularele clorochină/hidorxiclorochină interferă <em>in vitro</em> cu acest proces</span></a><span style="background-color: white;"> (prin scăderea expresiei unei proteine esenţiale, abreviată PICALM), ceea ce ar putea să explice efectul anti-infecţios. </span><br />
<span style="background-color: white;">Ceea ce urmează după fuziunea cu membrana este un </span><a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4369385/"><span style="background-color: white;">ciclu de viaţă viral relativ standard</span></a><span style="background-color: white;">, prin care ARN-ul viral păcăleşte celula să producă ARN viral suplimentar şi proteine virale, apoi să asambleze şi să elibereze virioni (</span><a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.ucsf.edu%2Fnews%2F2020%2F02%2F416671%2Fhow-new-coronavirus-spreads-and-progresses-and-why-one-test-may-not-be-enough%3Ffbclid%3DIwAR3BOd8nh0fFU61HToUHD5Vl7iuACJljP-7vdTqqP893fV5HipDaWSvyMDs&h=AT1VjH-RZKGCrhwL97zp7sfs-ypR8qu2qPhGnwCt3C3inEb4OxxsWGCY5NSMp0ip_IhjV640gpyg_QlNqQkE0LUf5R7ipMsfJ3pDllUPwYxn0g7-wOUZxjKTLMZ2rZEmnftkKQ" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">eliberarea virionilor se poate vedea în microscopie electronică</span></a><span style="background-color: #f3f3f3;"><span style="background-color: white;"> în headerul acestui articol, sursa University of Hong Kong). Şi aici clorochina </span><a href="https://www.nature.com/articles/s41565-020-0674-9"><span style="background-color: white;">pare să fie importantă</span></a><span style="background-color: white;">. Fiind o bază, are capacitatea sa modifice pH-ul de la nivelul unor organite esenţiale pentru asamblare virală (reticul endoplasmatic, aparat Golgi), ceea ce evident ar scădea eficienţa infecţiei.</span></span><br />
<span style="background-color: white;">Faptul că virusul depinde de glicoproteina S ca să poată infecta celule, face ca şi ea să fie o țintă pentru terapii moleculare sau cu </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.tandfonline.com%2Fdoi%2Ffull%2F10.1080%2F22221751.2020.1729069%3Ffbclid%3DIwAR1Rt9tu5V34Q-Bqhc34At-IU1Ho9kv4Bb64oWXvmlncrKiXQueTCRY4aNY&h=AT0M94-T1VxRE1JPPVHxIeVRTFeGemY4VoywvGMNTwdO8H0msV2iP3z4dvZzCekWWiyxWHIOS1aXjM1xo-1mFdC6gKNMvXOGmd4bgaUowmVhLdlniuZ0cLu9dwBocXrWIS_6fg" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">anticorpi monoclonali</span></a><span style="background-color: white;">. Similar, serin proteaza și receptorul ACE2 care facilitează legarea și fuziunea virusului cu membrana celulară </span><a href="https://link.springer.com/article/10.1007/s00134-020-05985-9"><span style="background-color: white;">sunt investigate în prezent în diferite terapii</span></a><span style="background-color: white;"> (<em>e.g.</em> inhibitorul de proteaze <em>camostat</em>).</span><span class="_4yxo"><span class="_4yxo"><br /><br /><br /><strong><span style="background-color: white;">3) Bine, gata cu teoria. Care sunt simptomele? Ce șanse am să mor?</span></strong></span></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<strong></strong><br />
Ei bine, din păcate <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp2002125" rel="nofollow" target="_blank">încă nu știm foarte clar</a> care este evoluția bolii și ciclul de infecție al virusului. Ce știm este că perioada medie de incubație e 5.2 zile și variază <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/symptoms-testing/symptoms.html" rel="nofollow" target="_blank">între 2 și 14 zile</a>. Simptomele principale sunt febră, tuse și dispnee, adică un tablou clinic de pneumonie/infecție de căi respiratorii inferioare, similar SARS și MERS. De-altfel pneumonia poate fi <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(20)30086-4/fulltext" rel="nofollow" target="_blank">obiectivată radiologic</a>, în majoritatea cazurilor bilateral, fie prin radiografii, fie prin CT. <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30211-7/fulltext" rel="nofollow" target="_blank">Alte simptome</a> pot include mialgii (dureri musculare), cefalee, stări confuzionale, dureri/junghiuri toracice și diaree, deși simptomele gastrointestinale par să fie <a data-lynx-mode="hover" href="https://academic.oup.com/ije/advance-article/doi/10.1093/ije/dyaa033/5748175" rel="nofollow" target="_blank">mult mai rare comparativ cu SARS sau MERS</a>. Pentru un diagnostic de certitudine este necesară testare prin RT-PCR a unor probe din recoltate din tractul respirator (faimoasele “kituri” standardizate despre care vorbește Ministerul Sănătății), dar suspiciunea se poate ridica pe tabloul clinic și pe datele radiologice. <br />
[<span data-offset-key="76hsa-22-1" style="font-style: italic;"><span data-text="true"><span style="color: #741b47;">Update #3</span></span></span><span data-offset-key="76hsa-22-2"><span data-text="true"> La sfârșitul lunii februarie au apărut mai multe statistici epidemiologice importante pentru COVID-19, pe mii sau zeci de mii de pacienți <strong>din China</strong>, care par să prezinte date de ansamblu relativ similare. Mai exact, avem date de la </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fweekly.chinacdc.cn%2Fen%2Farticle%2Fid%2Fe53946e2-c6c4-41e9-9a9b-fea8db1a8f51%3Ffbclid%3DIwAR043E4wMeOjJ72IQXaBTV8uIm0LTtb-GVk954Dr4f8FDA4-nsKY5I8XHDc&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="76hsa-23-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="http://weekly.chinacdc.cn/en/article/id/e53946e2-c6c4-41e9-9a9b-fea8db1a8f51" href="http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fweekly.chinacdc.cn%2Fen%2Farticle%2Fid%2Fe53946e2-c6c4-41e9-9a9b-fea8db1a8f51%3Ffbclid%3DIwAR14LdV4VIyqEogEfQcJVQUPEM36pgWnAQ7kgOZWWCRqnTGSGImZ8f3YLjs&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" id="js_lua" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="76hsa-23-0"><span data-text="true">Chinese Center for Disease Control and Prevention</span></span></a><span data-offset-key="76hsa-24-0"><span data-text="true">, </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fjamanetwork.com%2Fjournals%2Fjama%2Ffullarticle%2F2762130%3Ffbclid%3DIwAR0pMcyuirShcnGF-2ZiRvZJL7NZoaWArgsF9gXhs9-o8wF80dRQbLKGBiY&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="76hsa-25-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2762130?fbclid=IwAR20HfDCCPhC3CNiefntVLdxuOh8AGejaVcd4lC9K3mRDXJvcl_6Lzoa36E" href="https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2762130?fbclid=IwAR0pMcyuirShcnGF-2ZiRvZJL7NZoaWArgsF9gXhs9-o8wF80dRQbLKGBiY" id="js_ni9" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="76hsa-25-0"><span data-text="true">rezumate de JAMA</span></span></a><span data-offset-key="76hsa-26-0"><span data-text="true"> (44,672 cazuri confirmate până în 11 februarie), </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fdocs%2Fdefault-source%2Fcoronaviruse%2Fwho-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf%3Ffbclid%3DIwAR0N-GWhOz_XT21IQ6XcmgJ3MHFZkXA0ptnLwHybMcovS_yis1BTxyHX9k4&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="76hsa-27-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf" href="https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf?fbclid=IwAR0N-GWhOz_XT21IQ6XcmgJ3MHFZkXA0ptnLwHybMcovS_yis1BTxyHX9k4" id="js_lky" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="76hsa-27-0"><span data-text="true">investigația proprie a Organizației Mondiale a Sănătății prin WHO Joint Mission</span></span></a><span data-offset-key="76hsa-28-0"><span data-text="true"> (55,924 cazuri confirmate până în 20 februarie) și </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.nejm.org%2Fdoi%2Ffull%2F10.1056%2FNEJMoa2002032%3Ffbclid%3DIwAR2BSHfVsm4dpi7KtZpEzR91z-iIyh_ZdDLEvXB3ROeLtpmLYRBM6fTw93I&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="76hsa-29-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2002032" href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2002032?fbclid=IwAR2BSHfVsm4dpi7KtZpEzR91z-iIyh_ZdDLEvXB3ROeLtpmLYRBM6fTw93I" id="js_lvk" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="76hsa-29-0"><span data-text="true">un articol publicat recent de National Health Comission of China</span></span></a><span data-offset-key="76hsa-30-0"><span data-text="true"> (1,099 cazuri confirmate până în 29 ianuarie). Din cauză că statisticile provin din surse diferite (</span></span><span data-offset-key="76hsa-30-1" style="font-style: italic;"><span data-text="true">i.e.</span></span><span data-offset-key="76hsa-30-2"><span data-text="true"> chineze și non-chineze), mi s-a părut util să facem o comparație a datelor. Dar pentru că ar fi dificil să rezumăm 80 de pagini sub formă de text, am organizat pe genunchi un tabel cu elementele care mi s-au părut esențiale (atașat mai jos).</span></span><br />
<br />
<em></em><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEoiToFAls0Ft3dNKTSUsc9-Ue9USOuaZaVvB8v2UhUK539Bg3pkryMMGG44qEOIwddO83cgHcI45GhiVxVbB1LzgoJFYMt1AIy8q0KZWuOKy6nXCS6Fi3_QjWEqcMHbH8pYjcP-4MBEA/s1600/TABEL.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1537" data-original-width="1600" height="307" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEoiToFAls0Ft3dNKTSUsc9-Ue9USOuaZaVvB8v2UhUK539Bg3pkryMMGG44qEOIwddO83cgHcI45GhiVxVbB1LzgoJFYMt1AIy8q0KZWuOKy6nXCS6Fi3_QjWEqcMHbH8pYjcP-4MBEA/s320/TABEL.jpg" width="320" /></a></div>
<span data-offset-key="76hsa-32-0" style="font-style: italic;"><span data-text="true"></span></span><br />
<span data-offset-key="76hsa-32-0" style="font-style: italic;"><span data-text="true"></span></span><br />
<span data-offset-key="56pjl-0-0"><span data-text="true">În concluzie, majoritatea cazurilor de COVID-19 sunt ușoare/non-severe (80-84%) și se limitează la stare pseudo-gripală și <em>eventual</em> pneumonie (mortalitate 0%). Alte 14% sunt cazuri severe, dar cu mortalitate foarte redusă (0-14%). Sunt descrise însă situații în care pacienții s-au prezentat direct cu- sau au evoluat rapid către detresă respiratorie acută (ARDS, </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.cdc.gov%2Fcoronavirus%2F2019-ncov%2Fhcp%2Fclinical-guidance-management-patients.html%3Ffbclid%3DIwAR3dFynW_41-mheSPQ65b3Fz_l9_Osfn1jer4sG84dEdOd1Z6XhFlQaawpk&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="56pjl-1-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/clinical-guidance-management-patients.html" href="https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/clinical-guidance-management-patients.html?fbclid=IwAR3dFynW_41-mheSPQ65b3Fz_l9_Osfn1jer4sG84dEdOd1Z6XhFlQaawpk" id="js_clt" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="56pjl-1-0"><span data-text="true">17-29% din pacienții spitalizați</span></span></a><span data-offset-key="56pjl-2-0"><span data-text="true">), insuficiență renală acută, insuficiență hepatică sau șoc septic. Aceste cazuri, considerate critice (5-6%), nu merg foarte bine (mortalitate 49%), însă este o îmbunătățire statistică față de studiile inițiale care arătau </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.thelancet.com%2Fjournals%2Flanres%2Farticle%2FPIIS2213-2600(20)30079-5%2Ffulltext%3Ffbclid%3DIwAR0CXdbM4lNlYsXduDj2Bsk9wOEScbkLw4fVrUjZns_VrEtDKBMO4dKi_Qk&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="56pjl-3-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.thelancet.com/journals/lanres/article/PIIS2213-2600(20)30079-5/fulltext" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.thelancet.com%2Fjournals%2Flanres%2Farticle%2FPIIS2213-2600(20)30079-5%2Ffulltext%3Ffbclid%3DIwAR3OkJWf0c6y5gRiT376NawoCaWSWt4crAOnMlqnuXaCgFmG3Jh6-K7hxzg&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" id="js_efq" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="56pjl-3-0"><span data-text="true">mortalitate >60%</span></span></a><span data-offset-key="56pjl-4-0"><span data-text="true"> la acest subgrup. Vârsta înaintată, prezența unor comorbidități (boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare, diabet, cancer), <a href="https://www.thelancet.com/pb-assets/Lancet/pdfs/S014067362305663.pdf">creșterea d-dimerilor în sânge peste 1 microgram/L</a> sau necesitatea ventilației mecanice (VM a fost necesară la </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.cdc.gov%2Fcoronavirus%2F2019-ncov%2Fhcp%2Fclinical-guidance-management-patients.html%3Ffbclid%3DIwAR3MG3pq_9ptmMrgWmozlQSRJE0f1PID2l5Sk-v_cQX8QlR2mAVxheAIaYA&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="56pjl-5-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/clinical-guidance-management-patients.html" href="https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/clinical-guidance-management-patients.html?fbclid=IwAR3MG3pq_9ptmMrgWmozlQSRJE0f1PID2l5Sk-v_cQX8QlR2mAVxheAIaYA" id="js_clk" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="56pjl-5-0"><span data-text="true">23-32% din pacienții spitalizați</span></span></a><span data-offset-key="56pjl-6-0"><span data-text="true">) sunt clar factori de prognostic prost. </span></span><br />
<br />
Corelația între severitatea bolii și prezența unor co-morbidități precum diabetul sau hipertensiunea arterială poate părea ciudată la prima vedere. <a href="https://www.thelancet.com/pdfs/journals/lanres/PIIS2213-2600(20)30116-8.pdf">Se vorbește însă din ce în ce mai mult despre efectul potențator al inhibitorilor sau blocanților ACE</a> (<em>e.g.</em> captopril, enalapril/Enap, respectiv Candesartan/Atacand) din tratamentul standard al multora dintre pacienții cu diabet sau hipertensiune. Mai exact, acest tip de medicație are conform unor studii <em>in vitro</em> efectul de a crește expresia receptorilor ACE2 pe suprafața celulelor și deci teoretic, ar putea favoriza infecția. <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25896805">Același efect se pare că îl are ibuprofen/Nurofen</a>, probabil motivul real pentru care ministrul francez al sănătății a declarat că <a href="https://www.theguardian.com/world/2020/mar/14/anti-inflammatory-drugs-may-aggravate-coronavirus-infection">e preferabilă administrarea de acetaminofen/Paracetamol</a>. Din cauza lipsei unor dovezi clare, empirice, consensul este în acest moment de <a href="https://www.acc.org/latest-in-cardiology/articles/2020/03/17/08/59/hfsa-acc-aha-statement-addresses-concerns-re-using-raas-antagonists-in-covid-19"><strong>a nu scoate</strong> pacienţii cronici de pe tratamentele cu inhibitori şi blocanţi ACE2</a>. Argumente în acest sens, precum şi un review al datelor existente, găsiţi <a href="http://www.nephjc.com/news/covidace2">aici</a>.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMWzXQHv32ClmZ_iFq1qfB2AmfWNjEhJYy5OxZdPHEUA_0yvwwEhc0MegUBWSEXs8Bfot0eJKczYTaXkuzlT2JuL-sUQ6TsFrt5J96s-__BzwsqKkVwkA6OwPOu0VUgKZaR9Q4-PjvCgQ/s1600/Picture1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="767" data-original-width="1346" height="363" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMWzXQHv32ClmZ_iFq1qfB2AmfWNjEhJYy5OxZdPHEUA_0yvwwEhc0MegUBWSEXs8Bfot0eJKczYTaXkuzlT2JuL-sUQ6TsFrt5J96s-__BzwsqKkVwkA6OwPOu0VUgKZaR9Q4-PjvCgQ/s640/Picture1.jpg" width="640" /></a></div>
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: center;">
<em>Incidență și mortalitate pe categorii de vârstă, cf datelor CCDC</em></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span data-offset-key="56pjl-6-0"><span data-text="true"><br />
<br />
Virusul pare să se comporte diferit în afara regiunii originare Wuhan, fapt sugerat și de studii anterioare pe 138 de pacienți din regiune (</span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fjamanetwork.com%2Fjournals%2Fjama%2Ffullarticle%2F2761044%3Ffbclid%3DIwAR0TGumh3aumACwTGedV34L-fCPINmPlEskDmrSQlrnUEUjbBgZubYt-Hdo&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="56pjl-7-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2761044" href="https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2761044?fbclid=IwAR0TGumh3aumACwTGedV34L-fCPINmPlEskDmrSQlrnUEUjbBgZubYt-Hdo" id="js_e1t" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="56pjl-7-0"><span data-text="true">mortalitate 4.3%</span></span></a><span data-offset-key="56pjl-8-0"><span data-text="true">), și pe 62 de pacienți din provincia Zhejiang (</span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.bmj.com%2Fcontent%2F368%2Fbmj.m606%3Ffbclid%3DIwAR29gEBge9bLj83XmQzE1ygVfMYldBtzh4alDHe2IcKiZkvXJRssyj8LylA&h=AT0SRZEH7EUBgU2nUKpDUQOTZMucj1CPeD3SGY3uzuzzuLAPkOjGhebs2JmwahQ5o0NjEB3zg7Xz1Mj67gixuzIzzlBiu2r_mvT4trCTI3cFI8gyhsKXogCY-oPgQkrShL-B9g" data-offset-key="56pjl-9-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.bmj.com/content/368/bmj.m606" href="https://www.bmj.com/content/368/bmj.m606?fbclid=IwAR29gEBge9bLj83XmQzE1ygVfMYldBtzh4alDHe2IcKiZkvXJRssyj8LylA" id="js_cj5" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="56pjl-9-0"><span data-text="true">un singur pacient critic și mortalitate 0%</span></span></a><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-text="true">) sau cu datele de mortalitate din Coreea de Sud (<em>later edit:</em> <a href="https://news.yahoo.com/south-korea-tested-140-000-031000719.html?soc_src=hl-viewer&soc_trk=fb&guccounter=1&guce_referrer=aHR0cHM6Ly93d3cuZmFjZWJvb2suY29tLw&guce_referrer_sig=AQAAABRYdBdTrrZS-Lii4sfeV0k1SL29p8DrsrI0QDtCD1Ivhwh-hainofP7ZaXvvsC6aXT8B3Otz0YJHMNkVb7NM6qdOHbFhhxyb5mA2UlTDkRk0twoVfSOY9n323hYNvMmj4ERj9H3URiEUJ5Q-ItsBmkClSRhEskptb5DZ8XhTBWS">doar 0.6% până la 09.03.2020</a>.] Nu e clar încă de ce, <a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.the-scientist.com%2Fnews-opinion%2Fwhy-some-covid-19-cases-are-worse-than-others-67160%3Ffbclid%3DIwAR2orG0OfLb1MfMWOlm660rnEus25Kqibj3WZe4fi7YbBRZ8j4W6pt91eLk&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" data-offset-key="3vnde-11-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://smw.ch/article/doi/smw.2020.20203" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fsmw.ch%2Farticle%2Fdoi%2Fsmw.2020.20203%3Ffbclid%3DIwAR3_9MMX8KYhPjj08LxZlPPyFm2yVOEe9vZ84vxOv0DMHKhz_HFCq2oOh3c&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" id="js_1sl" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="3vnde-11-0"><span data-text="true">deși au fost propuse câteva ipoteze</span></span></a><span data-offset-key="3vnde-12-0"><span data-text="true">: (1) epidemia a ajuns mai târziu în alte regiuni (deci pacienții nu au apucat să moară), (2) <a href="http://imperial.ac.uk/media/imperial-college/medicine/sph/ide/gida-fellowships/Imperial-College-2019-nCoV-severity-10-02-2020.pdf">inegalități în testarea pentru SARS-CoV-2 a pacienților între regiuni/țări</a> (deci cei care au murit de viroze respiratorii și/sau cei care ”au dus boala pe picioare” nu au primit diagnostic de COVID-19) și/sau (3) condițiile socio-economice sunt mai grele în Wuhan și deci condițiile de igienă și îngrijirea bolnavilor sunt deficitare. </span></span></span></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br />
Și totuși, ce se întâmplă în Italia, țara unde la data scrierii acestui update (<em>26.03.2020</em>) CFR pare să fie un neverosimil <strong>9.2%</strong> (pe <em>26.03.2020</em>)? Avem în acest moment <a href="https://www.epicentro.iss.it/coronavirus/bollettino/Bollettino%20sorveglianza%20integrata%20COVID-19_19-marzo%202020.pdf">o statistică pe 73,780 </a><a href="https://www.epicentro.iss.it/coronavirus/bollettino/Bollettino%20sorveglianza%20integrata%20COVID-19_19-marzo%202020.pdf">cazuri</a> de COVID-19 diagnosticate, cu 6,801 decese. Dacă aruncați un ochi peste distribuția mortalității pe categorii de vârstă o să vi se pară că cifrele seamănă foarte tare cu cele din histograma de mai sus (datele din China) și nu v-ați înșela. Până la un punct chiar seamănă. Avem 0% CFR până la 29 de ani, apoi 0.3% pentru 30-39 și o creștere progresivă până la 70-79, când CFR are o creștere bruscă la 16.9% (de aproape 4x CFR intervalului de vârstă precedent). Pentru 80-89 ani CFR este 24.6%, iar pentru >90 de ani este 24%. Reformulez: din 6,801 decese înregistrate până la data centralizării, <strong>5,713 (adică 84%) sunt persoane peste 70 de ani</strong>, iar numărul absolut de decese (și CFR) la vârstnici depășește cu mult valorile declarate de China. Pe de-altă parte incidenţa (dar nu mortalitatea) printre tineri pare să fi fost mai mare în China.<br />
<br />
Bun, și ce înseamnă asta? Conform mai multor surse, mortalitatea din Italia se explică printr-un cumul de 6 factori: (1) măsuri tardive de distanțare socială și carantină, (2) <a href="https://www.wired.com/story/why-the-coronavirus-hit-italy-so-hard/">populație îmbătrânită posibil și cu tendințe crescute de socializare</a>, (3) sistem medical depășit de numărul de cazuri, probabil cu multe situații în care se stabilesc priorități pe criterii de vârstă, (4) tendinţa populaţiei tinere şi active de a <a href="https://www.statista.com/chart/6413/81-of-young-italians-live-with-their-paren/">rămâne până la vârste mai târzii în casa părintească</a>, (5) definiţia cazurilor COVID-19, care în Italia include <a href="https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2763667">orice pacient cu virus prezent la momentul decesului şi indiferent de alte afecţiuni care ar fi putut cauza deces</a>, (6) <a href="https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2763667">testarea preponderent a cazurilor grave</a> şi nu a potenţialelor cazuri asimptomatice sau a celor cu suspiciune de boală uşoară.<br />
S-ar putea ca procentual mortalitatea să mai scadă odată cu extinderea testării în populație și este posibil să vedem curând o <a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30627-9/fulltext">încetinire a creșterii epidemice</a>. Un lucru e cert. Aceste date preliminare infirmă zvonurile care circulă pe rețele de socializare despre mortalitatea neobișnuit de mare la tineri în regiunea Lombardia şi nici nu avem date despre un mutant mai agresiv al virusului.<br />
<br />
</div>
<span style="background-color: #cfe2f3;"></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEju4bEqL899wVJDabWnSV-H3Oz3jfbas4-X_bH3-ODOvB41VF6yaZDLB-ckgLq4JkuHvDHUbudKFa36y3Gpj3acySYS0lfYh4vpbNjGZ-r8NKvqaCFxUD5iCP44GZ7kuNa777tBxFZf_4c/s1600/China+vs+Italy+2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="862" data-original-width="1600" height="344" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEju4bEqL899wVJDabWnSV-H3Oz3jfbas4-X_bH3-ODOvB41VF6yaZDLB-ckgLq4JkuHvDHUbudKFa36y3Gpj3acySYS0lfYh4vpbNjGZ-r8NKvqaCFxUD5iCP44GZ7kuNa777tBxFZf_4c/s640/China+vs+Italy+2.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="background-color: #cfe2f3;"><br /></span> <em>Comparaţie incidenţă şi mortalitate China-Italia</em></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: center;">
<em></em><br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: center;">
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
În mod <span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="3vnde-12-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="3vnde-12-0"><span data-text="true">interesant şi valabil la nivel global, </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.the-scientist.com%2Fnews-opinion%2Fwhy-some-covid-19-cases-are-worse-than-others-67160%3Ffbclid%3DIwAR2wpGZwhDYE98D7v-dzkz-VfNL30u0BdQgjzlqZ8gQu6Mdlc6wkZv9x_DQ&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" data-offset-key="3vnde-13-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.the-scientist.com/news-opinion/why-some-covid-19-cases-are-worse-than-others-67160?fbclid=IwAR214CaONbEJOETKXK-4Zhz9Om_z79RqUbz0-ztdDXZ3oyNX6r73KyfRxy0" href="https://www.the-scientist.com/news-opinion/why-some-covid-19-cases-are-worse-than-others-67160?fbclid=IwAR2wpGZwhDYE98D7v-dzkz-VfNL30u0BdQgjzlqZ8gQu6Mdlc6wkZv9x_DQ" id="js_1sp" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="3vnde-13-0"><span data-text="true">bărbații par să fie mai afectați de infecție</span></span></a><span data-offset-key="3vnde-14-0"><span data-text="true">, ceea ce poate avea legătură cu <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5450662">activitatea anti-inflamatorie dar și anti-virală a hormonului estrogen</a> sau cu faptul că gena pentru receptorul ACE2 este pe cromozomul X (și deci orice modificare nefavorabilă a genei ar putea fi compensată la femei de prezența a 2 cromozomi X, dar nu la bărbați). Și pentru că a venit vorba de receptorul ACE2, ar mai fi o discuție despre susceptibilitatea populației asiatice pentru infecție, posibil datorită unei </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-offset-key="3vnde-15-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.01.26.919985v1.full?fbclid=IwAR1d85dqN3T6d6bAXy_vYT-f7lg1-6kyUuEZ9FTxl4UPpBaewPvWDPm9aos" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.biorxiv.org%2Fcontent%2F10.1101%2F2020.01.26.919985v1.full%3Ffbclid%3DIwAR0TrTMowBFDKNUU0Q2VVBT24cUagdr6OmBsQCyZnjUb8itZhIEunPa_054&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" id="js_nk3" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="3vnde-15-0"><span data-text="true">densităţi mai mari de receptori ACE2 pe suprafața unor celule pulmonare</span></span></a><span data-offset-key="3vnde-16-0"><span data-text="true">, rezultat susținut și într-o </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.preprints.org%2Fmanuscript%2F202002.0258%2Fv1%3Ffbclid%3DIwAR0-BTceP2RIJR2ztuEpW07T5e3Pu5mT75FD3VU-Oyh6alOHFiUEd4i3nQU&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" data-offset-key="3vnde-17-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.nature.com/articles/s41421-020-0147-1" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.nature.com%2Farticles%2Fs41421-020-0147-1%3Ffbclid%3DIwAR26zRb30JbnDSudgs4NSjlOAkS4GwVjG3W0D11DSiyRLcoCP9mld32ATY0&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" id="js_8u9" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="3vnde-17-0"><span data-text="true">corespondență către Nature</span></span></a><span data-offset-key="3vnde-18-0"><span data-text="true">, dar contrazis de un alt studiu care nu a găsit </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-offset-key="3vnde-19-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.preprints.org/manuscript/202002.0258/v1" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.preprints.org%2Fmanuscript%2F202002.0258%2Fv1%3Ffbclid%3DIwAR0DUw-PLOHOJfRpgOdK8NeEUBajR3A38aYhq_PKsdDESeKeeIwoaHcUJD4&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="3vnde-19-0"><span data-text="true">diferențe notabile de expresie a ACE2 între rase</span></span></a><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true">.</span></span></span></span></span></span></span></span><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-offset-key="3vnde-12-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true"></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-offset-key="3vnde-12-0"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true"></span></span></span></span></span></span></span></span></span><br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-offset-key="3vnde-12-0"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="cke2b-0-0" style="font-weight: bold;"><span data-text="true">O mențiune despre statisticile de mortalitate din studii.</span></span><span data-offset-key="cke2b-0-1"><span data-text="true"> Așa cum corect mi-au atras atenția mai mulți cititori, statisticile de mortalitate sunt publicate în majoritatea studiilor ca </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FCase_fatality_rate%3Ffbclid%3DIwAR0KGg_JkpYONX4rni7PlCi6DOVNLr7yj3oiPTms9hMGsrk5U2l5aBVYRS4&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" data-offset-key="cke2b-1-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://en.wikipedia.org/wiki/Case_fatality_rate" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FCase_fatality_rate%3Ffbclid%3DIwAR0TrTMowBFDKNUU0Q2VVBT24cUagdr6OmBsQCyZnjUb8itZhIEunPa_054&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" id="js_n7r" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="cke2b-1-0"><span data-text="true">CFR</span></span></a><span data-offset-key="cke2b-2-0"><span data-text="true">, </span></span><span data-offset-key="cke2b-2-1" style="font-style: italic;"><span data-text="true">i.e.</span></span><span data-offset-key="cke2b-2-2"><span data-text="true"> </span></span><span data-offset-key="cke2b-2-3" style="font-style: italic;"><span data-text="true">case fatality rate</span></span><span data-offset-key="cke2b-2-4"><span data-text="true">. Fără să intru în prea multe detalii de statistică și epidemiologie care m-ar depăși și pe mine, CFR înseamnă numărul de decese raportat la numărul total de pacienți diagnosticați cu boala respectivă, într-un anumit interval de timp. În general are o valoare predictivă destul de bună. Este în special util pentru epidemii care durează mult timp și unde sunt necesare rapid date de etapă. Totuși, atunci când ia în considerare numărul total de pacienți diagnosticați, CFR nu face diferența între </span></span><span data-offset-key="cke2b-2-5" style="font-style: italic;"><span data-text="true">pacienți care sunt încă spitalizați și pacienți care s-au însănătoșit și au plecat acasă</span></span><span data-offset-key="cke2b-2-6"><span data-text="true">. Din acest motiv, în anumite situații </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.worldometers.info%2Fcoronavirus%2Fcoronavirus-death-rate%2F%3Ffbclid%3DIwAR0-BTceP2RIJR2ztuEpW07T5e3Pu5mT75FD3VU-Oyh6alOHFiUEd4i3nQU&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" data-offset-key="cke2b-3-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-rate/" href="https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-rate/?fbclid=IwAR0-BTceP2RIJR2ztuEpW07T5e3Pu5mT75FD3VU-Oyh6alOHFiUEd4i3nQU" id="js_r21" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="cke2b-3-0"><span data-text="true">CFR are potențialul să deformeze datele reale de mortalitate</span></span></a><span data-offset-key="cke2b-4-0"><span data-text="true">. De exemplu</span></span><span data-offset-key="cke2b-4-2"><span data-text="true">, dacă sunt diagnosticați 10 pacienți într-o comunitate și 2 mor imediat după internare, CFR-ul raportat până la acel moment va fi 20%. Însă această valoare nu ne spune absolut nimic despre ceilalți 8 pacienți. Este teoretic posibil ca 6 dintre ei să fie în stare foarte gravă și să evolueze către deces (dar mai lent), situație în care CFR-ul s-ar modifica la 80% la următoarea evaluare statistică. <br />
<br />
O altă modalitate de a evalua statistic mortalitatea este </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-offset-key="cke2b-5-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-rate/" href="https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-rate/" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="cke2b-5-0"><span data-text="true">raportarea numărului total de decese la numărul de </span></span><span data-offset-key="cke2b-5-1" style="font-weight: bold;"><span data-text="true">cazuri rezolvate</span></span></a><span data-offset-key="cke2b-6-0" style="font-weight: bold;"><span data-text="true">, </span></span><span data-offset-key="cke2b-6-1"><span data-text="true">adică de pacienți care au părăsit spitalul cu o rezoluție, însănătoșiți sau decedați. De exemplu, dacă sunt diagnosticați 10 pacienți într-o comunitate, 8 sunt externați ca sănătoși și 2 mor, mortalitatea va fi 20%. O astfel de statistică puteți urmări în timp real <a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.worldometers.info%2Fcoronavirus%2F%3Ffbclid%3DIwAR3vz1p4oD48sOwpLuX42eU2Qkm_oAwsKWi2nKeuy5GJFsNIcYZl9ilHKac&h=AT3-CrTThF0ZDmkUqziOZ1A0aqyXTjjURkvLPSAoCVQtMG8liNRlm5sJ4IneK1zgpE2DpYvp79cpXNBPGQDaAwZqS1ARArmaxgwB0xzg_lN1ZhXsrvAPkzA5hxsJj8c8rODSHQ" data-offset-key="6neps-7-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.worldometers.info/coronavirus/" href="https://www.worldometers.info/coronavirus/?fbclid=IwAR3vz1p4oD48sOwpLuX42eU2Qkm_oAwsKWi2nKeuy5GJFsNIcYZl9ilHKac" id="js_3t2" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="6neps-7-0"><span data-text="true">pe Worldometer</span></span></a></span></span><span data-offset-key="cke2b-8-0"><span data-text="true"> și *spoiler alert* cifra de mortalitate pentru COVID-19 e deocamdată mult mai mare decât CFR-ul, </span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span>adică 21%. Dar nici acest tip de evaluare nu este perfectă. În primul rând că va avea tendinţa de a favoriza cazurile grave, finalizate prin deces, înaintea celor finalizate prin externare. În exemplul nostru, cei 2 pacienți mor imediat după internare pentru că sunt foarte gravi, în timp ce alţi 8 necesită minim 2 săptămâni pentru negativarea testelor RT-PCR, deşi viaţa lor nu este în pericol. <span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-offset-key="3vnde-12-0"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="56pjl-10-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="3vnde-20-0"><span data-text="true"><span data-offset-key="cke2b-8-0"><span data-text="true">În al doilea rând, acest tip de statistică <a href="https://medium.com/@tomaspueyo/coronavirus-act-today-or-people-will-die-f4d3d9cd99ca">supra-estimează procentul de decese</a> pentru că nu poate lua în considerare cazurile asimptomatici sau pacienți cu boală ușoară care nu necesită spitalizare (nu apar în sistem). Nu în ultimul rând, cifrele se pot modifica dramatic în timp, în funcție de foarte multe variabile (</span></span><span data-offset-key="cke2b-8-1" style="font-style: italic;"><span data-text="true">e.g.</span></span><span data-offset-key="cke2b-8-2"><span data-text="true"> îmbunătățirea răspunsului medical, a tratamentului etc). În exemplul nostru simplist, cei 2 pacienți au murit pentru că spitalul fusese luat prin surprindere de epidemie, dar ceilalți 8 (deși potențial gravi) pot fi poate salvați prin implementarea unor protocoale mai eficiente. Și în realitate, </span></span><a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fdocs%2Fdefault-source%2Fcoronaviruse%2Fwho-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf%3Ffbclid%3DIwAR3_9MMX8KYhPjj08LxZlPPyFm2yVOEe9vZ84vxOv0DMHKhz_HFCq2oOh3c&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" data-offset-key="cke2b-9-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf" href="https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf?fbclid=IwAR3_9MMX8KYhPjj08LxZlPPyFm2yVOEe9vZ84vxOv0DMHKhz_HFCq2oOh3c" id="js_oqf" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="cke2b-9-0"><span data-text="true">raportul WHO sugera îmbunătățirea globală a răspunsului medical în COVID-19</span></span></a>.</span></span></span></span></span></span></span></span></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span class="_4yxo"><strong>4) Bun și deci cât de frică ar trebui să îmi fie de SARS-CoV-2? Să port mască?</strong></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span style="background-color: #f3f3f3;">Dacă ești un adult sănătos, deci fără condiții medicale pre-existente și sub vârsta de 70 de ani, riscul de complicații grave sau deces este mic. Dacă ești un adult cu patologii pre-existente (boli cardiovasculare, diabet, cancer etc) și/sau sistem imunitar afectat (boli autoimune, în tratament chimioterapic etc) și/sau vârstnic (peste 70 de ani) atunci probabil că ar fi o idee bună să limitezi pe cât posibil ieșirile pe perioada epidemiei.</span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Măştile obişnuite (dacă le mai găsiți la <a href="https://www.theverge.com/2020/2/25/21153158/amazon-coronavirus-face-masks-price-gouging-increase-third-party-sellers">prețuri care să nu necesite ipotecarea casei</a>) oferă <a href="https://www.bmj.com/content/350/bmj.h694">protecție limitată</a> persoanelor sănătoase. Trebuie ţinut cont că virusul este pleiomorf (virionii au dimensiuni diferite <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2001017?query=featured_home&">între 60 și 140 nm</a>, adică 0.06 și 0.14 microni) şi că microparticulele lichide Flugge care îi poartă pot avea până la <a href="https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.03.08.982637v1.full.pdf+html">0.25</a> - <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK143281/">0.5 microni</a>. Masca <a href="https://www.cdc.gov/niosh/npptl/pdfs/UnderstandDifferenceInfographic-508.pdf">tip N95</a> blochează doar 95% din particulele mai mari sau egale cu 0.3 microni. Cu alte cuvinte, un virus inclus într-o microparticulă lichidă/aerosol va pluti prin aer <a href="https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.03.09.20033217v2.full.pdf+html">până la 2-3 ore</a> și cu puțin ghinion va putea trece și prin filtrul măștii N95 (despre materialul poros al măștilor chirurgicale nu mai vorbesc). <a href="https://www.cdc.gov/flu/professionals/infectioncontrol/maskguidance.htm">Pot fi însă utile</a> în limitarea răspândirii aerosolilor infecţioşi de către cei bolnavi, prin aerul expirat, tuse sau strănut. Într-un studiu recent, măştile chirurgicale <a href="https://www.nature.com/articles/s41591-020-0843-2?">au redus cu 100% răspândirea aerosolilor/microparticulelor infecţioase</a> din aerul expirat şi tuse pentru SARS-CoV-2. Ar trebui făcute totuşi nişte precizări. (1) În studiul respectiv măştile nu au avut aceeaşi eficienţă pentru gripă (nu e clar de ce, virionii având morfologie similară), (2) nu toţi pacienţii pozitivi pentru COVID-19 au generat aerosoli infecţioşi prin aer expirat şi tuse şi (3) încărcarea virală a aerosolilor era redusă, sugerând că este necesar contact prelungit pentru transmiterea infecţiei. Oricum ar fi, <a href="https://www.marketwatch.com/story/the-cdc-says-americans-dont-have-to-wear-facemasks-because-of-coronavirus-2020-01-30">utilizarea incorectă</a> a oricărui tip de mască (e.g. re-ajustarea cu mâni murdare, purtarea sub nas, refolosirea fără sterilizare corespunzătoare etc) poate chiar crește riscul de infecție. <br />
<br />
În concluzie, recomandarea WHO este să purtați mască doar dacă sunteți bolnavi, ca să minimizați împrăștierea de microparticule potențial infecțioase. Evident aceste recomandări nu se aplică persoanelor care se află în contact permanent cu bolnavii şi deci în contact prelungit cu concentraţii ridicate de aerosoli infecţioşi (e.g. cadrele medicale). De-altfel, în spitalele care tratează un număr mare de pacienţi COVID-19 este de aşteptat ca transmiterea să se facă prin aer, concentraţiile cele mai mari de aerosoli infecţioşi <a href="https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.03.08.982637v1.full.pdf+html">fiind detectate de un studiu</a> în spaţiile de terapie intensivă şi camerele de decontaminare şi schimbare a echipamentelor de protecţie (vestiare). </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span data-offset-key="6dtkt-24-4"><span data-text="true">Și pentru că am auzit tot felul de cifre vehiculate, aș vrea să ne referim tot aici și la întrebarea de mare angajament ”</span></span><span data-offset-key="6dtkt-24-5" style="font-style: italic;"><span data-text="true">cât rezistă virusul pe pachetele de la Aliexpress?</span></span><span data-offset-key="6dtkt-24-6"><span data-text="true">” Din nefericire, răspunsul este ”</span></span><span data-offset-key="6dtkt-24-7" style="font-style: italic;"><span data-text="true">depinde</span></span><span data-offset-key="6dtkt-24-8"><span data-text="true">”. </span></span><a aria-describedby="js_rv" class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-offset-key="6dtkt-25-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.journalofhospitalinfection.com/article/S0195-6701(20)30046-3/fulltext" href="https://www.journalofhospitalinfection.com/article/S0195-6701(20)30046-3/fulltext" id="js_b3z" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="6dtkt-25-0"><span data-text="true">Datele pe care le avem pentru SARS-CoV și MERS-CoV</span></span></a><span data-offset-key="6dtkt-26-0"><span data-text="true"> sugerează că timpii variază dramatic în funcție de subtipul virusului, concentrația de inoculare, materialul care se inoculează, temperatura și umiditatea ambientală etc. </span></span><a href="https://www.hindawi.com/journals/av/2011/734690/">Din păcate sunt virusuri destul de stabile</a>, care îşi pot menţine infecţiozitatea până la 2 săptămâni în afara gazdei, dacă umiditatea şi temperatura ambientală le permit. <a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMc2004973?query=RP&">Un studiu efectuat direct pe SARS-CoV-2</a> a sugerat că plasticul și oțelul (din nou, bare de metrou/autobuz) sunt cele mai favorabile pentru virus (până la 72h), urmate de carton (până la 24h). <span data-offset-key="6dtkt-26-0"><span data-text="true">În mediu lichid își menține viabilitatea <a href="https://www.hindawi.com/journals/av/2011/734690/">până la 3 săptămâni</a>.<br />
În ciuda opiniei dl-ui Prof. Străinu Cercel, <a href="https://www.ajicjournal.org/article/S0196-6553(10)00900-4/pdf">cea mai eficientă modalitate de distrugere a virusului</a> rămâne alcoolul >70% (<a href="https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/coronavirus-SARS-CoV-2-guidance-environmental-cleaning-non-healthcare-facilities.pdf">care se aplică pe suprafețe sau tegumente</a>, nu se bea). Singurul amendament este că pentru a fi eficient, el trebuie să rămână în contact cu virionii spre 1 minut, de aceea se recomandă geluri pe bază de etanol 70%, care au rată mai lentă de evaporare de pe tegumente și suprafețe. Sau aplicări succesive. </span></span>Desigur, şi săpunul sau orice formă de detergent sunt eficiente, fiind vorba de un virus anvelopat. Mai exact, capsida virală este înconjurată de un strat fosfolipidic protector (derivat din membrana celulei din care iese virionul), iar fosfolipidele sunt prin excelenţă dizolvabile de către detergenţi.<span data-offset-key="6dtkt-26-0"><span data-text="true"><br />
Și temperatura ridicată poate inactiva virusul. La SARS <a href="https://www.hindawi.com/journals/av/2011/734690/">pierderile de titru viral apar de la 38 grade Celsius în sus</a>, însă sunt necesare >56 grade Celsius timp de 15 minute pentru inactivare.</span></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
În esență și vorbind strict despre mortalitate, ar trebui să vă fie <em>mai frică</em> de SARS-CoV-2 decât de gripa comună (influenza tip A și B, <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/influenza-situation-assessment-18-December-2019.pdf" rel="nofollow" target="_blank">în special varianta H3N2</a>), dar <em>mai puțin frică</em> decât de gripa aviară (H5N1), Zika, SARS sau MERS. Deși și gripa comună este <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6815659/" rel="nofollow" target="_blank">un mare inamic al vârstnicilor (>67% din decese)</a> și al persoanelor cu probleme respiratorii pre-existente, mortalitatea e ”doar” pe la <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.cdc.gov/flu/about/burden/index.html" rel="nofollow" target="_blank">0.13-0.22%</a> (adică <strong>virusul gripal este de 10-20x mai puțin mortal decât SARS-CoV-2</strong>). Altfel, asemănările dintre SARS-CoV-2 și gripa comună sunt <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/coronavirus/coronavirus-disease-2019-vs-the-flu" rel="nofollow" target="_blank">destul de mari</a>, mai ales când vine vorba de ușurința cu care se transmit. Încărcătura virală din COVID-19 în tractul respirator superior (nas, faringe) este asemănătoare gripei şi mult mai mare decât în cazul SARS, adică <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMc2001737?query=featured_home&" rel="nofollow" target="_blank">foarte ridicată imediat după apariția simptomelor</a> sau <a href="https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/novel-coronavirus-sars-cov-2-discharge-criteria-confirmed-covid-19-cases">chiar cu 1-2 zile înainte</a>. Asta face ca transmiterea inter-umană să se <span style="font-family: inherit;">facă mai repede, în anumite cazuri înainte ca persoana să știe că este bolnavă. Virusul continuă să se transmită <a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30566-3/fulltext">până la 37 de zile de la debutul bolii</a> (în medie 20 de zile). Mai grav, se pare că şi <a href="https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/novel-coronavirus-sars-cov-2-discharge-criteria-confirmed-covid-19-cases">cei asimptomatici au aceeaşi încărcare virală şi capacitate de transmitere</a>. Estimările inițiale sunt că fiecare persoană infectată dă mai departe CoV <a data-lynx-mode="hover" href="https://academic.oup.com/jtm/article/27/2/taaa021/5735319" rel="nofollow" target="_blank">către alte 2-3 persoane</a> (valoare medie, numită <em>basic reproduction number</em> sau coeficient R0), comparativ cu 1.3 în cazul gripei. Coeficientul de transmitere ridicat</span>, cumulat cu mortalitatea crescută la persoanele vulnerabile, face ca SARS-CoV-2 să aibă potenţialul de a depăşi gripa ca număr de decese, dacă i se oferă suficient timp. Deși <a data-lynx-mode="hover" href="https://insights.ovid.com/epidemiology/epide/2005/11/000/dynamically-modeling-sars-newly-emerging/13/00001648" rel="nofollow" target="_blank">R0 era similar (3)</a> în cazul SARS, transmiterea începea abia la aproximativ 10 zile de la debutul clinic (adică mult mai lent comparativ cu COVID-19), ceea ce a făcut ca epidemia să fie auto-limitantă. La fel, gripa aviară H5N1 este cu siguranță mai letală și mai demnă de panică <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.cdc.gov/flu/avianflu/h5n1-people.htm" rel="nofollow" target="_blank">(>60% mortalitate, în special în rândul tinerilor)</a>, însă și în acest caz transmiterea inter-umană se face foarte greu.</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
</div>
<figure class="_2cuy _4nuy _2vxa"><div class="_h2x _h2y" style="text-align: center;">
<img alt="" class="_h2z _297z _usd img" height="290" id="u_1h_5" src="https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/s960x960/87983962_2860035900749949_8275344889156206592_o.jpg?_nc_cat=108&_nc_sid=a61e81&_nc_ohc=7dX4MTEedPwAX-n3Li1&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&_nc_tp=7&oh=ba5c72fbde82a789817bcc9ef52abcf7&oe=5EBCDCDB" width="400" /></div>
</figure><figure class="_2cuy _4nuy _2vxa"><div class="_h2w _50f8 _50f4" style="text-align: center;">
<em> Grafic care compară mortalitatea a diferite virusuri din <br />
epidemii recente. Sursa: news.cgtn.com</em></div>
</figure><br />
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span class="_4yxo"> <strong><br />
<span style="background-color: #f3f3f3;">5) Cum va evolua pandemia?</span></strong></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Evoluția pandemiei la nivel global poate fi urmărită <a data-lynx-mode="hover" href="https://gisanddata.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html?fbclid=IwAR1VQBvCmwBHlILLizutWcSd0zsQVs_W42lCGNNSPsKqgBmo4cMimOWhKKs#/bda7594740fd40299423467b48e9ecf6" rel="nofollow" target="_blank">aici</a> (dar atenție în ce mod accesați site-ul, <a href="https://krebsonsecurity.com/2020/03/live-coronavirus-map-used-to-spread-malware/">ca să evitați malware</a>), iar o simulare pentru România, cu 3 scenarii posibile, poate fi găsită <a href="https://raportuldegarda.ro/articol/predictie-scenarii-varf-covid19-evolutie-romania/">aici</a>. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Înainte de a explica ce soluții sunt pentru încetinirea sau stoparea pandemiei, trebuie să clarificăm că deși mortalitatea COVID-19 este relativ mică procentual, viteza de propagare este foarte mare, ceea ce face ca <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.bmj.com/content/368/bmj.m641" rel="nofollow" target="_blank">numărul absolut de decese să fie potențial imens</a>. În prezent există 2 strategii de management ale epidemiei, ambele cu avantaje și dezavantaje. Puteți urmări o dezbatere interesantă despre asta, <a href="https://www.youtube.com/watch?v=C98FmoZVbjs">aici</a>. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<strong>a)</strong> <strong>Modelul adoptat de majoritatea țărilor</strong> (să-i zicem <em>modelul chinez</em> sau <em>flatten the curve</em>) înseamnă carantină extinsă, distanțare socială, reducerea activităților non-esențiale și stingerea focarelor cu ajutorul unor anchete epidemiologice complexe, care izolează de comunitate orice caz suspect și contacții săi. O explicație foarte complexă a acestui model, venită de la un non-epidemiolog și non-medic, puteți să găsiți <a href="https://medium.com/@tomaspueyo/coronavirus-act-today-or-people-will-die-f4d3d9cd99ca">aici</a>. Avantajul acestui model este că epidemia este întinsă pe o perioadă mai lungă de timp și chiar dacă nu se reușește stingerea completă a focarelor, se reduce dramatic presiunea pe sistemul de sănătate, pentru că pacienții gravi pot să fie preluați într-un interval de timp mai mare. Pe de-altă parte, din cauză că populația nu va fi imună la infecție, nu există nicio garanție că nu o vom lua de la capăt peste 2 luni. Sau 3. Sau 5. Cu implicațiile economice aferente. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<strong>b)</strong> <strong>Modelul defetist al UK</strong> (de a lăsa <a href="https://www.theatlantic.com/health/archive/2020/03/coronavirus-pandemic-herd-immunity-uk-boris-johnson/608065/">oarecum liber virusul</a> pentru generarea imunității de turmă în populație), are avantajul că limitează epidemiile ulterioare, dar prezintă riscul de a inunda spitalele într-un interval scurt de timp cu bolnavi cărora nu li se pot asigura condiții optime de îngrijire. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Și aici putem face o extrapolare simplă, ca să vedem ce s-ar întâmpla conform acestui model în România. Gripa afectează anual până la 20% din populația vaccinată a unei țări. Din cauza absenței unui vaccin și a contagiozității cel puțin duble, estimările pentru COVID-19 sunt că <a href="https://www.bbc.com/news/world-us-canada-51835856">va afecta până la 70% din populație</a>. Pentru acest exercițiu însă, vom lua un optimist 40%, deci dublu față de gripă, deci 8 milioane de suflete din România. Dacă ați citit până aici, știți deja că dintre acești 8 milioane, 20% (adică 1.6 milioane) vor necesita îngrijiri medicale sau spitalizare. Dintre aceștia, 400,000 au potențialul să fie critici și jumătate dintre ei vor necesita ventilație mecanică în secții de terapie intensivă (ATI). Pentru perspectivă, <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/doctor-roman-germania-rata-scazuta-a-mortalitatii-paturi-de-ati-2913882">noi avem 2500 de paturi ATI</a>, dacă nu dăm afară alte urgențe și nu oprim complet operațiile. Deci, cinic și ne-alarmist, se va ajunge probabil să se facă triaj în săli de sport și să se aleagă între pacienți pe criterii de vârstă. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Chiar având o capacitate mult mai mare decât România, epidemiologii de la Imperial College <a href="https://www.imperial.ac.uk/media/imperial-college/medicine/sph/ide/gida-fellowships/Imperial-College-COVID19-NPI-modelling-16-03-2020.pdf">au preconizat 250,000 de morți</a> în UK, dacă se va continua pe acest model. Din fericire, <a href="https://www.bbc.com/news/health-51915302">se pare că se răzgândesc</a> sau a fost doar <a href="https://www.theatlantic.com/health/archive/2020/03/coronavirus-pandemic-herd-immunity-uk-boris-johnson/608065/">o eroare de comunicare</a>. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Există și vești bune. Deși <a href="https://www.forbes.com/sites/brucelee/2020/03/15/can-you-get-infected-by-coronavirus-twice-how-does-covid-19-immunity-work/#3138df0e5c0f">s-au raportat cazuri de reîmbolnăvire la persoane considerate ”vindecate”</a> (un coșmar epidemiologic dacă s-ar întâmpla la scară largă), datele pe care le avem în prezent par să nu confirme această ipoteză. Un studiu recent, publicat pre-peer-review <a href="https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.03.13.990226v1">nu a reușit să reinfecteze maimuțe rhesus</a> ”vindecate”, sugerând că SARS-CoV-2 generează imunitate prin anticorpi măcar o vreme, ceea ce ar fi <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2851497/#!po=50.0000">concordant cu ceea ce știm deja de la SARS</a>. Reîmbolnăvirile descrise s-ar fi putut datora, cel puțin teoretic, persistenței virusului într-un rezervor tisular (în stare latentă) și/sau testării deficitare la externare. De-altfel se pare că virusul <a href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30566-3/fulltext">poate persista până la 37 de zile în organism</a> (în medie 20 de zile), deci la ceva timp după remiterea simptomatologiei clinice.</div>
Există o ipoteză că venirea temperaturilor ridicate în sezonul cald va contribui la limitarea propagării virusului, dar până în acest moment nu avem date clare în acest sens. Tot ce avem sunt <a href="https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.03.12.20034728v1">predicții epidemiologice optimiste</a> care se bazează pe <a href="https://www.nationalgeographic.com/science/2020/02/what-happens-to-coronavirus-covid-19-in-warmer-spring-temperatures/">comportamentul altor virusuri similare</a>, e.g. <a href="https://journals.plos.org/plospathogens/article?id=10.1371%2Fjournal.ppat.1003194&">influenza</a> sau <a href="https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3556998">mai puțin optimiste</a>, care sugerează că există deja <a href="https://edition.cnn.com/2020/03/12/asia/coronavirus-flu-weather-temperature-intl-hnk/index.html">cazuri în regiuni tropicale</a>.<br />
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
În aceste zile sunt foarte multe recomandări oficiale, din partea autorităților și prefer să nu vă dau eu indicații ce și cum să faceți. Singura recomandare pe care insist să o fac este să nu aglomerați inutil camere de gardă la primul strănut, decât dacă aveți suspiciuni rezonabile că ați fost în contact cu un purtător confirmat de COVID-19. Nu fiți <span class="_4yxo"><strong>acei</strong></span> oameni.</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span class="_4yxo"><strong>6) Cum fac prevenție? Ce tratament există?</strong></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<strong></strong><br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Prevenția se poate face deocamdată doar prin distanțare socială și reguli stricte de igienă. Nu există niciun medicament sau supliment minune, nici homeopat, nici naturist, nici sintetic, despre care să se fi dovedit că poate preveni COVID-19 sau orice altă infecție virală. Nu există alimente anume care ar trebui consumate pentru ”înărirea sistemului imunitar”. O dietă normală, echilibrată, asigură generarea corectă a celulelor imune implicate în răspunsul anti-infecțios. Nu există nici terapii bioenergetice, prin acupunctură, raze UV sau chakre care să respingă magic virionii din inocul.<br />
Singura modalitate reală de prevenție o va reprezenta <strong>vaccinul</strong>, atunci când el va exista. Suntem la <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.sciencealert.com/who-says-a-coronavirus-vaccine-is-18-months-away" rel="nofollow" target="_blank">18 luni de moment conform unor estimări</a>, sau la 3 luni <a href="https://www.cam.ac.uk/research/news/cambridge-research-team-working-towards-vaccine-against-covid-19">conform altora</a>, deși mai multe companii farmaceutice au declarat deja nu doar că vor colabora deschis, dar și că <a data-lynx-mode="hover" href="http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.pharmatimes.com%2Fnews%2Fsanofi_to_repurpose_sars_vaccine_candidate_for_coronavirus_1326473%3Ffbclid%3DIwAR2409FSFRfMZtSGraQTfg6l060XNqui79nCDlfbyKxqayReMUHJFfooksw&h=AT3tBKiRqYVL1-JAZy7XGj8U229towf0etMB3xhP5EkmBmURZrySffYjjGfKrmipCrvn7ynQnRvFZsM4Xgqil3F_E4jxfzZDFZrHaC-VDmLtQlnFav5tAUcxj5pGVgPrddSlNQ" rel="nofollow" target="_blank">dezgroapă munca pre-existentă</a> (și trecută pe linie moartă) pentru vaccinul SARS. Cred şi eu, numărul de îmbolnăviri este tentant economic. Despre motivele pentru care durează atât, am scris (sau dat linkuri) și când am vorbit despre SARS și MERS. Pe scurt, trebuie testat extensiv înainte de a fi pus pe piaţă, iar eu sunt sceptic că va fi disponibil în farmacie până la finele anului.<br />
<br />
Referitor la tratament, răspunsul scurt și sincer este că unul specific <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-a-coronaviruses" rel="nofollow" target="_blank">nu există deocamdată</a>. Măsurile sunt suportive, la fel ca în cazul SARS și MERS și pot fi parcurse în detaliu în <a href="https://www.who.int/publications-detail/clinical-management-of-severe-acute-respiratory-infection-when-novel-coronavirus-(ncov)-infection-is-suspected">ghidul WHO</a>. <strong>Pentru forma ușoară</strong> a bolii vorbim despre antipiretice/antiinflamatorii gen acetaminofen/Paracetamol, suport volemic (ser fiziologic). La apariția semnelor de pneumonie și/sau a criteriilor de <strong>boală severă </strong><a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2001191?query=featured_home&">se instituie antibioterapie pentru prevenția supra-infecțiilor bacteriene</a> și se monitorizează atent pacientul. Trebuie să reiterez aici precauții referitoare la Ibuprofen/Nurofen, despre care s-au ridicat suspiciuni că <a href="https://www.bmj.com/content/368/bmj.m1086">ar agrava COVID-19</a>, posibil datorită faptului că <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25896805">ar modifica expresia receptorilor ACE2</a>.<br />
<br />
<strong>La pacienții critici</strong> (detresă respiratorie, șoc septic, insuficiență de organ), managementul se face în funcție de tipul complicației. Cel puțin jumătate dintre acești pacienți necesită intubare și ventilație mecanică din cauză că infiltratul inflamator abundent împiedică schimburile de gaze la nivel pulmonar. În cazul SARS acest infiltrat inflamator era responsabil și pentru <a href="https://www.ajronline.org/doi/10.2214/AJR.20.22969">modificări pulmonare ireversibile (fibroză, bronșiectazii)</a>, însă <a href="https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(20)30086-4/fulltext">este prea devreme să știm dacă și COVID-19 conduce la leziuni similare</a>. Pentru non-medici este important de menționat că nu virusul în sine distruge alveolele și sacii alveolari, cât celulele sistemului imun. Când mor, acestea eliberează o gamă largă de proteaze și alți factori de liză, care dezintegrează țesutul adiacent.<br />
Utilizarea<strong> corticosteroizilor</strong> la pacienți critici este <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30361-5/fulltext" rel="nofollow" target="_blank">încă sub semnul întrebării</a>. Studii pe pacienți cu MERS au arătat că administrarea de corticosteroizi duce la prelungirea replicării virale, ca urmare <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/clinical-guidance-management-patients.html" rel="nofollow" target="_blank">ghidul CDC nu o recomandă decât la pacienți cu exacerbări de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau sepsis</a>. Pe de-altă parte există cel puțin un caz de COVID-19 cu miocardită fulminantă <a href="https://academic.oup.com/eurheartj/advance-article/doi/10.1093/eurheartj/ehaa190/5807656">remisă cu ajutorul corticoterapiei</a>. <br />
<br />
<span style="background-color: white;">În timpul relativ scurt de la debutul epidemiei, s-au încercat </span><a href="https://www.livescience.com/possible-treatments-new-coronavirus.html"><span style="background-color: white;">o serie de medicamente antivirale</span></a><span style="background-color: white;">, unele utilizate deja în cazul SARS sau </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://www.drugs.com/mtm/lopinavir-and-ritonavir.html" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">HIV</span></a><span style="background-color: white;"> (<span class="_4yxp"><em>e.g.</em></span> </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)30183-5/fulltext" rel="nofollow" target="_blank"><strong><span style="background-color: white;">oseltamivir/Tamiflu, lopinavir+ritonavir/Kaletra</span></strong></a><span style="background-color: white;">). Deși </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://www.bangkokpost.com/thailand/general/1860329/woman-74-recovers-from-virus-after-thai-cocktail" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">observațional promițătoare</span></a><span style="background-color: white;">, eficiența este discutabilă până la publicarea rezultatelor unor</span><a href="http://www.chictr.org.cn/showprojen.aspx?proj=48684&"><span style="background-color: white;"> trialuri clinice randomizate</span></a><span style="background-color: white;"> pe un număr mare de pacienți. Deocamdată, într-un trial destul de mic, pe doar 199 de pacienți, </span><a href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2001282"><span style="background-color: #cfe2f3;"><span style="background-color: white;"><strong>Kaletra</strong> nu a dovedit eficiență mai bună</span></span></a><span style="background-color: white;"> decât tratamentul standard. La </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2001191?query=featured_home&" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">un caz (critic) din SUA</span></a><span style="background-color: white;"> s-a încercat un antiviral experimental, dezvoltat pentru tratamentul Ebola (<strong>remdesivir</strong>), fiind evident neclar dacă îmbunătățirea ulterioară a stării pacientului s-a datorat medicamentului sau evoluției naturale a bolii. Totuși, </span><a href="https://www.nature.com/articles/s41422-020-0282-0"><span style="background-color: #cfe2f3;"><span style="background-color: white;"><strong>remdesivir și clorochina</strong> par cele mai promițătoare</span></span></a><span style="background-color: white;">, cu trialuri clinice în curs în </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://edition.cnn.com/2020/02/24/investing/gilead-sciences-coronavirus-who-remdesivir/" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">China</span></a><span style="background-color: white;"> și </span><a data-lynx-mode="hover" href="https://www.niaid.nih.gov/news-events/nih-clinical-trial-remdesivir-treat-covid-19-begins" rel="nofollow" target="_blank"><span style="background-color: white;">SUA</span></a><span style="background-color: white;"> și rezultate preliminare promise în câteva săptămâni. </span><br />
<span style="background-color: white;"></span><br />
<span style="background-color: white;">Nu în ultimul rând, </span><a href="https://www.livescience.com/flu-drug-could-treat-coronavirus.html"><span style="background-color: white;">noua speranță a antiviralelor experimentale</span></a><span style="background-color: white;"> pare să fie <strong>Favipiravir/Favilavir/Avigan</strong>, utilizat în trecut cu oarecare succes tot pentru </span><a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0166354214000576"><span style="background-color: white;">tratamentul Ebola</span></a><span style="background-color: white;"> și acum </span><a href="https://www.sciencetimes.com/articles/25053/20200317/favilavir-first-approve-drug-treat-coronavirus.htm"><span style="background-color: white;">aprobat în China pentru COVID-19</span></a><span style="background-color: white;">. Aparent, ar reduce timpul de infecție, scade febra și ameliorează infiltratele pulmonare, cu mențiunea că nu prea merge la persoanele aflate în faze avansate și severe de infecție. Eu sunt rezervat. Aștept rezultatele unor </span><a href="https://www.bioworld.com/articles/433608-sihuan-starts-clinical-trial-of-ebola-drug-favipiravir-for-covid-19?v=preview"><span style="background-color: white;">trialuri clinice</span></a><span style="background-color: white;">.</span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;">Alte soluții terapeutice potențiale par să fie <strong>anticorpi monoclonali</strong> care leagă proteina spike și ar reduce dramatic eficiența infecției. Pentru pacienții gravi, cu răspuns imun scăpat de sub control (<em>i.e. cytokine storm</em>), s-a luat în considerare inclusiv </span><a href="http://www.aginganddisease.org/article/0000/2152-5250/ad-0-0-216.shtml"><strong><span style="background-color: white;">transplantul de celule stem mezenchimale</span></strong></a><span style="background-color: white;">, care au scăzut inflamația și au îmbunătățit tabloul clinic la 9 pacienți. Liste mai complete de posibile viitoare tratamente găsiți </span><a href="https://www.genengnews.com/a-lists/how-to-conquer-coronavirus-top-35-treatments-in-development/"><span style="background-color: white;">aici</span></a><span style="background-color: white;"> şi </span><a href="https://www.nature.com/articles/d41573-020-00016-0"><span style="background-color: white;">aici</span></a><span style="background-color: white;">. Oricum ar fi, va mai dura până avem niște răspunsuri clare. </span><br />
<span style="background-color: white;"></span><br />
<span style="background-color: white;">Nu în ultimul rând, o precizare. Umblă vorba în târg că de când s-a dat liber la tot felul de protocoale de tratament pe rețelele de socializare, s-au umplut farmaciile de oameni care întreabă cum pot cumpăra Remdesivir sau Kaletra. Las la o parte că acest tip de medicație necesită rețete speciale și că deci nu poate fi cumpărat <em>over-the-counter</em>. Mai important, acest tip de medicație trebuie administrat <strong>doar</strong> <strong>în anumite cazuri</strong> și <strong>doar sub supraveghere medicală</strong>, eventual cu ajustarea în timp real a dozelor. Medicația antivirală are </span><a href="https://www.drugs.com/sfx/kaletra-side-effects.html"><span style="background-color: white;">efecte secundare uneori severe</span></a><span style="background-color: white;">, care pot merge până la insuficiență de organ și deces.</span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span class="_4yxo"><strong>7) Cele aproximativ 150 de surse științifice din acest articol nu mă satisfac. Unde pot să citesc mai mult?</strong></span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<strong></strong><br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Say no more. Mai jos sunt listate resursele principale de unde se pot obține cele mai noi și detaliate informații științifice și/sau de interes public. E super ofertă la jurnalele științifice importante, toate articolele despre coronavirus fiind în esență accesibile oricui, fără bani. Black Friday științific, cum ar veni.<br />
<br />
Poate vă veți întreba dacă articolele științifice la care am pus link în text sunt infailibile și pe scurt, vă voi răspunde că nu, nu sunt infailibile. Mai pe lung, e puțin mai complicat. Așa cum scriam mai sus, în acest moment este o grabă foarte mare să se publice date despre CoV, pe de-o parte pentru că sunt de real ajutor comunităților medicală și științifică (deci ajută direct bolnavii), iar pe de-altă parte pentru că este un hot topic și articolele se ”vând bine”. Graba nu este doar de partea autorilor, ci și de partea editorilor și a oamenilor de știință care evaluează articolele pentru publicare (peer-revieweri) și presiunea este probabil imensă. <a href="https://graphics.reuters.com/CHINA-HEALTH-RESEARCH/0100B5ES3MG/index.html?fbclid=IwAR1kXhkp0t8HJDrn-CYkxCThSh0p35tw9LRajxy6XDZBjFEFbaHGQE8FWoI">În majoritatea cazurilor, articolele despre CoV au fost chiar pre-publicate fără peer-review</a>, urmând ca acesta să se facă ulterior. Ca urmare, este de așteptat să se strecoare greșeli sau articole dubioase, care atunci când sunt găsite sunt fie corectate, fie se face o <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fgraphics.reuters.com%2FCHINA-HEALTH-RESEARCH%2F0100B5ES3MG%2Findex.html%3Ffbclid%3DIwAR2GcocQRb-F-vPyxUxZXgpEI_1i_jUPY7v_vO8w_6NGMBvuHvoaRKr9mSk&h=AT0-bkB6mm-AeSKcJDPl8LsbyLjJOmIUMdIVUSsdYB0cfe_oZrIIJICUgwGpxApGwNmqsmtaLYcSFuWZlf18vIQFblHUz7ilWkL4EbRS9NolrRwjRlFQQ_CQmg9Qb-hU1gg">retracție completă a articolului respectiv</a>. Puteți găsi liste de articole retrase <a href="https://retractionwatch.com/">și aici</a>. Pe de-altă parte, fără să încerc să stârnesc o (nouă) teorie a conspirației, ar trebui totuși să menționez că există <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.thelancet.com%2Fjournals%2Flanglo%2Farticle%2FPIIS2214-109X%2820%2930065-6%2Ffulltext%3Ffbclid%3DIwAR28NzYTQWOJ39AUc9zUMV25FD35qQohHh2Or_56ZU74FHRgB0BFo-dGxmM%23%2520&h=AT0rInVESyotsVJC_8pWkFKAkUIcN89fQ_75aRU9B7Hi-2ntRK2KD3rSL3EI4YfMm28QKaCJlK63jfDj5xBj9soP0yCIq7XksUNYaqm-7IJQYlwjutbpBSaRD3mG9dwhtkI">un caz de articol retras</a> la care retracția mi se pare mai dubioasă decât articolul în sine, <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fgizmodo.com%2Fdisturbing-letter-about-life-in-covid-19-ward-in-china-1841952748%3Ffbclid%3DIwAR3M6TV5Yrkj1ir47P2q3ZlwmYuxGXAaknP_9biXROdSI9iE0eJf4_WQH1g&h=AT3fXYfUWaVdoAUtALbRAsn0A3qoUyKu-n91Rfc7zQ_rhh8w0sELHU2WmuPBfgh6Es5bkeq1G3zee2ZyuCFb23ye7FfsEfYwKhPeBMRVD-d3j5kl1DS2rH_IP8HQPMZxK58">sugerând poate lobby politic</a>. Este vorba despre 2 asistente medicale care descriu condițiile deplorabile din spitalele din Wuhan și cer ajutor comunității internaționale. Ulterior, cele 2 asistente <a href="https://retractionwatch.com/2020/02/27/lancet-journal-retracts-letter-on-coronavirus-because-authors-say-it-was-not-a-first-hand-account-after-all/?fbclid=IwAR1hYtRVMzWPiYQT-rdoCxMW9ZFZ0eZPfpm2BDBbFZTP9UPFj_50ogZEMek">ar fi recunoscut că nu au fost de fapt prezente în Wuhan</a> și că vorbeau în numele altor persoane, deși nu avem un interviu publicat cu ele (ironic, acum vorbesc alții în numele lor). Fiind mai degrabă vorba de politică sau management medical al unei situații de criză, decideți voi ce vreți să credeți. Eu nu îmi pot susține bănuiala altfel decât invocând lunga istorie de cenzură a guvernului din China, iar apelul la fapte istorice <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Appeal_to_tradition?fbclid=IwAR23Xm5xUgTM82232LyQLaRPNXL_K8DS6A_ZQxKUbL99SsmXRSzit2XaIc4">este o falsitate logică</a>.<br />
<br />
Acestea fiind spuse, jurnalele listate mai jos, deși nu infailibile, au cele mai mari șanse să fie de încredere, fiind în esență cele mai prestigioase jurnale medicale din lume.<br />
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
WHO (OMS) - <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019" rel="nofollow" target="_blank">https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019</a></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
CDC (Center for Disease Control) - <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/index.html" rel="nofollow" target="_blank">https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/index.html</a></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
CCDC (Chinese Center for Disease Control) - <a data-lynx-mode="hover" href="http://www.chinacdc.cn/en/" rel="nofollow" target="_blank">http://www.chinacdc.cn/en/</a></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
New England Journal of Medicine - <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.nejm.org/coronavirus" rel="nofollow" target="_blank">https://www.nejm.org/coronavirus</a></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
British Medical Journal - <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.bmj.com/coronavirus" rel="nofollow" target="_blank">https://www.bmj.com/coronavirus</a></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
The Lancet - <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.thelancet.com/coronavirus" rel="nofollow" target="_blank">https://www.thelancet.com/coronavirus</a></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Nature - <a data-lynx-mode="hover" href="https://www.springernature.com/gp/researchers/campaigns/coronavirus" rel="nofollow" target="_blank">https://www.springernature.com/gp/researchers/campaigns/coronavirus</a></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
JAMA - <a data-lynx-mode="hover" href="https://jamanetwork.com/journals/jama/pages/coronavirus-alert" rel="nofollow" target="_blank">https://jamanetwork.com/journals/jama/pages/coronavirus-alert</a></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span class="_4yxp"><em>Acest articol va rămâne deschis pentru updates. Update-urile menționate pe Facebook, pe pagina acum închisă, sunt numerotate cronologic (#1-#5). Cele ulterioare sunt listate mai jos şi subliniate în text în ziua respectivă:<br />
<br />
<strong>Update 13.03.2020:</strong> </em></span><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (1) o referință despre modificări într-un laborator din SUA ale unui SARS-CoV (prin 2013), studiu care a contribuit probabil la teoria conspirației cu arma biologică.</em><span class="_4yxp"><em><br />
(*) Am introdus la punctul (3) o referință la un studiu pe șoareci care sugerează că diferențele între ratele de infecție bărbați vs femei ar putea fi datorate și hormonului estrogen, nu doar a prezenței genei receptorului ACE2 pe cromozomul X. </em></span><br />
<span class="_4yxp"><em>(*) Am introdus la punctul (4) DOUĂ referințe care sugerează că etanolul 70% (adică spirtul medicinal) rămâne cea mai eficientă modalitate de inactivare a virusului pe suprafețe </em><a href="https://www.digifm.ro/stiri/streinu-cercel-spirtul-medicinal-nu-e-bun-pentru-noul-coronavirus-63120"><em>în ciuda unor declarații ale unor medici de renume</em></a><em>.</em><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (5) o referință către un <a href="https://medium.com/@tomaspueyo/coronavirus-act-today-or-people-will-die-f4d3d9cd99ca">articol excelent</a> de pe medium.com, care explică în termeni statistici care sunt diferențele dintre CFR și mortalitatea de pe Worldometer și care explică de ce închiderea unor orașe devreme în epidemie e o decizie corectă.<br />
<br />
<strong>Update 16.03.2020</strong></em></span><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (1) o referință care explică faptul că virusul are 2 subtipuri, S (originar) și L (mai agresiv).</em><br />
<em>(*) Am introdus la punctele (2) și (3) referințe care vorbesc despre rolul receptorilor ACE2 în infecție. Mai exact am explicat că sunt exprimați foarte mult în plămân și intestin, că reprezintă ținte terapeutice interesante și că anumite medicamente cresc expresia acestor receptori (și deci ar putea să crească severitatea bolii). Vorbesc și despre Nurofen vs Paracetamol.</em><br />
<em>(*) Am introdus o referință la punctul (4) pentru cât plutesc aerosolii infecțioși în aer (2-3 ore) și ce supraviețuire are SARS-CoV-2 pe suprafețe (până la 3 zile).</em><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (5) niște vești bune dintr-un studiu pe maimuțe rhesus, care a arătat că nu pot fi reinfectate după vindecare și re-expunere la virus. Am introdus și o veste proastă referitor la faptul că virusul persistă în organism până la 37 de zile.<br />
(*) Am scos de la punctul (5) predicția că s-ar putea închide școlile și facultățile, pentru că s-au închis deja.<br />
(*) Am introdus la punctul (6) o referință care vorbește despre eficiența transplantului de celule stem mezenchimale la pacienții foarte gravi.</em><br />
<em>(*) Tot la punctul (6) am introdus o referință care explică mecanismul de acțiune al remdesivir și al clorochinei și testează eficiența lor in vitro.<br />
<br />
<strong>Update 17.03.2020</strong><br />
(*) Am modificat titlul și am scos primul paragraf care lista sarcastic mai multe teorii ale conspirației despre originea virusului. Dată fiind situația gravă din prezent, am hotărât să prioritizez diseminarea eficientă peste sarcasm. </em><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (3) creșterea d-dimerilor în sânge ca factor de prognostic prost<br />
(*) Am adăugat la punctul (4) informații despre temperatura la care se inactivează virusul.</em><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (5) o explicație scurtă despre modelul britanic de management al epidemiei versus restul lumii.</em><br />
<em>(*) Am făcut un update la punctul (6), ca să includă recomandările WHO de tratament ale pacienților diagnosticați cu COVID-19 și o încă o vorbă despre precauțiile pe care trebuie să le aibă clinicienii referitor la Ibuprofen.</em><br />
<em>(*) Am scos recomandările mele despre când să se adreseze oamenii camerelor de gardă. Sunt suficiente recomandări din partea autorităților. Scopul acestui articol nu include logistică în caz de infecție.</em><br />
<em></em><br />
<em><strong>Update 18.03.2020</strong></em><br />
<em>(*) Am modificat la punctul (3) mortalitatea de pe Worldometer de acum o săptămână (6%) la cea actuală, de 9%. O să încerc să îmi fac timp să scriu despre cazul particular al Italiei.</em><br />
<em>(*) Tot la punctul (3) am inclus poziția oficială a societăților americane şi europene de cardiologie, <strong>de a nu scoate pacienţii cronici de pe tratamentele cu inhibitori şi blocanți ACE2</strong>.</em><br />
<em>(*) Am făcut o precizare la punctul (4) despre dimensiunile minime ale aerosolilor/picăturilor Flugge. Masca N95 ar filtra teoretic până la 95% dintre aceste micropicături.<br />
(*) Tot la punctul (4) am modificat R0 de la 2.28 la un mai generos 2-3, bazat pe un metareview. În plus, ştim acum că pacienţii sunt contagioşi 1-2 zile înainte de apariția simptomelor şi până la 37 de zile după remiterea lor. Mai important, ştim că şi pacienţii asimptomatici au aceeaşi încărcătură virală ca şi cei simptomatici.</em><br />
<em></em><br />
<em><strong>Update 19.03.2020</strong></em><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (3) o interpretare a datelor preliminare de mortalitate din Italia. Singura veste bună (dacă poate fi numită așa) este că nu pare să existe mortalitate neobișnuit de mare la tineri, așa cum se zvonea pe rețele de socializare (inclusiv grupuri de medici). Cam 88% din decese sunt la persoane peste 70 de ani.</em><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (6) o referință la primul trial clinic care arată ineficiența Kaletra (lopinavir-ritonavir), comparativ cu tratamentul standard. Tot aici am introdus câteva vorbe despre Favipiravir. Și tot aici am simțit nevoia să precizez că nu se poate preveni COVID-19 cu vreun medicament sau aliment minune și că încercarea de auto-tratament cu antivirale este o idee extrem de proastă, potențial chiar una fatală.</em><br />
<em></em><br />
<strong><em>Update 22.03.2020</em></strong></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<em>(*) Am introdus la punctul (1) încă o referinţă (de data asta din Nature), care discută despre cât de natural şi ne-făcut în laborator este SARS-CoV-2.<br />(*) Am adus la zi statisticile de incidenţă şi mortalitate din Italia. A</em><em>vem acum peste 35,000 de cazuri, iar t</em><em>rendul se păstrează, nu sunt surprize referitor la mortalitatea pe categorii de vârstă. Am introdus şi o histogramă care compară mortalitatea din China cu cea din Italia. E interesant că incidenţa printre tineri pare să fi fost mult mai mare în China (la Italia e invers), iar mortalitatea este mult mai mare la vârstnici în Italia (faţă de China).</em><br />
<em></em><br />
<strong><em>Update 28.03.2020</em></strong></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<em>(*) Am adus din nou la zi statisticile de incidenţă şi mortalitate din Italia. A</em><em>vem acum 73,780 de cazuri, iar t</em><em>rendul se păstrează, nu sunt nici acum surprize referitor la mortalitatea pe categorii de vârstă. Am modificat histograma care compară mortalitatea din China cu cea din Italia. Am mai introdus câteva noţiuni care explică numărul foarte mare de decese, comparativ cu alte ţări (sunt acum 6 criterii).</em><br />
<em>(*) Am făcut un update la mortalitatea de pe Worldometer, care este acum 18%, conform metodei specifice decese/cazuri rezolvate.</em><br />
<em>(*) Am introdus câteva noţiuni despre utilitatea detergenţilor (a se citi săpunul), ca să nu fiu acuzat că nu menţionez lucruri evidente.</em><br />
<em></em><br />
<em><strong>Update 04.04.2020</strong></em><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (2) o explicaţie mecanistică pentru activitatea anti-infecţioasă a clorochinei, bazată pe informaţii dintr-un articol foarte recent din jurnalul Nature. Pe scurt, clorchina interferă cu procesul de fuziune al virusului cu membrana celulară, mai exact cu endocitoza mediată de clatrină. Am menţionat camostat ca potenţial inhibitor de proteaze, fără să detaliez mai mult.</em><br />
<em>(*) La punctul (3), din fraza "</em>Și în realitate, <a class="_42a-" data-hover="tooltip" data-lynx-mode="hover" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fdocs%2Fdefault-source%2Fcoronaviruse%2Fwho-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf%3Ffbclid%3DIwAR3_9MMX8KYhPjj08LxZlPPyFm2yVOEe9vZ84vxOv0DMHKhz_HFCq2oOh3c&h=AT2LJllvN50yzEcRwV7vBc602NZ8WRYIJWXYaokYsFDyI5uUl0a-kaY-IJe0D_zVJMCtPxsv3StXZl34E_YFvoL7W1R0BaPHH4YSjO4nWOiwJ6E1YuvUlM_h77vaKNi7iAuQjA" data-offset-key="cke2b-9-0" data-tooltip-alignh="center" data-tooltip-content="https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf" href="https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf?fbclid=IwAR3_9MMX8KYhPjj08LxZlPPyFm2yVOEe9vZ84vxOv0DMHKhz_HFCq2oOh3c" id="js_oqf" rel="nofollow" target="_blank"><span data-offset-key="cke2b-9-0"><span data-text="true">raportul WHO sugerează îmbunătățirea globală a răspunsului medical în COVID-19</span></span></a> în ciuda excepţiei care este Italia" <em>am scos</em> "în ciuda excepţiei care este Italia<em>", pentru că Italia nu mai este o excepţie. Am schimbat şi sugestia WHO la timpul trecut.</em><br />
<em>(*) Tot la punctul (3) am modificat la 21% mortalitatea globală cf. metodei Worldometer.</em><br />
<em>(*) Am introdus la punctul (4) o referinţă pentru transmiterea SARS-CoV-2 prin aerosoli. A se citi "prin aerul expirat". Din fericire încărcarea virală este redusă, necesitând probabil contact prelungit. Şi oricum nu apare la toţi pacienţii. Până la un studiu care să arate că virusul nu se transmite prin mască în aerul inspirat, recomandarea mea că este inutilă la cei fără simptome nu se schimbă. Am introdus precizarea că aceste recomandări nu se aplică şi personalului medical aflat în contact permanent cu bolnavii şi deci cu concentraţii foarte ridicate de aerosoli infecţioşi.</em><br />
<em>(*) Tot de la punctul (4) am scos fraza speculativă "</em>În mod ironic, țările unde purtarea măștilor în spații publice este aproape la nivel de cutumă, sunt cele mai afectate de epidemia SARS-CoV-2, deci observaţional nu pare să fie un mijloc foarte eficient de prevenție." <em>Este clar acum că ţările respective nu mai sunt cele mai afectate, situaţie la care este posibil să fi contribuit utilizarea la scară largă a măştilor.</em><em> </em><br />
<em><em></em></em><br />
<em><em><strong>Update 09.04.2020</strong></em></em><br />
<em>(*) Am modificat timpii de supravieţuire ai SARS-CoV-2 pe carton de la 3ore-5 zile (informaţie din studii pe SARS-CoV-1 şi MERS-CoV) la un mai optimist 24h (informaţie dintr-un studiu recent pe SARS-CoV-2).</em><br />
<em></em><br />
<strong><em>Update 28.04.2020</em></strong><br />
<em> (*) Am modificat textul din deschiderea punctului (4), pentru a nu fi interpretat ca şi cum încurajez persoanele tinere să iasă în spaţii aglomerate. Varianta originală (scrisă pe 27 februarie), mai jos: </em><br />
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
"Dacă ești un adult sănătos, deci fără condiții medicale pre-existente, și sub vârsta de 70 de ani, n-ar trebui să îți fie deloc frică. Desigur, o pneumonie nu este ceva de dorit, cum nu este de dorit nici încărcarea suplimentară a sistemului de sănătate, dar riscul de complicații grave sau deces este mic. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Dacă ești un adult cu patologii pre-existente (boli cardiovasculare, diabet, cancer etc) și/sau sistem imunitar afectat (boli autoimune, în tratament chimioterapic etc) și/sau vârstnic (peste 70 de ani) atunci probabil că ar fi o idee bună să limitezi ieșirile în spații aglomerate sau călătoriile cu mijloace de transport în comun pe perioada epidemiei."<br />
<em>(*) Am modificat titlul punctului (5) de la "Va fi epidemie de CoV în România?" la "Cum va evolua pandemia?" În mod evident titlul original nu se mai aplică de ceva vreme. Am scos şi răspunsul predictiv la întrebarea din titlul original, care deschidea textul punctului (5), i.e. "</em><a data-lynx-mode="hover" href="https://www.theatlantic.com/health/archive/2020/02/covid-vaccine/607000/" rel="nofollow" target="_blank">Probabil</a>. E momentul să ne împăcăm cu acest gând."</div>
<em></em><br />
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<span class="_4yxo"> <strong>Fără panică,<br />
Skeptic Pengu</strong></span></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com40tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-42360429155234704952020-02-26T23:11:00.000+02:002020-03-30T20:04:07.844+03:00SENZAŢONAL! VIRUSUL UCIGAŞ FĂCUT DE MASONI ACUM ŞI ÎN ROMÂNIA!<meta http-equiv="refresh" content="0; url=https://skepticpengus.blogspot.com/2020/02/covid-19-date-stiintifice-la-zi.html" /><br />
<br />
Partea ştiinţifică a postului original a fost mutată <a href="https://skepticpengus.blogspot.com/2020/02/covid-19-date-stiintifice-la-zi.html">aici</a>.SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-686442481106218052017-05-19T23:59:00.026+03:002021-01-06T02:01:00.092+02:00Anti-vaccinistul Astărăstoae revine<div class="_39k2" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #1c1e21; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px auto; orphans: 2; padding: 40px 0px; position: relative; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div class="_4lmk _2vxa autofocus _5s6c" id="js_u8" style="-webkit-font-smoothing: antialiased; direction: ltr; font-weight: 200; letter-spacing: normal; line-height: 48px; margin: 0px auto 12px; overflow-wrap: break-word; position: relative; text-align: left; width: 700px;" tabindex="-1"><span style="font-family: inherit;"><i>Articolul a apărut original pe pagina de facebook a Skeptic Pengus.</i></span></div>
<div class="_2yud clearfix" direction="left" style="-ms-zoom: 1; color: #1d2129; font-family: inherit; font-size: 18px; font-style: normal; margin: 0px auto; width: 700px;">
<div class="_ohe lfloat" style="float: left; font-family: inherit;">
<div class="_2yuf img _8o _8r" style="background-image: url("https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.net/v/t31.0-1/cp0/c4.0.50.50a/p50x50/11075217_796323313787895_105984005633218192_o.jpg?_nc_cat=108&_nc_sid=dbb9e7&_nc_ohc=kwy0Q9cUF6wAX85xtnC&_nc_ht=scontent.fotp3-3.fna&oh=36b3adde52f33fbf03a463add8659f92&oe=5E9199EF"); background-size: 24px 24px; border-radius: 13px; box-shadow: rgba(0, 0, 0, 0.15) 0px 0px 1px 1px inset; display: block; float: left; font-family: inherit; height: 24px; margin-right: 5px; width: 24px;">
</div>
</div>
<div style="font-family: inherit;">
<div class="_42ef _8u" style="font-family: inherit; overflow: hidden;">
<div class="_3uhg" style="color: #90949c; float: left; font-family: inherit; font-size: 12px; margin: 4px 0px 0px 4px; text-transform: uppercase;">
<a class="_2yug" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=785579024862324" href="https://www.facebook.com/skepticpengus/" style="color: #90949c; cursor: pointer; font-family: inherit; text-decoration: none; white-space: nowrap;" tabindex="0" target="_blank" uid="785579024862324">SKEPTIC PENGUS</a><span class="_4_mg" style="font-family: inherit; padding: 0px 6px;">·</span><a class="uiLinkSubtle" href="https://www.facebook.com/notes/skeptic-pengus/anti-vaccinistul-ast%C4%83r%C4%83stoae-revine/1360473374039550/" style="color: #90949c; cursor: pointer; font-family: inherit; text-decoration: none;">FRIDAY, 19 MAY 2017</a><span class="_4_mg" style="font-family: inherit; padding: 0px 6px;">·</span>5 MINUTES<span class="_4_mf" style="font-family: inherit; margin-left: 8px; text-transform: none;"><span style="font-family: inherit;"><a aria-label="Public" class="uiStreamPrivacy inlineBlock fbStreamPrivacy fbPrivacyAudienceIndicator" data-hover="tooltip" data-tooltip-content="Public" href="https://www.facebook.com/notes/skeptic-pengus/anti-vaccinistul-ast%C4%83r%C4%83stoae-revine/1360473374039550/#" role="img" style="-ms-zoom: 1; color: #385898; cursor: pointer; display: inline-block; font-family: inherit; text-decoration: none;"><i class="lock img sp_1cLUFecMJSs_1_5x sx_c77d48" style="background-image: url("/rsrc.php/v3/yX/r/Tn1Nv0yMF83.png"); background-position: -14px -334px; background-repeat: no-repeat; background-size: 54px 390px; bottom: -1px; display: inline-block; height: 12px; margin-bottom: -5px; position: relative; vertical-align: top; width: 12px;"></i></a></span></span></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="_39k5 _5s6c" style="-webkit-font-smoothing: antialiased; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #1c1e21; font-family: Georgia, serif; font-size: 17px; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 28px; orphans: 2; overflow: hidden; padding-bottom: 60px; position: relative; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div style="font-family: inherit;">
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="box-sizing: border-box; direction: ltr; font-family: inherit; margin: 0px auto 28px; overflow-wrap: break-word; text-align: left; white-space: pre-wrap; width: 700px;">
Dl. Profesor, șocat probabil că nu ne uităm cu toții cu gura căscată a admirație la dejecțiile pseudoștiințifice pe care le emite, răspunde criticilor <a href="https://www.facebook.com/notes/vasile-ast%C4%83r%C4%83stoae/%C8%99i-drumul-spre-iad-este-pavat-cu-inten%C8%9Bii-bune/367674016961615/" style="color: #385898; cursor: pointer; font-family: inherit; text-decoration: none;">aici</a>. Răspunde însă în aceeași notă, umplând până la refuz textul cu falsități logice și medicale și confirmând, dacă mai era nevoie, că este într-adevăr un mic ”științofob” în haine de medic. </div>
<ol class="_5a_q _509r" dir="ltr" style="box-sizing: border-box; margin: 0px auto 32px; padding-left: 14px; width: 676px;">
<li class="_2cuy _509s _2vxa" style="box-sizing: border-box; direction: ltr; list-style-type: decimal; margin: 0px auto 12px; overflow-wrap: break-word; text-align: left; white-space: pre-wrap; width: auto;">Compararea vaccinării cu unele eșecuri sau incertitudini din medicina istorică sau cu politici duse de regimuri dictatoriale este o prostie monumentală. O parte dintre exemple sunt chiar minciuni. Pe rând: <br /><br />(a) <span class="_4yxo" style="font-family: inherit; font-weight: 600;">Recoltarea de organe de la deținuții condamnați la moarte în China</span> a fost întotdeauna condamnată de comunitatea medicală internațională, în timp ce în cazul eficienței vaccinurilor există consens internațional de la Pasteur încoace; <br /><br />(b) Pubmed nu pare să știe nimic despre o <span class="_4yxo" style="font-family: inherit; font-weight: 600;">campanie de combatere a sifilisului în Taiwan </span>care să se fi soldat cu ”sute de mii de reacții alergice și decese”. Tind să cred că dl. Profesor Pinocchio a citit greșit. <br /><br />(c) <span class="_4yxo" style="font-family: inherit; font-weight: 600;">Terapia genică </span>a produs DOUĂ decese în peste 30 de ani de studii clinice, ambele la pacienți VOLUNTARI, doritori să încerce terapii experimentale. Vaccinurile nu sunt experimentale, au peste un secol de când se fac la tot Globul. Și oricum, încercarea de invalidare a terapiei genice, cea mai promițătoare ramură ale cercetării clinice moderne, este soră cu retardul. <br /><br />(d) <span class="_4yxo" style="font-family: inherit; font-weight: 600;">Celulele stem sunt un mit </span>doar în capul dl-ui Profesor, în acest moment reprezentând terapii foarte eficiente într-o multitudine de boli hematologice (leucemii, limfoame, mielom, anemie aplastică, sau unele mieloproliferări), în oftalmologie pentru repararea corneei, sau pentru grafturi la arși. Îl rog pe dl Profesor sa le spună și celor care și-au recăpătat vederea datorită lor, că sunt un mit. <br /><br />(e) Da, <span class="_4yxo" style="font-family: inherit; font-weight: 600;">Thalidomida a fost teratogenă </span>pentru mii de copii, pe vremea când medicina încă nu știa să facă studii clinice controlate. În mai puțin de 4 ani, tot niște cercetători și medici au realizat greșeala și au retras medicamentul pentru indicația respectivă. Aceiași cercetători și medici care astăzi se ambiționează să facă studii după studii, unele pe milioane de copii, confirmând <span class="_4yxp" style="font-family: inherit; font-style: italic;">ad nauseam </span>SIGURANȚA vaccinurilor, doar-doar l-or convinge și pe acest anatomo-patolog ieșean. <br /><br />(f) <span class="_4yxo" style="font-family: inherit; font-weight: 600;">Sterilizarea forțată</span> a unor categorii de oameni nu a fost niciodată doar o problemă medicală și nu s-a bazat niciodată pe vreun consens științific. A fost în primul rând o problemă socio-politică, de percepție și ideologie, indiferent pentru ce motiv s-a făcut și indiferent de țară. Orice comparație cu vaccinarea este imbecilă.<br /><br />Apelul la greșelile medicinei istorice pentru a invalida proceduri curente este un discurs caracteristic aprofundacilor, despre am mai vorbit la modul general în postul ”Dragă nene”, pe care îl găsiți <a data-lynx-mode="asynclazy" href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fskepticpengus.blogspot.ro%2F2015%2F04%2Fdraga-nene.html%3Ffbclid%3DIwAR1DS2UXB7Y61vCY5mAW6fo4hMZp7Fzhzg7ybbYgn1vf1CUGnyNyZBTQjpo&h=AT01ztSX1MsLVnYCKzJ0H3uo_eqEYC7qwv0Jn6OIFmfm5SP7sWESPx3tIkd-j0yMFlnBgDV-cObmgeQ_DZ_RZrdg4_KpIkcemuSqytvkCf4IZCuFxOVb1XLgP6NQ0xv-GTg" rel="noopener nofollow" style="color: #385898; cursor: pointer; font-family: inherit; text-decoration: none;" target="_blank">aici</a>. Preiau un paragraf:<br /><br /><span class="_4yxp" style="font-family: inherit; font-style: italic;">[...] ai intuit corect că civilizația umană este dinamică și esențial adaptivă, că învățăm din erori, că știința și tehnica evoluează și că, din nefericire, nu am trecut de la stadiul de primitivi care se curăță reciproc de purici la căldura unui foc neolitic, direct la cel de colonizatori ai planetei Marte. </span></li>
<li class="_2cuy _509s _2vxa" style="box-sizing: border-box; direction: ltr; list-style-type: decimal; margin: 0px auto 12px; overflow-wrap: break-word; text-align: left; white-space: pre-wrap; width: auto;">Folosirea expresiei ”fetișizarea realizărilor științei medicale” este o altă confirmare a faptului ca dl. Profesor este într-adevăr retrograd. Ironia face ca absolut <span class="_4yxo" style="font-family: inherit; font-weight: 600;">TOATE</span> resursele pe care dl. Profesor le are și le-a avut la dispoziție pentru a pune diagnostice corecte în anatomie patologică să fie <span class="_4yxo" style="font-family: inherit; font-weight: 600;">REZULTATUL DIRECT</span> al cercetării asidue folosind metoda științifică. Ținând cont că dl Profesor nu<span class="_4yxp" style="font-family: inherit; font-style: italic;"> fetișizează </span>realizările științei medicale, deduc că mai aplică din când în când chakre pe lamele de microscopie, în loc de anticorpi. Sau poate face incantații șamaniste, ca alternativă la <span class="_4yxp" style="font-family: inherit; font-style: italic;">fetișuri</span> științifice.<br /></li>
<li class="_2cuy _509s _2vxa" style="box-sizing: border-box; direction: ltr; list-style-type: decimal; margin: 0px auto 12px; overflow-wrap: break-word; text-align: left; white-space: pre-wrap; width: auto;">Degeaba încearcă să se scuze că nu a adus în discuție <span class="_4yxp" style="font-family: inherit; font-style: italic;">eficiența vaccinării </span>(ci doar <span class="_4yxp" style="font-family: inherit; font-style: italic;">etica</span>), pentru că știm cu toții să citim. A adus în discuție eficiența vaccinării atunci când a susținut (în mod fals) că vaccinul anti-rujeolic nu ar proteja împotriva tulpinilor importate. A adus în discuție eficiența vaccinării atunci când a ridicat semne de întrebare (fără să cunoască realitatea) asupra administrării injectabile, în loc de cea orală. A adus în discuție eficiența vaccinării atunci când a criticat (ignorant) scăderea ”dozei de substanță activă”. Nu în ultimul rând și poate cel mai grav, a adus în discuție eficiența vaccinării atunci când ne-a catalogat, pe noi cei care practicăm medicină bazată pe dovezi, ca ”îndoctrinați”. <br />Toate celelalte aberații ale dl. Profesor, critice pentru vaccinare, le puteți citi <a data-lynx-mode="async" href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fskepticpengus.blogspot.ro%2F2017%2F05%2Fanti-vaccinistul-din-fiecare.html%3Ffbclid%3DIwAR0rwmn7_RR-FS7D1buR6xgzvDfkWbi_BEBLrECY96BC9TQnijKd_W62DAI&h=AT0SWEHt8NSStSxgnexiK1MRvzFk_zqq7J7m4-cztqEfzCzajZgsVrzUVqeV1mAR-aW6EM-gtErLmdk7oOSDBi2-DPhwJerOxOhzlkuaL53wqcrbKZF8Sc3S6MAesbR5WZ1LFJdNKJuwUXxE" rel="noopener nofollow" style="color: #385898; cursor: pointer; font-family: inherit; text-decoration: none;" target="_blank">aici</a>.<br /></li>
<li class="_2cuy _509s _2vxa" style="box-sizing: border-box; direction: ltr; list-style-type: decimal; margin: 0px auto 12px; overflow-wrap: break-word; text-align: left; white-space: pre-wrap; width: auto;">Culmea ironiei face ca header-ul postului lui Astărăstoae să fie o poză cu un pix, un stetoscop și un pie chart. Nimic mai nepotrivit pentru cineva care nu știe să scrie corect românește, nu folosește stetoscop în practica medicală și habar nu are statistică. Dacă ar fi știut statistică, ar fi înțeles de ce vaccinurile sunt sigure și eficiente. Îi recomand călduros să își schimbe header-ul cu niște chakre sau apă vie.<br /></li>
<li class="_2cuy _509s _2vxa" style="box-sizing: border-box; direction: ltr; list-style-type: decimal; margin: 0px auto 12px; overflow-wrap: break-word; text-align: left; white-space: pre-wrap; width: auto;">Or fi venit reproșuri și de la non-medici. Dar eu sunt medic și profesez. Și am să fac tot posibilul să afle cât mai multă lume că dl. Profesor Astărăstoae, fost rector al UMF Iași, este un anti-vaccinist care nu știe să caute informații pe Internet și care nu are noțiuni elementare de imunologie. <br /><br /><br /><br />*Nu apar linkuri la surse în text pentru că toate aceste informații sunt disponibile chiar și pe wikipedia, o altă resursă străină dl-ui Profesor.</li>
</ol>
</div>
</div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-14579156495419781722017-05-06T12:44:00.006+03:002021-01-06T02:01:21.802+02:00Anti-vaccinistul din fiecare<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dl. Profesor Astărăstoae, fost rector al UMF Iași, fost președinte al Colegiului Medicilor și fost condamnat penal, ne regalează cu o <a href="https://www.facebook.com/notes/vasile-ast%C4%83r%C4%83stoae/legea-vaccin%C4%83rii-%C8%99i-dezbaterea-public%C4%83/361827154212968/">opinie despre legea vaccinării</a>. Vă recomand călduros să o citiți cap-coadă, textul oferind o alternanță destul de spectaculoasă între îndemn la moderație și principii anti-vacciniste demne de site-ul <a href="http://www.glasulstramosesc.ro/blog/propuneri_de_modificare_a_legii_vaccinarii_obligatorii_ce_pot_fi_trimise_astazi_si_maine_catre_ministerul_sanatatii/2017-04-20-401">Glasul Strămoșesc</a>. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>1. Despre cum îşi răspunde dl. Profesor la întrebarea "de ce să consultăm publicul ref. la legea vaccinării?"</b></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _509s _2vxa" dir="ltr" style="text-align: justify;">
<i>"Pentru a învață publicul, pentru a îl educa; să ne asigurăm că publicul are suficiențe informații pentru a luă decizii informate; pentru a configura împreună programele de vaccinări. </i></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<i>Personal,</i><span class="_4yxp"><i> ader la [ideea de informare a publicului - n.r.]</i></span><i> tocmai pentru că o asemenea lege are repercursiuni (sic! - n.r.) asupra comunității și comunitatea trebuie să se pronunțe. Însă trebuie să se pronunțe în cunoștință de cauză cu informații complete și oneste."</i><br />
<br />
<br />
Lăsând la o parte pentru o secundă greșelile de ortografie, eu sunt puțin deranjat de întreaga construcție ideatică. Să zicem că pentru politicile de sănătate publică s-ar face de regulă consultări, deși astfel de consultări nu se fac practic nicăieri în lume (o încercare recentă de referendum pe tema vaccinării în California <a href="http://www.latimes.com/local/political/la-me-pc-vaccine-law-foes-fall-short-in-petition-drive-for-referendum-20150930-story.html">a eșuat lamentabil</a>). Dar să zicem că s-ar face. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Cum adică trebuie să "configureze împreună", publicul și autoritățile, programele de vaccinare? Ar trebui, poate, ca Ministerul Sănătății să solicite opinia fiecăruia dintre noi, de la sculer-matrițer la neurochirurg, în ceea ce privește schemele de vaccinare? Ar trebui să fie întrebat publicul la <a href="http://www.ms.ro/dezbateri-publice/">dezbaterea de pe 10 Mai</a> ce părere are despre răspunsul imun la capside virale <em>vs.</em> viruși atenuați? Adică ce competență are publicul larg de a decide care vaccinuri sunt sau nu sunt necesare? </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Folosind mai departe acest principiu democratic, publicul ar trebui consultat și informat exhaustiv în legătură cu orice îi privește sau îi poate privi în mod direct (adică tot), ceea ce ar conduce la falimentarea rapidă a bugetului de stat prin cheltuieli de referendum. În această utopie imaginată de dl. Profesor publicul este cel care ar trebui probabil să sfătuiască medicii specialiști în legătură cu protocoalele de tratament în bolile cronice, căci și acelea au <i>repercursiuni</i> (sic!) asupra comunității. Ceea ce ar fi aberant.</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Apoi, există o inconsistență logică în textul dl. Profesor și de fapt în toată dezbaterea despre <a href="http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2017/04/LEGEA-VACCINARII-10.04.2017-002.pdf">proiectul de lege</a>. Vaccinarea "obligatorie" <strong>nu este o noutate</strong> și ca urmare nu văd de ce trebuie brusc să facem consultări. </div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br />
a) Ca în restul țărilor civilizate, în România vaccinarea <i>obligatorie</i> se face de multe zeci de ani, cei mai mulți dintre noi fiind beneficiari ai imunizărilor și implicit ai limitării sau dispariției unor boli, gen poliomielita sau variola (fun fact: în SUA prima vaccinare <em>obligatorie</em> a fost în 1850).<br /><br />b) Nu este o noutate nici necesitatea prezentării unei adeverințe de vaccinare pentru înscrierea copilului în comunitate. Prevederea exista în <a href="http://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=949">HG 857/2011, Capitolul XIII, Art. 55</a> și spunea că este contravenție primirea în unități școlare a copiilor fără dovada imunizării, deși sunt sigur că existau şi suficiente căi ne-legale de a ocoli norma. Actualmente prevederea este inclusă în Capitolul II, Art 8 și deși nu menționează încă amenzi, apare precizarea că cei nevaccinați pot fi excluși din comunitate în caz de epidemie (Art. 20). Din asta rezultă că școlile și grădinițele vor fi obligate să țină o mai bună evidență a vaccinărilor în comunitate. Nimic cu adevărat nou și nimic de speriat.</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br />
c) Nu este o noutate nici faptul că dacă un copil nevaccinat (altfel decât pentru motive medicale) moare, mămica <a href="https://www1.agerpres.ro/sanatate/2017/04/27/bodog-daca-un-copil-moare-pentru-ca-parintele-a-refuzat-vaccinarea-parintele-poate-fi-acuzat-de-rele-tratamente-12-36-00">poate să fie acuzată de rele tratamente aplicate minorului</a>. <a href="http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-197">Legea există</a>, dar nu se aplică pentru astfel de cazuri. Acum este responsabilitatea Comisiilor Județene de Vaccinare să stabilească când și dacă e o infracțiune (Art. 11, 4m). Ceea ce, din nou, mi se pare foarte în regulă.</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihIq2lbBv5Rmxd2k6JF0pOKSFSBnr6rdy-bnZOxEPp7ohk965lkJZsczEztaAUBvuzVjvUmuUdUIULhjbkcA_mIsSVQ_PYxGF7oeqCck-pQtu_OP7ihPYAAhGdsRSLyua_PaZVehiq-0w/s1600/image-2011-12-14-10937443-70-vasile-astarastoae.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihIq2lbBv5Rmxd2k6JF0pOKSFSBnr6rdy-bnZOxEPp7ohk965lkJZsczEztaAUBvuzVjvUmuUdUIULhjbkcA_mIsSVQ_PYxGF7oeqCck-pQtu_OP7ihPYAAhGdsRSLyua_PaZVehiq-0w/s320/image-2011-12-14-10937443-70-vasile-astarastoae.jpg" width="320" /></a></div>
<div align="center">
Preluare Agerpres/Hotnews.</div>
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<strong>2. Despre cum de fapt rujeola nu e chiar aşa nasoală.</strong><br />
<br />
<em>"în acest moment, focare epidemice de rujeolă există și în Italia și în Germania; studiile au arătat că epidemia din Germania este cu o tulpină migrată din Italia și față de care populația vaccinată nu avea imunitate chiar dacă era vaccinată, lucru posibil și în România; de anul trecut din martie s-a prognozat o astfel de epidemie în România, în 2017, dar Ministerul Sănătății nu a luat nicio măsură de a avea asigurată cantitatea de vaccin necesară și, astfel, după datele oficiale, peste 10 județe nu au reușit să imunizeze populația țintă."</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<br />
Aici dl. Profesor începe să devină ciudat, iar nasul meu antrenat adulmecă pseudoştiinţă. Aşa că în loc să luăm lumină de la Înălţimea Sa, vă propun să citim mai bine ce scrie pe <a href="http://www.euro.who.int/en/media-centre/sections/press-releases/2017/measles-outbreaks-across-europe-threaten-progress-towards-elimination">site-ul WHO</a> şi în alte surse şi să decidem singuri dacă statul român sperie inutil populaţia.<br />
<br />
a) Cele mai mari epidemii de rujeolă în acest moment sunt în România (3400 de cazuri şi 17 decese în intervalul Ianuarie 2016-Martie 2017) şi Italia (~1300 cazuri din Ianuarie 2016), în condiţiile în care era o boală considerată eradicată în 2/3 din ţările europene. Ca să înţelegem însă gravitatea fenomenului trebuie să vorbim în incidenţe la milionul de locuitori. Astfel România are o incidenţă de <a href="http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0008/335249/EpiData-No02-2017.pdf?ua=1">103 la milion de locuitori</a>, iar următoarea ţară este într-adevăr Italia cu 17 cazuri la milion de locuitori. Germania are 4.6. Deci rata de infecţie este de 6x mai mare în România faţă de Italia şi cam de 100x mai mare faţă de Albania, Kyrgyzstan, Moldova sau Ungaria, care au 0. <br />
De <strong>100 de ori</strong> mai mare?! Dl-e Profesor, se aude? Cine sperie degeaba populaţia şi unde e "dezinformarea", dl-e Profesor? <br /><br />b) Mortalitatea este de 0.5%, iar 96% din decese sunt copii nevaccinaţi, cu diferite co-morbidităţi. Surpriză! Cum s-a ajuns aici, vă întrebaţi. Simplu, a scăzut rata vaccinării de la 95%, procent necesar pentru imunitatea de turmă, la 88%. Şi asta ca medie naţională, pentru ca a doua doză de vaccin s-a administrat la <a href="http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/27-02-2017-RRA-Measles-Romania,%20European%20Union%20countries.pdf">doar 53% din pacienţi</a> în anumite judeţe. Detalii statistice despre situaţia gravă de la noi, inclusiv despre măsuri luate de cele 2 guvernări succesive, chiar pe <a href="http://scienceblogs.com/">scienceblogs.com</a>. Deci unde e dezinformarea dl-e Profesor?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
c) Aparent şi <a href="https://ro.usembassy.gov/security-message-u-s-citizens-measles-outbreak-romania/">SUA dezinformează populaţia</a> care doreşte să călătorească în România. <br />
<br />
d) Ca bonus, este absolut irelevant ce tulpină este şi de unde a venit (deşi vă pot spune eu că <a href="http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/27-02-2017-RRA-Measles-Romania,%20European%20Union%20countries.pdf">este vorba despre varianta B3</a>), pentru că <strong>vaccinarea are efect preventiv asupra tuturor genotipurilor cunoscute</strong>. Este deosebit de ignorantă insinuarea dl-ui Profesor că vaccinul ar fi eficient selectiv. Profesore, nu vorbim de gripă! De-atfel, în România variantele de rujeolă prevalente în mod istoric au fost D4 şi D5, în timp ce toate vaccinurile fabricate din 1970 încoace <a href="https://academic.oup.com/jid/article/204/suppl_1/S514/2194335/Global-Distribution-of-Measles-Genotypes-and">conţin genotipul A</a>. Ceea ce ar însemna, conform logicii dl-ui Profesor care este documentat puţin spre deloc despre antigene virale, că niciun vaccin nu a fost de fapt vreodată eficient în România. <br />
<br />
<br />
<b>3. Despre cum dl. Profesor e probabil admin pe grupul</b> <b>NMG. Brace yourselves, Feli is coming.</b></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<i>"prin 1997 am aflat despre existența celor care se împotrivesc vaccinărilor,</i><span class="_4yxp"><i> am rămas uimit</i></span><i> <strong>și la fel că</strong></i><span class="_4yxp"><i><strong> toți medicii îndoctrinați cu beneficiile vaccinărilor</strong> </i></span><i>i-am condamnat pe opozanți și i-am declarat drept</i><span class="_4yxo"><i> fanatici, inconștienți și ignoranți.</i></span><i> Această până când am întâlnit un părinte (intelectual rasat, medic) care s-a transformat din adept al vaccinărilor în adversar al acestora ca urmare a unui accident vaccinal al copilului său. Ceea ce m-a impresionat era faptul că </i><span class="_4yxp"><i>statul român nu a recunoscut boală copilului că fiind în legătură de cauzalitate cu vaccinarea </i></span><i>și în consecință l-a lăsat </i>să se descurce singur fără niciun ajutor."<br />
<br />
<br />
Vă sună cunoscut? Dacă mă citiţi, sau dacă urmăriţi fenomenul pseudoştiinţei sigur vă sună cunoscut. Se numeşte <em>anecdotal evidence </em>şi este acea bucată de preistorie medicală pe care ştiinţa modernă se chinuie din răsputeri să o combată cu statistici făcute controlat, pe loturi semnificative. <em>”Am avut un prieten al unui văr, care mi-a spus că un nepot a făcut o boală după vaccin, deşi nu știu care boală sau care vaccin, apoi statul, companiile farmaceutice şi reptilienii au încercat să mușamalizeze totul, ergo vaccinurile sunt periculoase.”</em></div>
<div style="text-align: justify;">
Fiind deja plimbat de nişte ani prin lumea aprofundacilor, <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2016/03/somnul-ratiunii-il-naste-pe-gabriel.html">unii dintre ei cazuri patologice</a>, nu pot spune că sunt deosebit de surprins de discursul dl-ui Profesor. Totuşi mă încearcă un sentiment neplăcut de dezamăgire când se referă la colegii lui, care citesc, înţeleg şi aplică medicina bazată pe dovezi, ca "îndoctrinaţi cu beneficiile vaccinării". E ca şi cum ar spune "îndoctrinaţi cu folosirea săpunului şi a apei calde".<br />
<br />
Veşti bune, însă, pentru dl. Profesor. Ca urmare a legii vaccinării promovate prin "campania de dezinformare" a două guverne, prietenul misterios al dânsului (intelectual rasat, medic, polimat, renascentist, pragmatist, iredentist şi monoteist) va putea beneficia oficial de măsuri compensatorii pentru accidentul de vaccinare la fel de misterios.<br />
<br />
<br />
<b>4. Wait. It gets better.</b></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br />
<em>"Am început atunci să mă documentez și am aflat ce se schimbase din 1973 până în 1997. <span class="_4yxo">În primul rând</span>,<span class="_4yxo"> </span>modul de administrare al vaccinului. Deși clasicii vaccinologiei recomandau <span class="_4yxp">administrarea vaccinului pe calea naturală a circulației virusului,<strong> </strong></span><strong>s-a ajuns la singură modalitate de administrare, cea injectabila</strong>. <span class="_4yxo">În al doilea rând</span>, am aflat că dată fiind cererea pe piață <strong>companiile producătoare (în goana după profit) au renunțat la metodă clasică de producere și s-au introdus noi metode care cresc productivitatea vaccinurilor, dar scad doză de substanță activă.</strong>"</em><span class="_4yxo"> </span></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Şi asta ar trebui să vă sune cunoscut. Este falsitatea prin apel la medicina arhaică (<em>i.e.</em> "pe vremuri se făcea altfel"). În primul rând că, istoric, doar vaccinul anti-poliomielitic (OPV) s-a administrat cu rezultate convingătoare pe cale orală. Despre diferenţele dintre OPV şi varianta injectabilă (IPV), precum şi despre motivele pentru care s-a trecut în anii 2000 la IPV, <a href="http://www.virology.ws/2015/01/06/an-unexpected-benefit-of-inactivated-poliovirus-vaccine/">aici</a>. În rest, administrarea prin mucoase (orală sau nazală) ramâne problematică, în mare din cauza dificultăţilor în <a href="http://www.nature.com/nri/journal/v12/n8/full/nri3251.html">găsirea adjuvanţilor potriviţi</a>. Dl. Profesor nu ar avea de unde să ştie, dar se face cercetare asiduă în domeniu şi se preconizează că <a href="http://www.medscape.com/viewarticle/581891_1">în următorii 5 ani</a> vor exista vaccinuri orale/nazale eficiente pentru o varietate mare de patogeni.<br />
<br />
În al doilea rând, nu mi-e foarte clar care era "metoda clasică de producere a vaccinurilor" la care s-a renunţat din motive comerciale şi cum era ea mai bună. Îmi imaginez că este vorba despre trecerea, în anumite cazuri, la antigene sintetice sau recombinante. Da, e adevărat că mulţumită ştiinţei moderne, avem astăzi mai multe tipuri de vaccinuri, fiecare menit să stimuleze cât mai eficient răspunsul imun, la un cost cât mai mic. Astfel, viruşii inactivaţi sunt eficienţi pentru poliomielită, hepatită A sau rabie, cei atenuaţi pentru rujeolă sau rubeolă, toxinele inactivate pentru tetanus, etc Evident, fiecare dintre aceste tipuri de vaccinuri este produs diferit. Care e problema, dl-e Profesor?</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br />
La fel de neclar îmi este de ce creşterea productivităţii vaccinurilor şi scăderea ”dozei de substanţă activă” (whatever that is) sunt lucruri rele. Fiecare vaccin este testat exhaustiv, pentru a determina cantitatea minimă de antigen la care se obţine efectul maxim. Nu ar avea nicio noimă, nici medical şi nici comercial, ca vaccinurile să conţină mai mult decât ”doza” ideală.</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<strong>5. And better.</strong><br />
<br />
<em>"Studiile care s-au făcut relevă doar eficientă imunologică; <strong>nu am găsit studii, privind reacțiile și complicațiile produse de adjuvanții utilizați pentru aceste combinații.</strong> Am găsit studii care infirmă relația de cauzalitate între un vaccin și o anumită boală. <strong>Singurul studiu găsit, privind complicațiile vaccinurilor, a fost cel comandat de Agenția de Protecție a Sănătății din Marea Britanie</strong>. S-a constat că până în prezent 75 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani au dezvoltat narcolepsie după administrarea vaccinului împotrivă gripei AH1N1 (gripă "porcină")"</em></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
Este foarte probabil ca dl. Profesor să nu ştie să utilizeze motoarele online de căutare. Pentru că există atâta literatură despre reacţii adverse şi complicaţii că ar putea umple Biblioteca Naţională. De aceea îi recomand călduros dl-ui Profesor sa acceseze următoarele resurse online:</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li><div style="text-align: justify;">
<a href="https://www.cdc.gov/vaccinesafety/vaccines/index.html">https://www.cdc.gov/vaccinesafety/vaccines/index.html</a> -> informaţii despre siguranţa tuturor vaccinurilor existente pe piaţa americană şi nenumărate linkuri către resurse suplimentare (varianta simplă) şi</div>
</li>
<li><div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<a href="https://wonder.cdc.gov/controller/datarequest/D8">https://wonder.cdc.gov/controller/datarequest/D8</a> -> sistemul de indexare VAERS, probabil cea mai completă bază de date în ceea ce priveşte siguranţa vaccinurilor (varianta complexă). TOATE efectele adverse înregistrate vreodată sunt disponibile la 3-4 clickuri distanţă.</div>
</li>
<li><div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<a href="http://www.ema.europa.eu/">www.ema.europa.eu</a> -> folosind funcţia de search (colţ dreapta sus pentru dl. Profesor) cu keywords gen "vaccine safety", se pot găsi TOATE informaţiile despre produsele care se comercializează în Europa. De exemplu, chiar pe prima pagină de rezultate găsim date despre <a href="http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Scientific_guideline/2009/09/WC500003676.pdf">siguranţa vaccinului OPV</a>.</div>
</li>
<li><div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<a href="http://www.vaccinesafetynet.org/resources/documents">http://www.vaccinesafetynet.org/resources/documents</a> -> sursă WHO pentru articole legate strict de siguranţa vaccinurilor, aşa cum sugerează şi titlul. </div>
</li>
<li><div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<a href="http://www.cochrane.org/search/site/vaccine">http://www.cochrane.org/search/site/vaccine</a> -> meta review-urile Cochrane, oricând o sursă de încredere.</div>
</li>
<li><div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<a href="http://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(04)00927-2/fulltext">http://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(04)00927-2/fulltext</a> -> meta-review despre siguranţa aluminiului, ca adjuvant principal din vaccinuri.</div>
</li>
<li><div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<a href="https://opriviresceptica.wordpress.com/2015/11/10/vaccinuri-retrospectiva/">https://opriviresceptica.wordpress.com/2015/11/10/vaccinuri-retrospectiva/</a> -> o serie de articole excelent documentate (ceea ce nu vă caracterizează, dl-e Profesor), practic o recenzie cvasi-completă despre eficienţa şi siguranţa vaccinării. În articolul <a href="https://opriviresceptica.wordpress.com/2015/05/06/vaccinurile-partea-a-iii-a-cat-de-sigure-sunt/">Cât de sigure sunt?</a> se pot citi şi o parte dintre efectele adverse pe care dl. Profesor nu le găseşte.</div>
</li>
</ul>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
În ceea ce priveşte <a href="https://www.cdc.gov/vaccinesafety/concerns/history/narcolepsy-flu.html">narcolepsia indusă prin vaccinarea anti-H1N1 cu Pandemrix</a> la circa 1300 de persoane din mai multe state europene, vorbim într-adevăr de un eveniment regretabil, dar care are şi o parte bună. Despre toate aceste lucruri puteţi citi pe îndelete <a href="http://www.sciencemag.org/news/2015/07/why-pandemic-flu-shot-caused-narcolepsy">aici</a>. Sigur, ironia este că în timp ce dl. Profesor ne explică despre cum guvernul sperie şi dezinformează, dânsul însuşi sperie şi dezinformează, uitând să elaboreze de ce povestea cu narcolepsia a fost un incident greu predictibil şi limitat la un singur tip comercial de vaccin.<br />
<br />
<br />
<strong>6. Much better.</strong><br />
<br />
<em>"Și <span class="_4yxo">am mai aflat un lucru curios:</span> deși a fost revizuit de 10 ori, <span class="_4yxp">codul de clasificare a bolilor elaborat de OMS</span> nu cuprinde reacțiile post-vaccinare, incidente sau accidente legate de această manevre medicale. <b>Deși el este exhausitv</b> și cuprinde unele lucruri la care nici nu te-ai gândi."</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Zău că mă sperie acest individ. <a href="http://www.dspcluj.ro/HTML/noutati/conced_med/coduri_cim.htm">Codul CIM</a> nu este exhaustiv şi nu a fost niciodată, fiind prin definiţie limitat la 999 coduri numerice. Aparent dl. Profesor nu ştie că pe lume există mai mult de 999 de boli, subtipuri de boli şi afecţiuni şi insinuează că forţe malefice ascund reacţiile adverse post vaccinare de medici şi publicul larg. E momentul să ne punem toţi tin-foil hats pentru că New World Order dă cu raze şi chemtrails. <br />
<br />
Pentru medicii care au căutat un cod diagnostic vreodată în viaţa lor, situaţia e clară. Pentru non-medici am să explic faptul că, fiind evident mult mai mult de 999 de boli şi afecţiuni, CIM prevede bolile importante şi în rest foarte multe coduri gen <em>alte tipuri de...</em>, unde intră tot ceea ce nu se regăseşte direct în tabel. Spre exemplu: <em>alte tipuri de tumori maligne ale pielii</em> sau <em>alte leucemii cu celule precizate</em> sau <em>alte tulburari de metabolism</em> etc <br />
Dacă eu aş fi pus în situaţia să selectez un cod pentru reacţii adverse post-vaccinare (altele decât o boală propriu-zisă din tabel) aş selecta 992 (<em>Complicaţii îngrijiri medicale</em>) sau 975 (<em>Alte complicaţii ale tratamentelor medicale</em>). Nu e nicio problemă aici şi devine aparent fie că dl. Profesor nu a scris un cod în viaţa lui, fie că dezinformează intenţionat. Alegeţi voi varianta.</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><br /><br />7. Bombuana de pe colivă.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<em>"În încercarea de a justifica vaccinarea obligatorie s-a spus că acei <span class="_4yxp">copii care nu se vaccinează sunt un pericol comunitar </span>deoarece pot îmbolnăvi alte persoane. Argumentul a prins la public. Numai că are o mică mare contradicție: cel nevaccinat își pune în pericol sănătatea proprie. El dacă vine în contact cu virusul face boală. Cei vaccinați sunt protejați împotrivă bolii. În aceste condiții a impune restricții, sancțiuni (de exemplu, a exclude din comunități școlare copii nevaccinați) constituie <span class="_4yxo">un abuz </span>justificat prin minciună. <br />[...]<br />Se vorbea că poliomelita va fi eradicată, dar noile focare care au apărut, au îndepărtat în timp acest rezultat. <strong>Celor care idolatrizează vaccinarea trebuie să le spunem că ne paște același pericol ca în cazul antibioticelor.</strong> Utilizarea nerațională și nejustificată a condus la situația de a pierde acest mijloc terapeutic."</em><br />
<br />
<br />
Doamne, sfinte! Un Profesor Universitar, mare baştan prin colegii şi mare comunicator public,<strong> nu înţelege noţiuni elementare de imunologie şi confundă mecanismele de acţiune ale antibioticelor cu cele ale vaccinurilor</strong>? Ei bine, da. Dl. Profesor Universitar, mare baştan prin colegii, nu ştie că eficienţa oricărui vaccin este prin definiţie sub 100% şi că deci, la unele persoane ghinioniste, nu oferă protecţie. Nu pare să ştie nici că suficient de mulţi indivizi din populaţie nu pot fi vaccinaţi din motive medicale, ei fiind în esenţă, dependenţi de imunitatea persoanei de lângă ei. Cu alte cuvinte dl. Profesor nu pare să ştie ce e aia <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Herd_immunity">imunitate de turmă</a>, o noţiune matematic-statistică pe care o învaţă orice student în anul 3 şi care stă la baza imunologiei moderne. Dl. Profesor nu pare să realizeze că imunitatea de turmă pentru rujeolă este 95%, iar noi fiind azi la 88%, scădem suplimentar protecţia pentru cei nevaccinaţi din motive medicale sau a celor vaccinaţi insuficient şi lăsăm loc epidemiei şi deceselor.<br />
<br />
Tocmai asta, dl-e. Profesor, este problema şi tocmai de aceea avem nevoie urgentă de o lege a vaccinării. Ca mămici inconştiente, dezinformate şi speriate de persoane ignorante ca dvs. să nu îmi pună mie copilul în pericol. <br />
<br />
<br />
Mi-e scârbă.<br />
<br />
<br />
<br />
<em><strong>Regards,<br />Pengu</strong></em></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="text-align: justify;">
<br /></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com35tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-42256306571828273482016-12-07T20:30:00.004+02:002022-02-03T12:28:10.003+02:00La masă cu rinocerul si nevăstuica.<div style="text-align: justify;">
<br />
E mare hype cu plagiatele și mâine se anunță o altă zi magică. Nu intru în detalii în ceea ce privește povara CNATDCU căci, după cum știți, nu fac politică. Poate că ați fost suficient de norocoși sau orientați și ați ocolit complet învățământul post-universitar în România. În acest caz, poate că vreți să înțelegeți cum funcționează mediul academic, astfel încât ignorarea cu nesimțire a criteriilor împământenite în țările vest-europene de peste 5 decade să fie la noi regulă, nu excepție. Poate vă întrebați cum putem vorbi neoficial, în anul de grație 2016, despre majoritatea tezelor de doctorat autohtone ca fiind plagiate sau neadecvate, nu acordate pe merit.<br />
<br />
Despre mecanismele care stau la baza acestei situații într-un alt post. Mi-este însă la îndemână să vă dau un exemplu de ascensiune furibundă în domeniul Medicină, unul care să explice contextul general. Nu am pretenția că este reprezentativ pentru toate specialitățile sau catedrele și sunt pe deplin conștient că există excepții notabile. </div>
<div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;">〰</span></div><div style="text-align: justify;">
<br /><span style="font-size: x-large;">
D</span>ecorul este al unei secții prost luminate, la etajul mijlociu al unui spital vechi. Clădirea este într-un parc, ceea ce este ironic, pentru că prin geamurile jegoase, aburite de caloriferele de fontă, oricum nu se vede nimic afară.<br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Rezidentul, pui de an mic, este nou. Este hipoxic și deja palid. N-a mai văzut soarele de ceva timp și corpul lui se adaptează, ca la eschimoși. Într-o dimineață, în timp ce capsează cu determinare stahanovistă foi de observație, Puiul aude o voce, ca prin vis: "<i>Fără doctorat nu vei avea acces la un post pe perioadă nedeterminată, mamă".</i> Puiul devine confuz. Un doctorat presupune o temă productivă de cercetare și este rezultatul a mulți ani de stat pe gânduri și de încercări laborioase, folosind metode complexe, inovatoare. Doctoratele sunt job-uri full time, care în străinătate obligă la întreruperea rezidențiatului pentru 2-5 ani.<br />
Puiul însă habar nu are nici măcar ce temă de cercetare și-ar dori să abordeze pentru că e pui, și abia se ține singur pe picioare în secție. E copleșit de complexitatea capsatului foilor de observație și a redactării biletelor de externare, n-are vreme de metoda științifică, de învățarea tehnicilor de laborator sau chirurgicale și de însușirea noțiunilor elementare de statistică. <br />
<br />
Puiul nu știe și onest vorbind, nici nu prea vrea să știe. Dar ar vrea un post, așa că după câteva minute de gândire își dă seama că a dat de fapt norocul peste el, și se înscrie la doctorat împreună cu alți coișpe puiuți. ”O să fie minunat”, piuie puii în cor.<br /><br />Dar în viața Puiului nu se schimbă nimic.<br />
<br />
Conducătorul de doctorat, Mămica, ar trebui să ghideze înțelept Puiul către primul său zbor în cercetare. Să îi spună mămos: "<i>Hai Puiule, să facem un studiu multicentric pe 300 de subiecți ca să schimbăm paradigma de tratament în boală. Vei învăța tehnici de laborator de nouă generație și vei face numeroase stagii de pregătire în străinătate</i>". Puiul e modest. În această fază s-ar mulțumi și cu ”<i>hai să alegem titlul tezei</i>”.<br />
Mămica este însă părinte absent, care nu știe nici ea prea bine ce temă ar fi mai bună, așa că Puiul crește singur, făcând orice altceva cu timpul lui decât cercetare pentru doctorat. Bursa de doctorand este mizeră, 1000 de RON. Și de fapt chiar dacă ar fi 3000 de RON tot nu ar putea face cercetare full-time, pentru că nu ar avea acces la niște echipamente mai de Doamne-ajută, la tehnicile chirurgicale inovatoare sau la bani ca să cumpere reactivi. Pentru că pur și simplu nu există surse de finanțare pentru doctoranzi. <b></b><i></i><u></u><sub></sub><sup></sup><strike></strike><br />
<br />
Și oricum n-ar avea timp, căci Mămica are în primul rând nevoie de puiuți să capseze foi de observație.<br />
<br />
Trec 3 ani. Puiul e schimbat. La fel de palid dar cu mult mai multă stimă de sine - capsează foi ca niciun alt rezident. Simțind că i se apropie sorocul, cu sau fără rezultate, începe să scrie la teză. Din lipsă de timp dar și din cauză că nu a fost nimeni care să îi explice ce e aia etică în cercetare sau ce e cercetarea în general, Puiul copiază de pe unde apucă partea introductivă, zidind un plagiat de proporții biblice. Apoi Puiul plătește un statistician anonim, să îl ajute cu ecuațiile și histogramele grele din Excel la un studiu retrospectiv, pe repede înainte. Nimic inovator, doar opt subiecți, mulși de ultimul strop de semnificație statistică. Dacă ar vrea să facă economie severă de timp și dacă ar avea bani, Puiul ar putea ruga pe cineva să îi scrie integral teza contra a 2000 de euro. Poate că este imoral și complet lipsit de etică științifică, dar imaginați-vă puțin câte foi de observație poate capsa Puiul în acel timp. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
După ce navighează toate obstacolele birocratice, Puiul trimite cele 2 lucrări obligatorii spre publicare la revista cu factor de impact subunitar "<i>Arici Pogonici</i>", unde editor șef filantrop este coincidental un bun amic al Mămicii. Ce noroc! <br /><br />Puiul încheie teza și o dă spre citire Mămicii și evaluatorilor externi - Nevăstuica și Rinocerul. Mămica n-o citește, dar reține titlul ca să știe despre ce e vorba și să pregătească speech-ul. E același monolog cu cel de luna trecută așa că trebuie să fie atentă doar să nimerească numele Puiului. Pe de-altă parte, șansa face ca atât Nevăstuica cât și Rinocerul să fi avut sau să aibă în viitor nevoie de Mămica Puiului, ca să le evalueze proprii puiuți. Mergând pe încredere nu citesc nici ei teza, ci se urcă direct în avion către Facultatea Puiului pentru prelegere. Cu generozitate, Puiul le achită drumul, hotelurile, prostituatele și deja tradiționalul bufet suedez cu rulouri de ficat. De pui. <br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Mămica nu contribuie, sunt vremuri grele și puii se înțarcă de mici.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_9v6_YGuBjtd2Yxhyh1CSC4WqkncMSyw8OKcSa3itB_o9Wnd_G3E2zmlugiAk_BEuCSC_9gi5mzW6yxUzS0hDZ4VN70i3857HeTQqj7JrBbbW7Da2HZ2WbJbO7ZN-gEyih9vCSd1y5iQ/s1600/lamasacurinocerul.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_9v6_YGuBjtd2Yxhyh1CSC4WqkncMSyw8OKcSa3itB_o9Wnd_G3E2zmlugiAk_BEuCSC_9gi5mzW6yxUzS0hDZ4VN70i3857HeTQqj7JrBbbW7Da2HZ2WbJbO7ZN-gEyih9vCSd1y5iQ/s400/lamasacurinocerul.jpg" width="282" /></a></div>
<br />
<br />
Ghiftuiți peste măsură, mesenii ascultă câteva zeci de minute bune expunerea tezei, proiectată pe un ecran neîncăpător pentru blocul de text Justify cu font 10 pe care îl etalează Puiul. Învățat de mic să nu arate slăbiciune, Puiul supralicitează cu 6 slide-uri și jumătate de concluzii, sugerând productivitate 150%. "<i>Am efectuat un studiu retrospectiv pe 8 subiecți și am obținut rezultate care confirmă ce s-a publicat în urmă cu 20 ani în literatură</i>". Aplauze. Puiul continuă: "<i>am arătat fără urmă de îndoială că persoanele vârstnice bolnave mor mai des decât cele tinere și sănătoase</i>".<br />
<br />
Mămica se ridică emoționată printre sticlele de Sprite care flanchează platoul cu pateuri. "<i>O teză originală, bine gândită de Puiul nostru drag. Harnic este Puiul</i>". Aplauze. Se ridică și Rinocerul. "<i>Da, teza este originală. Rar am văzut așa știință pe 8 subiecți</i>". Nevăstuica adaugă elogios: "<i>semnificația statistică este impresionantă, iar metoda retrospecției este de viitor. Succes candidatului și felicitări Mămicii</i>". În sala cu tavane înalte persistă neobișnuit de mult ecoul contactului dintre buze și sfinctere. </div>
<div style="text-align: justify;">
Secretarul de comisie, un domn cu față de tapir trecut până atunci neobservat, dorește să adauge ceva critic, provocând rumoare în sală: "<i>Candidatul se face vinovat de ceva foarte grav!” </i>Mămica uită să respire.<i> ”Ridică standardul prea sus pentru viitorii noștri doctoranzi!</i>" Momentul de tensiune se disipă brusc și Mămica răsuflă ușurată. Pentru o clipă a crezut că cineva chiar a citit teza.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sub portretul lui Carol Davila se ciocnesc pahare de șampanie ieftină. Hoarde de puiuți jubilanți stau la coadă să ia lumină. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Puiul este doctor doctor. </div>
<br />
<br />
<i><b> Pengu</b></i><b></b><i></i><u></u><sub></sub><sup></sup><strike></strike>SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-47399736601836058902016-09-16T00:27:00.003+03:002016-09-22T23:09:34.337+03:00Despre sâni cu Olivia Steer <div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Vești excelente, prieteni! S-a întors Lolivia Știri. Nu e clar unde plecase, dar cu voia Domnului, este din nou printre noi spicuindu-ne doct din vastele-i cunoștințe medicale. <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2016/03/somnul-ratiunii-il-naste-pe-gabriel.html">În sinergie deplină cu vremurile</a>, Lolivia este de această dată preocupată de cancerul de sân, intitulând politicos ultimul post: "Mamografie? Nu mulțumesc!" O las însă pe ea să vă prezinte sursele:</span><br />
<br /></div>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><i>"Te rog, înainte de orice sprinceană ridicată, zîmbet ironic sau altceva, află că sursa informației nu e vreun blog obscur ori vreo fițuică de scandal sau vreun exaltat în febră mistică, ce-și revarsă obsesiile în spațiul public. Nu. Sursa este New England Journal of Medicine (NEJM - n.r.), una dintre cele mai prestigioase publicații de medicină din lume și, de altfel, cea mai veche (1812), cu apariție săptămînală, ce cuprinde nenumărate studii științifice peer-reviewed, publicate de cercetători științifici dintre cei mai stimabili."</i></span></div>
</blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><span data-offset-key="av0g7-0-0">Șoc și groază pentru aceia dintre voi care iau de la ea lumină. Lolivia, detractoare inveterată, critic furibund și pasional judecător al medicinei bazate pe dovezi, al științei în general, al vaccinurilor și chimioterapiei în special, propovăduiește <a href="http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1206809#t=article">slova NEJM</a>? Ba mai mult, numește NEJM "<i>una dintre cele mai prestigioase publicații de medicină din lume</i>", la care scriu "<i>cercetători dintre cei mai stimabili</i>"? </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><span data-offset-key="av0g7-0-0"></span></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><span data-offset-key="av0g7-0-0">Ochii mei văd dar mintea mea nu crede, prieteni. </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><span data-offset-key="av0g7-0-0"></span></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><span data-offset-key="av0g7-0-0">E vorba despre acelaşi NEJM care în nemernicia-i publică exclusiv medicină bazată pe dovezi, inclusiv noile descoperiri din tratamentele chimioterapice și nenumărate articole <a href="http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMsa0806477#t=article">pro-vaccinare</a>? Prieteni, ceea ce face Lolivia este ca și cum eu aș scrie un articol ştiinţific despre smegmă, recomandând-o apoi ca specialistă in secreții genitale pe <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/despre-smegma-si-noua-medicina-germanica.html">Crina Vereș</a>.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Nu numai atât dar Lolivia, mămicuţa raw-vegană care ne-a obişnuit cu cele mai năstruşnice aberaţii pseudo-ştiinţifice şi conspiraţioniste, această <a href="https://www.sciencebasedmedicine.org/vani-hari-a-k-a-the-food-babe-the-jenny-mccarthy-of-food/">Food Babe</a> de România, se dezice în acelaşi paragraf de "<i>bloguri obscure, fiţuici de scandal sau exaltaţii în febră mistică</i>". </span><br />
<br />
<span style="font-family: "verdana";"><span data-offset-key="av0g7-0-0">Mă ciupesc dar sunt treaz, prieteni. </span></span><br />
<span style="font-family: "verdana";"></span><br />
<span style="font-family: "verdana";">Ardeţi probabil de nerăbdare să ştiţi ce fel de informaţii a preluat Lolivia din acest articol. Pe scurt, ne spune că m</span><span style="font-family: "verdana";">amografiile au fabricat 1.3 milioane de cancere de sân acolo unde nu exista niciunul, reprezentând deci un "tric (sic!) murdar" şi o maşinărie de făcut bani. Apoi purcede în a reclasifica tumorile de sân, la a parafraza alte două lucrări prestigioase şi a conchide apoteotic anunţând răspicat că mastectomiile nu cresc supraviețuirea "<i>conform studiilor</i>".</span><br />
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2IOoVCNUe69-WTcN39PjDLH-7aSh9vlzd5j7FwrX3glaqaDpmf7Q590c_tSkGuOe7BQskGkGE4DnF_OesC_jaL8pLZRsywYBLLaPzqxEKP6K9M33MDPjVQrZId0lxM92G1vs9GMaychg/s1600/phototake_rm_photo_of_malignant_tumor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="270" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2IOoVCNUe69-WTcN39PjDLH-7aSh9vlzd5j7FwrX3glaqaDpmf7Q590c_tSkGuOe7BQskGkGE4DnF_OesC_jaL8pLZRsywYBLLaPzqxEKP6K9M33MDPjVQrZId0lxM92G1vs9GMaychg/s400/phototake_rm_photo_of_malignant_tumor.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: "verdana"; font-size: x-small;"><i>Cancer pe o mamogramă. </i></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: "verdana"; font-size: x-small;"><i>Imagine preluată de pe http://www.webmd.com</i></span></div>
<span style="font-family: "verdana";"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br />Prieteni, nu doresc sa transformăm acest post într-o efuziune ştiinţifică plicticoasă, în care vă plimb pedant prin toată oncologia de pe Internet. Doresc să vă ofer, punctual, informaţiile corecte:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><strong>1. Ce este de fapt supra-diagnoza?</strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><strong><br /></strong></span>
<span style="font-family: "verdana";"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Overdiagnosis">Supra-diagnoza</a> este o problemă veche dar importantă în oncologia sânului (şi nu numai) şi are loc atunci cand se detectează prin screening (în acest caz mamografie) o formaţiune tumorală, care lasată în pace nu ar fi cauzat moartea pacientei. În ciuda aparenţelor însă, supra-diagnoza <a href="http://scienceblogs.com/insolence/2016/05/02/sayer-ji-willfully-misunderstanding-overdiagnosis-and-misdiagnosis-since-forever/">nu înseamnă diagnostic greşit</a>, pentru că evoluţia leziunilor pre-canceroase detectate mamografic (frecvent <a href="http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dcis/basics/definition/con-20031842">carcinom ductal in situ</a>) este imprevizibilă. Adică unele evoluează lent, altele rapid, unele malignizează, altele nu cresc deloc, unele se auto-remit. <br />Este esențial de precizat că de la mamografie nu se trece direct la radio sau chimioterapie. Pentru a confirma o suspiciune de cancer de sân ridicată pe mamografie, se efectuează întâi o biopsie cu ac sau excizională, care în până la <a href="http://www.nationalbreastcancer.org/breast-cancer-biopsy">80% din cazuri</a> NU confirmă suspiciunea. Din nefericire, din motive pe care nu am să le enumăr acum, nici biopsiile nu pot spune întotdeauna cu certitudine care ar fi fost evoluţia tumorii şi deci <a href="http://www.archivesofpathology.org/doi/pdf/10.5858/arpa.2013-0763-ED">nu pot elimina complet supra-diagnoza</a>. <br />Astfel, în absenţa unor criterii radiologice ferme de predicţie sau a unor clasificări histologice şi moleculare mai clare, apare un subset de paciente care vor fi tratate chirurgical şi/sau prin radioterapie (rar chimioterapie), deşi leziunea nu ar fi evoluat niciodată către cancer invaziv și boală metastatică.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Cine însă, pacient sau medic, îşi poate asuma riscul să nu trateze un cancer care pare cancer (şi de fapt conform criteriilor pe care le avem <strong>este</strong> cancer), sperând că nu va evolua către deces?</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"></span>
<span style="font-family: "verdana";"><b>2. Și deci ce spune articolul din NEJM?</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span>
<span style="font-family: "verdana";">Pe baza unor analize statistice, <a href="http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1206809#t=article">articolul din NEJM</a> <b>estimează</b> că ~1.3 milioane de femei au fost supra-diagnosticate cu cancer de sân în ultimele 3 decade ca urmare a screening-ului mamografic. Asta reprezintă ~30% din totalul cancerelor de sân la femeile de peste 40 de ani.<br />În aceeași perioadă supravieţuirea în cancerul de sân a crescut semnificativ, adică 28% în cazul femeilor de peste 40 de ani. Autorii atribuie însă această reducere a mortalităţii mai degrabă îmbunătăţirii tratamentului decât detecţiei precoce prin screening mamografic. Deducţia lor se bazează pe două elemente: </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">(a) incidenţa cancerelor în formă avansată a avut o scădere minimală în cei 30 de ani, deşi screeningul precoce ar fi trebuit să ofere o scădere semnificativă.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">(b) femeile mai tinere de 40 de ani, care nu sunt incluse în programele de screening mamografic, beneficiază de o reducere a mortalităţii de 42%, indicând din nou contribuţia decisivă a tratamentelor anti-tumorale noi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span>
<span style="font-family: "verdana";"> Este sugerată astfel o relaţie de interdependenţă între screening şi tratament, aplicabilă şi altor boli: eficienţa tratamentului este invers proporţională cu beneficiile screening-ului ("</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 13px;"><span style="font-size: small;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><em>since pneumonia can be treated successfully, no one would suggest that we screen for pneumonia"</em></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">)</span></span>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Studiul prezintă nişte limitări, menţionate în final. Astfel: statistica nu s-a raportat doar la cancerele de sân detectate prin screening, ci la toate cancerele cu această localizare (situaţie deloc ideală); nu au fost luate în considerare variațiile de incidență în cei 30 de ani în absența screening-ului (autorii au presupus o creştere de 0.5% pe an); nu s-au diferenţiat tipurile de cancer de sân (eficienţa screeningului variază). În mod evident, autorii nu pot preciza nici câte dintre cele ~1.3 milioane de femei au făcut tratament ulterior mamografiei sau de ce tip, comparând aici exclusiv mortalitatea cu rata de diagnostic prin screening.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"></span><br />
<span style="font-family: "verdana";">Concluzia articolului este că beneficiile mamografiei sunt probabil supra-estimate şi că efectele negative ale screening-ului (necuantificate de acest articol) sunt probabil sub-estimate. Ceea ce este o noutate doar pentru Lolivia Ştiri. Se discută despre asta şi se publică date de vreo 20 de ani. În 2011 de exemplu, <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21249649">o recenzie Cochrane despre screening</a> concluziona că nu este clar dacă mamografia este benefică, pentru fiecare 10 femei salvate existând alte 10 femei care suferă efectele fizice şi psihice ale tratamentului potenţial inutil.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span>
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span><span style="font-family: "verdana";"><b>3. Ce NU spune articolul NEJM (+Nature, +Lancet)?</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>Lolivia Ştiri:</b> </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i>"</i></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i>metoda asta a fabricat 1,3 milioane de cancere de sîn, acolo unde nu exista, de fapt, nici unul".</i></span><br />
<br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Fals. Articolul nu spune nicăieri aşa ceva. După cum am explicat deja, supra-diagnosticul <b>nu înseamnă</b> diagnostic greşit, iar cancerul staționar sau cu evoluţie către remisiune spontană <b>este tot cancer</b>. În absența unui glob de cristal magic, nu se poate ghici evoluţia leziunii canceroase la momentul detecției. Deci, tehnic vorbind, acolo existau 1.3 milioane de cancere de sân.</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="background-color: #fbfcf7; text-align: start;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: #fbfcf7; color: #666666;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: #fbfcf7; color: #666666;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: #fbfcf7; text-align: start;"><span style="background-color: white; font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>Lolivia Ştiri:</b></span></span><span style="background-color: #fbfcf7; text-align: start;"><span style="background-color: white; font-family: "verdana" , sans-serif;"> </span></span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">"Cu alte cuvinte, mamografiile sînt un tric (sic!) murdar, o mașinărie de făcut bani, pe seama naivității și fricii de cancer a femeilor".</span></i><br />
<br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Fals. Chiar dacă articolul reduce contribuţia mamografiilor la supravieţuirea globală (la 20-30%), realitatea este că screeningul salvează vieţi (</span><a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140673612616110"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">1 din 235 de femei</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">, ca să fiu mai exact). Nicăieri în articol nu este sugerat că această procedură ar trebui eliminată, ba mai mult, autorii precizează: "Women should recognize that our study does not answer the question <<Should <i>I be screened for breast cancer?</i>>>". </span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Țineți cont și de faptul ca doar 31% sunt supra-diagnostice, majoritatea de 69% reprezentând femei la care cancerul ar fi evoluat.</span><br />
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="background-color: #fbfcf7; font-family: "verdana";"><br /></span></i>
<i><span style="background-color: #fbfcf7; font-family: "verdana";">
</span></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="background-color: #fbfcf7; text-align: start;"><b><span style="background-color: white;">Lolivia Ştiri: </span></b><span style="background-color: white;">"</span></span></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i>Ca idee, doar în 2008, la nivelul SUA, 70.000 de femei au fost diagnosticate cu cacer de sîn în mod fals. Ca idee, cu 70.000 de suflete umpli mai mult de patru stadioane de fotbal, în Floreasca. Ca idee, înmulțește 70.000 cu 10.000 de dolari (cît e tratamentul cu citostatice, pe lună, în România de azi) ori 12 luni, ca să faci un calcul onest al banilor aruncați pe fereastră pe un singur an. Că suferința inutilă nu o poate calcula nimeni. Nici ca idee."</i></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br />Ca idee, tot conţinutul acestui paragraf reprezintă extrapolări cretinoide. Ca idee, studiul nu poate şi nici nu încearcă să spună câte din cele ~70000 de femei supra-diagnosticate în 2008 au fost tratate şi în ce fel. Deşi se estimează că 99% din toate pacientele diagnosticate mamografic vor face tratament chirurgical (inclusiv biopsiile în sine), doar </span><a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140673612616110"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">25% ajung să facă chimioterapia adjuvantă</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> despre care vorbeşte Lolivia.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Lolivia Ştiri:</span></b> <span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i>"Spre deosebire de cancerul invaziv, carcinomul ductal nu se mișcă, nu se extinde, nu are simptome și, dacă e lăsat în pace, nu progresează. Și poate chiar să se resoarbă singur, în timp. Dar asta numai și numai dacă nu e depistat precoce, nu e diagnosticat drept cancer și nu e tratat, apoi, cu metode chimice agresive (faimoase pentru faptul, recunoscut oficial, că provoacă alte și alte cancere – despre asta și revista medicală Nature, ce se ocupă cu tipărirea studiilor științifice peer-revewed, a publicat </i></span><a href="http://www.nature.com/nm/journal/v18/n9/abs/nm.2890.html"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i>AICI</i></span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i> un studiu dezvăluind efectelor dezastruoase ale chimioterapiei).</i></span><span style="background-color: #fbfcf7; color: #666666; display: inline; float: none; font-family: "georgia" , serif; font-size: 13px; font-style: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 22.1px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: small;"></span></span><span style="font-family: "verdana";"><span style="background-color: #fbfcf7; color: #666666; display: inline; float: none; font-family: "georgia" , serif; font-style: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 22.1px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="color: black;"></span></span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br />Periculos de fals. În primul rând că doar Lolivia, în prostia ei soră cu retardul, poate oferi cuiva garanţii că un carcinom ductal in situ nu se va "mişca", nu se va "extinde", nu va fi "simptomatic" şi nu va "progresa". Conform unor oameni care ştiu pe ce planetă se află, </span><a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1574789113000902"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">până la 40% din aceste leziuni pre-canceroase evoluează către cancer invaziv</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">. Repet, <b>40% din femeile care NU se tratează pentru carcinomul ductal in situ, vor face cancer de sân invaziv</b>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">În ceea ce priveşte articolul din Nature pe care îl citează Lolivia (ironia situaţiei mă doboară din nou, prieteni) </span><span style="font-family: "verdana";">vă anunţ că <strong>nu</strong> <strong>are nici cea mai mică legătură cu tema discuției</strong>, ridicându-mi astfel bănuieli serioase că i se citesc şi traduc textele în limba engleză (probabil înainte de pastilele de seară). Articolul din Nature vorbeşte despre faptul că unele celule tumorale dobândesc în timp, prin mecanisme moleculare complexe, rezistenţă la tratamentul chimioterapic şi descrie un astfel de mecanism. Este un fenomen <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15911977">bine cunoscut</a>, dar puţin înţeles la nivel molecular, din fericire nu foarte frecvent, care diminuează mult din eficienţa chimioterapiei în majoritatea bolilor oncologice.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Lolivia Ştiri:</span></b> "<i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Cum de mă încumet să spun asta: o altă publicație medicală prestigioasă, Lancet Oncology, a reprodus pe temă (LINK </span></i><a href="http://www.thelancet.com/journals/lanonc/article/PIIS1470-2045(11)70250-9/abstract"><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">AICI</span></i></a><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">) mai multe studii anul trecut, după ce s-a descoperit că și formele agresive de cancer par sa între în remisie totală, în timp. Cu condiția să fie lăsate în pace. “Credem că multe cancere de sîn agresive detectate în urma mamografiilor repetate încetează să mai fie vizibile prin screening după șase ani, ceea ce sugerează că mersul natural al tumorilor canceroase la sîn tinde spre regres spontan”.</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i>
</i></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "verdana";"><br /></span></i>
<span style="font-family: "verdana";">Interpretarea datelor din articolul Lancet de către Lolivia este ca și cum un măcelar ar încerca să sculpteze boabe de orez cu satârul. De fapt acest studiu, precum și <a href="http://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=773446">un altul care îl precede</a>, au arătat ca până la 22% (adică de fapt nu "multe") din cancerele de sân invazive se remit spontan. Nu am să intru in prea multe detalii aici, pentru ca acest articol și limitările lui <a href="https://www.sciencebasedmedicine.org/do-22-of-mammography-detected-breast-cancers-spontaneously-regress/">au fost deja discutate</a> corect și <i>in extenso</i> pe Science Based Medicine.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Vreau sa reiterez însă o idee de mai sus. Chiar presupunând ca procentul propus de studiu este unul real și 22% din cancerele de sân invazive chiar intră în remisiune în absența tratamentului, cine se oferă să riște? Cine poate fi sigur că nu va face parte din cele 78% cancere invazive care NU se remit spontan? Sincer sunt șanse mai bune la păcănele în Obor. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<br />
<span style="font-family: "verdana";"><b>4. Mastectomia profilactică - creşte sau nu supraviețuirea?</b></span><br />
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span>
<span style="font-family: "verdana";">Depinde despre ce pacienți vorbim și despre ce tip de mastectomie. La femeile care au mutații BRCA1/2 sau alte gene cu risc (<i>e.g.</i> Angelina Jolie), care au istoric familial confirmat sau care au o histologie atipică, <a href="http://jco.ascopubs.org/content/22/6/1055.short">mastectomia bilaterală reduce mortalitatea cu până la 90%</a>. </span><br />
<span style="font-family: "verdana";">La populația generală (adică ne-evaluată pentru BRCA sau istoric familial), mastectomia bilaterală <a href="http://jama.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1900512">nu scade mortalitatea</a>.</span><br />
<span style="font-family: "verdana";">Mastectomia contra-laterală (<i>e.g.</i> tăierea sânului sănătos după mastectomia terapeutică a sânului bolnav), conform unui studiu <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4836440/">scade incidența cancerului, dar nu crește supraviețuirea</a>. O <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21069671">recenzie Cochrane din 2010</a> a concluzionat că în acest moment sunt date insuficiente pentru a stabili dacă mastectomia contra-laterală crește supraviețuirea și că sunt necesare studii suplimentare.</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span>
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><strong>Concluzii pentru leneși:</strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><strong>1. Supra-diagnosticul oncologic nu înseamnă diagnostic greșit, pentru că nimeni nu poate ghici cum va evolua o leziune tumorală. Se estimează că supra-diagnosticul înseamnă 31% din cazurile de cancer la femeile de peste 40 de ani.</strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><strong>2. Din cauza supra-diagnosticului, screeningul mamografic este probabil mai puțin eficient decât se credea, totuși continuă să salveze vieți (20-30% din femeile diagnosticate).</strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><strong>3. Tratamentul în cancerul de sân este din ce în ce mai eficient, fiind responsabil de majoritatea vieților salvate. Împreună cu mamografiile, tratamentul a dus la o creștere semnificativă a supraviețuirii.</strong></span></div>
<span style="font-family: "verdana";"></span><br />
<div style="text-align: right;">
<br />
</div>
<span style="font-family: "verdana";">
</span>
<div style="text-align: right;">
</div>
<span style="font-family: "verdana";">
</span>
<div style="text-align: right;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /><b><i> Regards,</i></b></span></div>
<div style="text-align: right;">
<span style="font-family: "verdana";"><b><i>Pengu</i></b></span></div>
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com13tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-14237824371830150462016-09-03T05:11:00.004+03:002021-01-06T02:01:52.949+02:00Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului miroase urât<div style="text-align: justify;">
<br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">N-aveam nici cea mai mică intenție să scriu până târziu, în Septembrie. Sunt mult prea ocupat cu viața în general și prea plictisit de Feli, Crina sau Tolontan.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Însă duminică, în timp ce curățam geamurile de smegmă (vă recomand racleta pentru gheață și zăpadă), l-am auzit dând sfaturi medicale la televizor pe nimeni altul decât <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/06/vaccinezi-sau-aberezi-part-i.html">prietenul nostru vechi</a>, Conf. Univ. Dr. Stanciu Costel. Chiar și cititorilor mei fideli simt nevoia să le amintesc faptul că dl. Conf. Univ. Dr. Stanciu Costel, profesor de "management al calității și marketingul mărcii" la Univ. Nicolae Titulescu, este președintele <a href="http://www.apc-romania.ro/">Asociației pentru Protecția Consumatorului</a> (APC), clona cu deficit psihomotor a <a href="http://www.anpc.gov.ro/">Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului</a> (ANPC). Nu doar atât, dar Conf. Univ. Dr. Costel este un vașnic anti-vaccinist și autorul unui studiu senzațional care a arătat negru pe alb că <a href="http://www.apc-romania.ro/ro/i-studiu-de-piata-despre-pateul-vegetal/MjQ4LTI.html">pateul de ficat cauzează depresie</a>. Mă rog, de fapt nu a arătat asta și de fapt nu a fost un studiu, dar astea sunt deja pedanterii științifice care nu fac obiectul acestui blog.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Dr. Univ. Conf. Costel își prezenta grav la TV ultimul studiu (dintr-un lung ciclu, sper) sugerând că deodorantele de tip roll-on pot cauza <a href="http://www.evz.ro/foarte-multe-dintre-deodorantele-tip-roll-on-perturba-sistemul-endocrin.html">serioase perturbări endocrine</a> și bineînțeles, <a href="http://www.stiripesurse.ro/alerta-declan-ata-de-speciali-ti-astea-sunt-deodorantele-roll-on-care-pot-aduce-cancerul_1148843.html">cancer</a>. "</span><a href="http://www.apc-romania.ro/ro/i-77--dintre-deodorantele-tip-rollon-analizate-contin-substante-perturbatoare-ale-sistemului-endocrin-si-substante-alergene/MzkzLTE.html"><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Studiul</span></i></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">" este prezentat în toată frumusețea lui pseudoștiințifică pe site-ul APC de unde a fost preluat alarmist și isteric de cam toată presa din România. S-a mers atât de departe încât s-a </span><a href="http://www.evz.ro/asociatia-pentru-protectia-consumatorilor-deodorantele-tip-roll-on-contin-substante-nocive-pentru-corp-solicitam-in-mod-public-ministerului-sanatatii-sa-realizeze-o-analiza-a-compozitiei-chimice-a-deodorantelor-comercializate-in-prezent-pe-piata-romaneasc"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">solicitat imperativ Ministerului Sănătății</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> să realizeze analiza compoziției chimice a deodorantelor comercializate pe piață. Duamne Dumnezeule! Pare grav, gen.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Nu prea. Ca de obicei NIMENI (dar chiar nimeni) din presă nu pare să ştie să să citească un text în mod critic sau să facă documentare, de ajung să mă mir că unii dintre onorabilii jurnaliști sunt capabili să traverseze strada neînsoțiți. Să citim noi </span><a href="http://www.apc-romania.ro/ro/i-77--dintre-deodorantele-tip-rollon-analizate-contin-substante-perturbatoare-ale-sistemului-endocrin-si-substante-alergene/MzkzLTE.html"><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">"studiul"</span></i></a><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">:</span></i> </div>
<div style="text-align: justify;">
<i><br /></i></div>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="background-color: white; border: 0px currentColor; box-sizing: border-box; color: #363636; font-size: 0.81em; font-stretch: inherit; letter-spacing: normal; line-height: 1.6em; margin: 0px 0px 12px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<i><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">"Asociaţia Pro Consumatori (APC)</span></b></i><span class="Apple-converted-space" style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i><b> </b></i></span><i><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">a realizat un nou studiu în cadrul</span></b></i><span class="Apple-converted-space" style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><i><b> </b></i></span><i><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Campaniei naţionale de informare şi educare “Să învăţăm să gândim în termeni chimici”.</span></b></i></div>
<div style="background-color: white; border: 0px currentColor; box-sizing: border-box; color: #363636; font-size: 0.81em; font-stretch: inherit; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 1.6em; margin: 0px 0px 12px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">În perioada 6 iulie – 10 iulie 2016 au fost achiziționate din marile structuri comerciale 31 de deodorante tip roll-on </span><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">în vederea analizării compoziţiei chimice a acestora.</span></b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> </span><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Analiza a fost realizată de către o echipă de experţi ai Consiliului Consumatorilor din Danemarca care lucrează în cadrul unui proiect intitulat “Gândeşte în termeni chimici”,</span></b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> menit să-i ajute pe consumatori să evite substanţele chimice cu potenţial nociv din produsele cosmetice. Consiliul Consumatorilor din Danemarca este o organizaţie cu o experienţă de 69 de ani în domeniul protecţiei consumatorilor, [...], în acest fel se asigură un nivel ridicat de protecţie consumatorului danez." (sursa: http://www.apc-romania.ro/ro/i-77--dintre-deodorantele-tip-rollon-analizate-contin-substante-perturbatoare-ale-sistemului-endocrin-si-substante-alergene/MzkzLTE.html)</span></i></div>
</blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">E foarte tare ce citim aici. Carevasăzică APC a realizat un studiu cumpărând 31 de deodorante roll-on din magazine, pe care apoi le-au </span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">analizat</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> experți danezi ai </span><a href="http://kemi.taenk.dk/"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Consiliului Consumatorilor din Danemarca</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> în - mi-am imaginat eu - laboratoarele lor super performante. Pot înțelege foarte bine nevoia ca un NGO sa facă o </span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">analiză idependentă a compoziției chimice</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> a unor produse, pentru a evita situații jenante tip HexiPharma, în care una zice producătorul pe etichetă și alta e de fapt în tub. Nu numai atât, dar chiar gândul colaborării româno-daneze mi-a umflat pufuletele și m-a umplut de mândrie națională. Minunat! Felicitări tuturor celor care au făcut această colaborare posibilă și Doamne-Ajută!</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Doar că eu sunt, în adâncul sufletului meu, un mare geek. Nu puteam să dorm liniștit fără să înțeleg ce metodă de </span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">analiză a compoziției chimice</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> au folosit danezii. Așa că le-am scris. </span><a href="http://kemi.taenk.dk/"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Consiliul Consumatorilor din Danemarca</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> este fără îndoială un NGO serios, cu istorie lungă de campanii menite să ajute consumatorul să aleagă între ceea ce este safe și ceea ce este mai puțin safe. În consecință, eram convins că sunt apți în PR și transparenți în ceea ce privește metodele. Iată și răspunsul lor:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk-nM2a27d3v5u5BpqqZy2fs-_29hr_iplhuJPgTytLM4ZZVoVTNS5f-eP3SKMrxcBvjJYcDxgyxGa7xaYHjvLE3w9E28PfVx5GLY4q-A3xvCzN3aU3kJk99qeRoleI5OdoVN90x5kQ_w/s1600/Kemi.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="370" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk-nM2a27d3v5u5BpqqZy2fs-_29hr_iplhuJPgTytLM4ZZVoVTNS5f-eP3SKMrxcBvjJYcDxgyxGa7xaYHjvLE3w9E28PfVx5GLY4q-A3xvCzN3aU3kJk99qeRoleI5OdoVN90x5kQ_w/s400/Kemi.jpg" width="400" /></a></div>
<span style="font-family: "verdana";"></span><br />
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Prima revelație majoră este că dr. Dl. Conf. Dr. Univ. Stanciu Costel a fost poate prea generos când a folosit sintagma "</span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">analiză chimică</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">", trădând astfel pregătirea dânsului în <strike>chimie</strike> <strike>ştiinţă</strike> </span><a href="http://image.slidesharecdn.com/dilbertandmodernmarketing-141001130531-phpapp01/95/dilbert-and-modern-marketing-1-638.jpg?cb=1412314999"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">marketing</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">. De fapt, ceea ce s-a întâmplat a fost că APC Romania și CC Danemarca au colaborat (cu succes de-altfel) ca să </span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">citească</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> împreună 31 de etichete ale unor deodorante. Ceea ce este, în cel mai bun caz, </span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">analiză pe text</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">, nicidecum </span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">analiză chimică</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">. Spre diferență de Dl. Conf. Univ. Stanciu Costel, danezii au fost cât se poate de corecți, numind metodologia folosită ca "checking listed ingredients", adică ceea ce facem cu toții când ne uităm dacă sucul de fructe are și fructe în el sau doar zeamă de colorant. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Ok, deci </span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">studiul</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> nu ne arată compoziția chimică reală a produselor, totuși ne explică care compuși listați pot fi toxici și care nu, ceea ce la prima vedere pare destul de util. Ajungem imediat și acolo, dar stați, utilizarea cuvântului cheie "CHIMIC" nu a atins încă apogeul în textul APC:</span></div>
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;">"Studiile realizate de APC au scos în evidenţă <span style="color: #cc0000;">încărcătura</span> </span><span style="color: #cc0000; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;">chimică</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;"> ridicată a multor produse alimentare şi nealimentare. Copiii şi femeile gravide reprezintă categoriile de consumatori cele mai expuse şi vulnerabile la<span style="color: #cc0000;"> substanţele</span> </span><span style="color: #cc0000; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;">chimice</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;"> din produsele destinate satisfacerii nevoilor de bază. </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;">Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de <span style="color: #cc0000;">ingrediente de natură</span> </span><span style="color: #cc0000; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;">chimică</span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: x-small;"> folosite la fabricarea acestor produs." (sursa: http://www.apc-romania.ro/ro/i-77--dintre-deodorantele-tip-rollon-analizate-contin-substante-perturbatoare-ale-sistemului-endocrin-si-substante-alergene/MzkzLTE.html)</span></i></div>
</blockquote>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Este posibil ca dl. Conf. Univ. Dr. Stanciu Costel să fie surprins să afle nu doar că noţiunea de "ingrediente de natură chimică" nu se referă neapărat la ceva dăunător, cât că este chiar un pleonasm. </span><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Totul conţine ingrediente de natură chimică.</span></b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> Ceaiul de coada șoricelului culeasă de un maestru Reiki raw-vegan dintr-o pădure non-GMO din Triunghiul Energetic Dacic va avea şi el indubitabil o compoziție chimică, cea mai bine reprezentată substanţă din amestec fiind chiar apa. Știind acest lucru, a spune că "</span><i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">APC a scos în evidență încărcătura chimică ridicată din produse alimentare și nealimentare</span></i><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">" este o redundanță soră cu retardul. De fapt, încărcătura chimică a oricărui produs alimentar sau nealimentar </span><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">este întotdeauna 100%</span></b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">.</span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Poate că Dl. Conf. Acad. Prof. Dr. Stanciu Costel vrea să spună "substanţă chimică sintetică", dar nici în acest caz nu vorbim </span><a href="https://www.iupac.org/publications/pac/2002/pdf/7410x1957.pdf"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">neapărat de ceva rău</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">, așa cum "substanţă chimică naturală" nu înseamnă neapărat ceva bun. De exemplu, aș prefera oricând sa iau un Enalapril 100% sintetic pentru tensiune, decât să mă injectez cu </span><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Dendrotoxin"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">dendrotoxina 100% naturală a unui șarpe mamba</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">. În sfârşit, probabil că dl. Costel vrea de fapt să spună "substanţă toxică". </span><br />
<span style="font-family: "verdana";"></span><br />
<span style="font-family: "verdana";"></span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Despre care vom vorbi mai jos. Cei leneși pot să citească doar ce e cu bold.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<br />
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><b>1.</b> <b>Triclosanul (TCS) - prezentat de APC ca puternic modulator endocrin care crește mustață la femei (!!!) și poate provoca și cancer. </b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Pe scurt, TCS este un antibacterial si antifungic folosit extensiv și nu doar în industria cosmetică. De exemplu, dușuri cu 2% TCS sunt folosite cu succes preoperator pentru <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12855234">curățarea pacienților de bacterii rezistente</a>, precum MRSA. Similar, un <a href="http://www.cochrane.org/CD010514/ORAL_triclosancopolymer-containing-toothpastes-for-oral-health">meta-review Cochrane</a> a confirmat că prezența TCS în pasta de dinți reduce semnificativ cariile coronale și inflamația gingivală. TCS este considerat <a href="http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.3109/10408441003667514?journalCode=itxc20">sigur din punct de vedere al toxicității</a> atunci când este utilizat în cantitățile recomandate de producători. Vești bune deci, dacă sunteți dintre cei cărora le place să se spele. </span></div>
<div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Este foarte adevărat că dacă petrecem câteva ore pe PubMed căutând date despre TCS, vom găsi cam o duzină de articole care arată că expunerea unor celule (frecvent MCF7, adică celule din tumori de sân) sau animale (frecvent șoareci) la concentrații diferite de TCS, <strike>duce la apariția mustății la femei</strike> modifică expresia unor gene și stimulează proliferarea celulelor tumorale (<i>e.g.</i> <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22062131">1</a>,<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22062131">2</a>,<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24835555">3</a>,<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20562219">4</a>, sau direct un <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3945593/">review</a>). Problema este că extrapolarea modelelor <em>in vitro</em> sau pe animale în cazul oamenilor nu se poate face 1:1 decât dacă eşti: a) jurnalist sau b) Prof. Costel Stanciu. </span></div>
<div>
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span><span style="font-family: "verdana";"><br /></span> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0lT0tm1wv6h-Ejcs725HZ6JYzilBJOPgHGZxdhlh6L7_b1UawlmfirEjRosFhRXi44evh0JZ9bI0ve5yCb-xLp5jPHrm2EQ_Iv307x5Kvn9lbZqeweOMMCJWYfZHFKY8ty_gU_d61t64/s1600/13613454_10153764749793494_6445183167599790019_o.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="226" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0lT0tm1wv6h-Ejcs725HZ6JYzilBJOPgHGZxdhlh6L7_b1UawlmfirEjRosFhRXi44evh0JZ9bI0ve5yCb-xLp5jPHrm2EQ_Iv307x5Kvn9lbZqeweOMMCJWYfZHFKY8ty_gU_d61t64/s640/13613454_10153764749793494_6445183167599790019_o.jpg" width="640" /></a></div>
<div>
<span style="font-family: "verdana";"> <span style="font-size: x-small;"><em>(sursa: <a href="http://www.smbc-comics.com/?id=1623">http://www.smbc-comics.com/?id=1623</a>)</em></span></span><span style="font-family: "verdana";"><br /></span><br />
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Ca să confirmi activitatea estrogenică sau oncogenică a TCS la om ai nevoie de studii pe er... oameni, pentru că <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278691599001647">absorbția cutanată la om este de doar 6.3%</a>, comparativ cu 23% în cazul șobolanului. Este imperativ ca aceste studii să ia în considerare şi modul de "administrare" (ceea ce majoritatea studiilor existente nu au făcut), fiind arătat că deodorantele <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0045653514003555"> stick/roll-on au activitate estrogenică semnificativ mai mică</a> comparativ cu spray-urile. Vâscozitatea lor crescută limitează pierderile atmosferice și permite introducerea unor concentrații mult mai mici de compuși în produs. </span><br />
<span style="font-family: "verdana";">Apoi, nu toate studiile <i>in vitro</i> incriminează TCS. Un <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0045653514003555">alt studiu</a> realizat pe MCF7 a concluzionat că TCS nu are activitate estrogenică, în schimb vreo 13 alți compuși din cei 62 testați (inclusiv 5 parabeni care nu se mai regăsesc în prezent în deodorante) au. Amuzant este că niciuna dintre celelalte 8 substanțe încă utilizate nu se regăsește în "analiza" APC.</span><br />
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span>
<span style="font-family: "verdana";">Probabil că vreți o concluzie. <strong>Concluzia este că </strong><a href="http://www.tandfonline.com/doi/full/10.3109/10408444.2014.910754?src=recsys"><strong>nu există dovezi cum că TCS are activitate modulatoare endocrină la oameni</strong></a><strong>, nu creşte mustaţă la femei și la modul general nu se poate demonstra epidemiologic o relație de cauzalitate între utilizarea anti-perspirantelor și cancerul de sân (</strong><a href="http://jnci.oxfordjournals.org/content/94/20/1578.long"><strong>1</strong></a><strong>,</strong><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17037719"><strong>2</strong></a><strong>,</strong><a href="http://www.clinicalcorrelations.org/?p=8138"><strong>3</strong></a><strong>,</strong><a href="http://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/myths/antiperspirants-fact-sheet#r8"><strong>4</strong></a><strong>).</strong> Iar dacă asta nu vă linişteşte, mai am o veste. Ca o măsură de hiper-precauție legată de posibila inducere a rezistenței în bacterii și nu de presupusul risc ocogenic, <a href="http://www.fda.gov/NewsEvents/Newsroom/PressAnnouncements/ucm517478.htm?source=govdelivery&utm_medium=email&utm_source=govdelivery">FDA a interzis utilizarea TCS în săpunuri</a> astăzi, 02 septembrie, urmând deciziei similare a <a href="http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2016.021.01.0086.01.ENG&toc=OJ:L:2016:021:FULL">Comisiei Europene din ianuarie</a>. Ținând cont că TCS este oricum folosit foarte puțin în produse cosmetice, veți fi deci expuși la cantități nesemnificative de-a lungul vieții.</span><br />
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>2. </b></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>BHT (Hidroxitoluen butilat), un</b></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b> antioxidant și conservant alimentar super eficient (întâmplător sau nu și </b></span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/897670"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>cu rol antiviral</b></span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>), </b></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>este prezentat de APC ca putând provoca "leziuni la nivelul ficatului și apariția de tumori,</b></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b> astm, probleme de comportament la copii,</b></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b> ca potențial cancerigen şi posibil perturbator al sistemului endocrin".</b></span></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> </span></div>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">De zici că e radioactiv. Spre diferență de TCS unde exista o oarecare controversă, în cazul BHT nu există niciun fel de controversă, decât în situația în care mâncați deodorantul stick în loc să îl aplicați la sub-braț. Iar dacă mâncați deodorantul, sincer, un puțin probabil cancer hepatic este ultima grijă pe care o aveți.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Tot spre diferență de TCS, BHT este studiat <i>ad nauseam</i> încă din anii '70. Există un număr mare de studii (n-am avut răbdare să le parcurg), care au arătat că hrănirea șoarecilor și șobolanilor cu doze foarte mari de BHT (de până la 1000x/zi mai mult decât consumul alimentar uzual la oameni), pe perioade foarte lungi de timp, poate avea efecte carcinogene, anticarcinogene sau poate modula activitatea altor carcinogeni, în funcție de doză, organul și modelul animal studiat. </span><span style="font-family: "verdana";">Pentru cine are răbdare să citească, aceste studii sunt sumarizate <a href="http://www.inchem.org/documents/jecfa/jecmono/v35je02.htm">aici</a>, iar meta-reviews pot fi găsite <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12396675">aici</a> și <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S027869159900085X">aici</a>. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Aceste studii, precum și unele epidemiologice la oameni (<i>e.g.</i> <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278691500000429">acesta</a>), au clarificat că <b>BHT <a href="http://www.cancer.org/cancer/cancercauses/othercarcinogens/generalinformationaboutcarcinogens/known-and-probable-human-carcinogens">nu este carcinogen</a>, nu este genotoxic, ci are chiar efecte benefice la dozele alimentare zilnice (<0.1 mg/kg/zi).</b></span><span style="font-family: "verdana";"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Suntem însă MULT pe lângă subiect, pentru că, aşa cum spuneam, cititorii mei nu mânâncă deodorante decât dacă este absolut necesar. <b>Se pare că BHT </b><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12396675"><b>nu se prea absoarbe prin piele</b></a><b> și astfel nu poate avea efecte sistemice. Mai mult decât atât, nu este nici măcar sensibilizant sau iritant al pielii. </b></span></div>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">
</span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br />
</span><div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">3. </span></b><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Conservanți care eliberează formaldehidă</span></b><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> (DMDM hidantoină, imidazolidinil uree) sunt prezentați ca fiind cancerigeni și având efecte toxice (in capul dl. Costel similare intoxicației acute cu formaldehidă), gen "alergii, depresie, dureri de cap, dureri în piept, infecții ale urechii, oboseală cronică, amețeală, insomnie".</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Da, formaldehida este un carcinogen și <a href="http://www.haz-map.com/leukemia_CH2O.htm">leucemogen</a> demonstrat. Da, intoxicaţia acută (adică inhalare sau ingestie la doze foarte mari) poate fi letală.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span><span style="font-family: "verdana";">Trebuie însă să clarificăm de la bun început că suntem efectiv înconjurați de formaldehidă, fiind de-altfel cea mai comună aldehidă din mediu. Se formează natural în troposferă și prin descompunerea plantelor în sol. O regăsim in vaporii de rășini, de lipiciuri, în aburul produs când gătim, în noxele emise de mașini și în fumul de țigară. Corpul uman are permanent în jur de <a href="http://www.fda.gov/BiologicsBloodVaccines/ScienceResearch/ucm349473.htm">20 mg de formaldehidă în sânge</a> ca parte normală a metabolismului oxidativ.</span><span style="font-family: "verdana";"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Și fără calcule de concentrație este evident că prin comparație cu oricare dintre rutele de expunere prezentate de mai sus, cea cutanată (roll-ons nu produc aerosoli), la concentrațiile extrem de mici de formaldehidă din deodorante, este o glumă proastă. Și este cu atât mai proastă cu cât formaldehida <a href="http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0014/123062/AQG2ndEd_5_8Formaldehyde.pdf">nici nu se prea absoarbe prin piele.</a> <b>Deci nush ce "infecții ale urechii" visează Conf. Costel, dar concluzia este că formaldehida prezentă în deodorantele de tip roll-on nu prezintă niciun risc pentru sănătate.</b></span><b><span style="font-family: "verdana";"><br /></span></b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>4. Siloxanii (</b></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>ciclopentasiloxanul, ciclometicona) </b></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>- suspectați de producerea unor "perturbări ale sistemului endocrin, imunitar şi aparatului reproducător".</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"></span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"></span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Îmi cer scuze, dar oricât m-am străduit, <b>nu am reușit să găsesc nici măcar un singur studiu care să arate ceea ce spune Nea Costel despre acești compuși.</b> Dimpotrivă, am găsit un studiu realizat de către Cosmetic Ingredient Review Expert Panel care a evaluat toxicitatea tuturor siloxanilor ciclici utilizați în astfel de produse și care a conchis că </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22247236"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">nu prezintă niciun pericol</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">; și un </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10536755"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">studiu realizat pe 344 de șobolani</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> forțați să inhaleze timp de 28 de zile octametilciclotetrasiloxan (un precursor al ciclometiconei), care au sfârșit la fel de sănătoși ca frații lor neexpuși.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Aș aprecia dacă dl. Conf. Costel m-ar putea ajuta cu niște referințe alternative, dar nu de marketing.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>5.</b> </span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>Iodopropinil butil carbamatul - un conservant prezentat ca iritant al pielii</b></span><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b> şi cu "ușoare riscuri de toxicitate gastrointestinală și a ficatului".</b> </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><br /></span> </div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Nici Costel nu mai crede ce spune. Desigur, oricare dintre compușii discutați mai sus poate fi alergen la anumite persoane, variind în efecte de la iritație ușoară la dermatită de contact. De aceea, toți producătorii recomandă ca în caz de iritație să încetați utilizarea produsului.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Însă invocarea toxicităţii gastrointestinale sau hepatice (studii făcute pe <a href="http://ijt.sagepub.com/content/17/5_suppl/1.short">șoareci hrăniți cu doze mamut</a>), este același tip de extrapolare tâmpită prezentă în tot articolul APC și care nu are absolut nicio legătură cu deodorantele roll-on. Din nou, nu le mâncăm, tovarășe Costel și cu siguranță nu la dozele din acele studii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><b>În mod esențial, <a href="http://www.cir-safety.org/sites/default/files/butylcarbamate_rr.pdf">iodopropinil-butil-carbamatul nu este nici carcinogen, nici genotoxic şi nu prezintă er... toxicitate fetală</a> la nicio doză studiată, indiferent de modul de administrare.</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><b><br /></b></span><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">6. </span></b><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;">Clorhidratul de aluminiu</span></b><b><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"> - are rolul de bloca mecanic ductele glandelor sudoripare şi "poate provoca efecte toxice asupra ficatului, rinichilor, oaselor sau creierului".</span></b><span style="font-family: "verdana";"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Astfel de compuşi se regăsesc exclusiv în produse "anti-perspirante". Discuţia despre aluminiu poate fi tranşată folosind un singur document,<em> i.e.</em> <a href="http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/consumer_safety/docs/sccs_o_153.pdf">raportul Scientific Commitee on Consumer Safety</a> (SCCS) despre toxicitatea aluminiului şi a sărurilor de aluminiu, care este practic un mare şi recent meta-review. </span><span style="font-family: "verdana";">Vă fac un rezumat:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">a) Compuşii de aluminiu din anti-perspirante sunt solubili la momentul aplicării. După ce sunt absorbiţi la nivelul ductelor sudoripare devin insolubili în contact cu perspiraţia, funcţionând ca un dop. Mecanismele de absorbţie ale compuşilor de aluminiu la nivelul pielii sunt încă neclare. Conform Pineau <em>et al.</em> (2012), cantitatea de aluminiu absorbită este semnificativ mai mică pentru deodorante roll-on, comparativ cu spray sau stick, dar în toate cele 3 cazuri marea parte a aluminiului ramâne oricum blocată în straturile superficiale ale pielii. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">b) Aluminiul sau compuşii de aluminiu nu induc mutaţii în bacterii sau celule de mamifere, iar conform International Agency for Research on Cancer şi European Food Safety Authority, este puţin probabil ca aceştia să fie carcinogeni. </span></div>
<span style="font-family: "verdana";">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">c) Aşa cum am scris şi în cazul TCS, nu s-a putut demonstra cauzaţie între utilizarea deodorantelor pe bază de aluminiu sau prezenţa aluminiului în ţesutul mamar şi cancerul de sân. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">d) Aluminiul este neurotoxic atunci când este administrat oral la şoareci, în doze mari sau foarte mari. Există lucrări care arată o corelaţie între acumularea de aluminiu în creier şi apariţia bolilor neurodegenerative (inclusiv ale unui <a href="http://cognitive-neuroscience.ro/index.php/publications">grup prolific din Cluj</a>), însă nu există studii care să demonstreze o astfel de distribuţie a aluminiului aplicat la nivelul pielii.</span></div>
<span style="font-family: "verdana";">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><strong>În concluzie, deşi lăsaţi la urmă, compuşii de aluminiu sunt de fapt singurii care merită o oarecare atenţie. Datele existente nu confirmă efecte toxice sistemice sau oncogenitatea anti-perspirantelor, însă se impun studii suplimentare ale mecanismelor de absorbţie şi metabolizare.</strong> </span></div>
<span style="font-family: "verdana";"><br />
----------------------------------------------------<br />
</span><br />
<span style="font-family: "verdana";">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><br /></span>
<span style="font-family: "verdana";">Poate v-aţi întrebat dacă Dl. Costel e mânat doar de avânt umanitar sau are şi un interes. Doar tre' să mânânce și burta la dânsul ceva. Un indiciu în acest sens îl poate constitui recomandarea de la final. Aparent "piatra de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Alaun">alaun</a>" este alternativa naturală la "chimicale". Comercializată de o duduie "antreprenor", piatra este astringentă, antibacteriană, hemostatică, devreme acasă, ieftină, calcă rufe, mă rog, tot ce e nevoie la casa omului.</span></div>
<span style="font-family: "verdana";">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Pregătiţi-vă însă de câteva paradoxuri aprofundacice. În primul rând, Dl. Prof. Conf. Acad. Costel, promotor exemplar al rigurozităţii ştiinţifice, va fi şocat să afle că alaunul este o clasă de <em>compuşi</em> <em>chimici, </em>unii dintre ei de sinteză. Mai important decât atât, efectul anti-perspirant se datorează controversatelor săruri de aluminiu care îi dau numele şi pe care dânsul le-a înfierat în "studiu" (mind = blown). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";">Şi acum bomboana de pe tort. Conf. Costel, vaşnic anti-vaccinist, va fi probabil întristat să afle că alaunul este <a href="http://www.nature.com/nm/journal/v17/n4/full/nm0411-415.html">cel mai important adjuvant în vaccinuri</a>.</span></div>
<span style="font-family: "verdana";">
<br />
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/aZHvd0ks7Es/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/aZHvd0ks7Es?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<span style="font-family: "verdana";"><br /><br />
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana";"><i>Opinia</i> mea generică bazată pe ceea ce am apucat să citesc este că vă puteți da cu deodorant în siguranţă, dar preferabil roll-on, ca să evitați inhalarea inutilă a aerosolilor produși de spray-uri.<br /><em>Recomandarea</em> mea generică este să vă şi daţi, pentru că se poate trăi mai ușor cu ideea ca s-ar putea confirma cândva creșterea cu 0.01-0.1% a riscului de cancer din cauza deodorantelor, decât cu orgia de mirosuri din autobuz. <em>Rugămintea</em> mea generică este să nu luaţi sfaturi de sănătate de la profesori de marketing. </span></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: right;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><strong><em>Regards,</em></strong></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: right;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><strong><em>Pengu</em></strong></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-28706557241622755222016-03-18T20:38:00.004+02:002021-01-06T02:05:28.655+02:00Somnul rațiunii îl naște pe Gabriel Marsian<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Mi-au trebuit aproape 3 luni ca să nasc acest post, deşi este dintre acelea care practic se scriu singure prin screen shot-urile oferite de Kinder Pengu (sursa noastră undercover). Pe de-o parte pentru că m-am plictisit de Feli. Acum un an mi se părea o abominaţie cu care trebuie luptat până în pânzele albe, un monstru legendar care trebuie ucis, un Moby Dick care trebuie să dea jos vreo 25 de kilograme, iar acum simt că dimensiunea ei mitică s-a stins şi a devenit pur şi simplu o excrescenţă nefirească şi nerezecabilă, care pulsează criminal într-un colţ obscur de Internet.<br />
Sau mai degrabă pentru că, spre diferenţă de alte cazuri, acesta are un final cu adevărat tragic şi implicaţiile etice ale publicării îmi erau neclare. Până la urmă am ajuns la concluzia că beneficiile relatării unui astfel de caz sub o relativă cenzură depăşesc potenţialul impact negativ. <br />
<br />
Personajele principale ale tragediei sunt: <br />
1. <strong>Angelica</strong>, diagnosticată cu cancer de sân probabil metastazat, care cerea în toamna anului 2015 ajutor pe grupul Noua Medicină Germanică (NMG). <br />
2. </span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"><strong>Nina Soare, </strong>de fapt un alias viperin al inegalabilului <strong>Gabriel Marsian</strong>, incult notoriu, practicant fanatic al cultului personalităţii şi mitoman cu experienţă. Marsian este şi un important co-autor la varianta românească a mitologiei pseudoştiinţifice şi anti-intelectualiste numită NMG, printre contribuţiile sale stupefiante fiind <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/07/conflictu-la-negi.html">explicaţia apariţiei negilor pe ugerul de vacă</a>, pe care eu o consider teza sa de maturitate.<br />
3. <strong>Matriarha Feli</strong>, overlord rubensian extraordinaire.<br />
4. <strong>Sandra</strong>, prietena Angelicăi, personaj frust dar sincer, exemplificarea vie a aforismului "drumul către Iad este pavat cu bune intenţii".<br />
<br />
Dintre figuranți, în afara copacului 3 și a satirilor dansanți, simt nevoia să îl menționez pe Marian Tudorel Lazăr, personaj per total pozitiv, ascet și vânzător abil de icoane cu Arsenie Boca.<br />
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Angelica întreabă, <strike>Nina</strike> Gabriel Marțipan răspunde.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4PyWz8lFlQ68XvCnxRFeeB2NGcEXNj6SKUsejc0FGxlTiIlmgAmyZAx9Mzh2B2Q6GCbicZX3-P-MMQw3aX7ERUI40u0e4UOwkRDO4ETKY3j6wZRywpEQG8bLYqQamoV2qwA25KSoqoyM/s1600/Untitled-1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4PyWz8lFlQ68XvCnxRFeeB2NGcEXNj6SKUsejc0FGxlTiIlmgAmyZAx9Mzh2B2Q6GCbicZX3-P-MMQw3aX7ERUI40u0e4UOwkRDO4ETKY3j6wZRywpEQG8bLYqQamoV2qwA25KSoqoyM/s1600/Untitled-1.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Concluziile dialogului de până acum sunt simple. Deși Angelica are <em>cancer de sân</em> (nomenclatură cu care și Marsian va fi de-acord puțin mai târziu), în mod absolut paradoxal, de fapt <em>nu există celule canceroase</em>. Și așa cum paradoxurile enunțate de Schroedinger sau Fermi poartă numele iluștrilor fizicieni, așa simt și eu nevoia să numesc acest paradox, <em>Paradoxul Marsian</em> sau <em>Paradoxul Roșiilor Mici și Mari. </em><br />
<br />
Desigur, în afara explicațiilor științifice de excepție ale lui Marsian, există și pilde pline de înțelepciune precum: "ce ar face prostul care stă noaptea la 3 pe clopotul bisericii?" și comparații între înțelegerea bolnavului terminal și cea a copiilor de 6 ani. Totuși, agresivitatea și aerele de superioritate ale leprei trebuie privite cu moderație. Chiar și aprofundacul cu experiență are o înțelegere a noțiunilor de biologie abia de nivel gimnazial, ca urmare singurele sale manete pentru evitarea discursului bazat pe argumente, sunt: 1) atacul la persoană; 2) flegmele anti-stabiliment, anti-medicină, anti-știință; 3) apelul la linkuri dubioase, anecdote și mai ales, la <em>credință</em> (în orice). În sistemul NMGist (ca și în oricare altă pseudoștiință) credința reprezintă o componentă esențială a procesului de "vindecare". Ghiolbănel Mocofan bifează școlărește toate aceste laitmotivuri. Să continuăm însă, căci Angelica pictează o imagine foarte plastică a gravității bolii:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigMoLTgWKr1Yoy8MtN5VX1hOKoNuMIbtc6auSa0INt2L_g3R9pzQERXCfkn8bgqgp29kXO_5O3UiPO38hXBy0_qcgIVsAs-Ev-kqok9FAmzPkSKUz1biiWFf3DZu9OWbnPA1qA_N5wzrM/s1600/Untitled-2+copy.jpg" /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;">Surpriză, șoc și groază! Smegma Vereș nu a oferit rezultatele așteptate. Cine ar fi crezut?! Delirul continuă (notițele în portocaliu îmi aparțin):<br />
<br />
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"></span><br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiIrV1V9fTPJw-zOL2lwoPaQHrD5wFXOX4QBIheGzPYKlqAphIYzZya5D0HGGxrkDvnwsDQ6TVfq_KSPffxZAmFI1N2A29C11o5gVWDPz_kWtnaWzfZajQaqS-YUFmSDG4KkSGX1IJTdI/s1600/Untitled-3+copy.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiIrV1V9fTPJw-zOL2lwoPaQHrD5wFXOX4QBIheGzPYKlqAphIYzZya5D0HGGxrkDvnwsDQ6TVfq_KSPffxZAmFI1N2A29C11o5gVWDPz_kWtnaWzfZajQaqS-YUFmSDG4KkSGX1IJTdI/s1600/Untitled-3+copy.jpg" /></a></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"></span><br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;">Din acest colaj reținem câteva idei de mare angajament. În primul rând aparent aprofundacii NMG nu îți spun ce să faci, nu dau sfaturi medicale și nu vindecă. În schimb îți găsesc conflictul, îți spun în ce fază e procesul și îți dau căi de soluționare. Cu alte cuvinte nu te-ajută, ci te-ajută. Mai puțin în situația în care ai cancer de sân metastazat, caz în care <i>fuck it</i>, ești pe cont propriu, frățioare. Dacă mai sunt și alții dintre voi care consideră că afirmațiile lui Marsian sunt în contradicție flagrantă, vă rog să îmi scrieți la <a href="mailto:marsianiscompletelyretarded@yahoo.com">marsianecompletcretin@yahoo.com</a>.<br />
<br />
O a doua epifanie este că Smegma Vereș nu face magie neagră. Chestie cu care sunt complet de-acord. Măcar de-ar face, săraca, pentru că sigur se plătește prost în cercetare la <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/despre-smegma-si-noua-medicina-germanica.html">Institutul Hyperion care nu există</a>. Și oricum magia neagră este ceva mai onestă decât NMG.<br />
</span><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRW3hPZ94Jc7ep9-U5oSGNDAxVT9DIpogOSoEgF6YSTcz5H1-yNgSa1cwoRHxT0Rg4IIYKuz1AP8GT51hB2extJcWEqoqQZHRI6ZioX20EqJztMGeomk42_50ivBKcHqVk0cl9qckb_NM/s1600/Angelica4+copy3.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRW3hPZ94Jc7ep9-U5oSGNDAxVT9DIpogOSoEgF6YSTcz5H1-yNgSa1cwoRHxT0Rg4IIYKuz1AP8GT51hB2extJcWEqoqQZHRI6ZioX20EqJztMGeomk42_50ivBKcHqVk0cl9qckb_NM/s1600/Angelica4+copy3.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;">Vă fac rezumatul. Marsian continuă să fie un jeg, apare Feli să îl ajute să fie jeg, se vorbește despre iubire, atât de aproape cât și de Crina, pildele curg râuri. Ne apropiem de final, dar mai zăboviți puțin, vă rog, pentru cortină și epilog.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"></span><br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0PZ5S9AzqDvTmpyu5zCojoSjpW8bEhy5OADkMQ1-eLwMrzA5_eSmNawybkkVeadfBf7cW_ECFfzdlqQosOud0c8cIn86leb7yb8_OjrulH6BowvUPuboqpsgRqF8kGsSIdrvgSxj0nvw/s1600/Angelica5.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0PZ5S9AzqDvTmpyu5zCojoSjpW8bEhy5OADkMQ1-eLwMrzA5_eSmNawybkkVeadfBf7cW_ECFfzdlqQosOud0c8cIn86leb7yb8_OjrulH6BowvUPuboqpsgRqF8kGsSIdrvgSxj0nvw/s1600/Angelica5.jpg" /></a></div>
<span style="font-family: "georgia"; font-size: medium;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: medium;"><span style="font-size: large;">Pe final Marsian este din nou eliptic. Nu poți înțelege NMG, ci trebuie să înțelegi NMG în detaliu, deși și un copil de 6 ani poate înțelege NMG. Feli opinează că e momentul potrivit ca Angelica să înceapă studiul individual. Doar are tot timpul din lume. Bla, fucking bla. Și uite așa, într-o sâmbătă mizerabilă de toamnă, nu un medic și nu un vaccin, ci un sinistru cor de rinoceri a pecetluit soarta confuzei Angelica.</span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: medium;"><span style="font-size: large;">În următoarele luni Angela pare să fi trăit dihotomic. Pe de-o parte a făcut apel la multe mii de euro pentru tratament în străinătate (posibil chimio sau radio-terapie, posibil ceva alternativ), inclusiv printr-o campanie nefructoasă de crowdfunding pe Indiegogo:</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
</div>
<br />
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<em><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">Stiu ca suna mult....dar intreb....si eu in disperare....pt a trai....am nevoie de 60 de mii de euro pt tratam anticancer ..despre mine nu stiu ce sa zic...decat ca sunt o persoana obisnuita...iubitoare rea buna .am o fetita minunata de 3ani si2luni...iubitoare prietenoasa foc! Mi-e dor sa o ridic in brate.60mii de euro pt mine e o suma imensa. Imi incerc norocul! Poate ma ajutati!</span></em> </blockquote>
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;">În aceeași perioadă însă, a cerut pe facebook rădăcină de brusture, apă <a href="https://www.sciencebasedmedicine.org/asea-another-expensive-way-to-buy-water/"><span style="font-size: large;">Asea Redox</span></a><span style="font-size: large;"> (izvor de sănătate celulară!) sau vitamine Double X Nutrilite. La începutul lunii decembrie, Sandra scria:</span></span><br />
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"></span><br />
<blockquote class="tr_bq">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><em>Apel urgent: este nevoie de voluntari sa stea langa Angelica, la Centrul de Ingrijiri Paliative [...] unde este internata. Angelica este la pat, in aceste zile nu poate face nimic, nu poate nici sa se hraneasca, primeste perfuzii, si este nevoie mare sa primeasca iubire si atentie si ajutor.</em></span> </blockquote>
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"><span style="font-size: large;"><span class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #141823; display: inline; font-stretch: normal; font: 12px / 16.08px helvetica, arial, sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: left; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"></span></span></span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;">Angela s-a stins din viață pe 15 decembrie 2015. Avea doar 31 de ani. </span></div>
</div>
</div>
<span style="font-family: "georgia"; font-size: large;"></span><br />
<div align="right" style="text-align: justify;">
<br />
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: right;">
<strong><span style="font-size: large;"><em>Cu regret,<br />
Skeptic Pengu</em></span></strong></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com60tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-20954640025780807132015-12-04T04:07:00.003+02:002021-01-06T02:06:32.809+02:00Despre piocianic și bombe microbiene<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="font-size: large;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><span style="font-family: "trebuchet ms" , sans-serif;">Cătălin Tolontan a publicat astăzi <a href="http://www.tolo.ro/2015/12/03/colectiv-medic-de-la-spitalul-de-arsi-i-am-salvat-dintr-o-bomba-de-foc-si-au-murit-intr-o-bomba-cu-microbi/">un articol despre #Colectiv</a>, cu "dezvăluiri" ale medicilor de la Spitalul de Arși despre "mascarada care este vândută oamenilor pe toate canalele". În esență este vorba despre faptul că infecțiile ar fi cele care au ucis majoritatea răniților din #Colectiv. Simt (ca deobicei) nevoia obsesiv-compulsivă de a preciza punctual câteva chestii.</span></span><span style="font-family: "trebuchet ms" , sans-serif;"> </span></span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<span style="font-family: "verdana"; font-size: large;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"><strong>Dl doctor:</strong></span></div>
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">1. "[...] la Spitalul de Arși, majoritatea au murit cu infecție cu diverși germeni, dintre care cel mai agresiv este piocianicul."<br /><br />2. "În lumea civilizată [oamenii cu arsuri grave] nu [mor așa, de regulă]. Nu vreau să invoc acum studii din SUA și nici să intrăm în cifre, dar acolo rata de supraviețuire este mult mai mare."</span></em></div>
<em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span></em><br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Prima afirmație este probabil adevărată, dar e o surpriză doar pentru Tolontan, în timp ce a doua afirmație este de-a dreptul falsă. Se împlinește cam o lună de când am scris că infecțiile (inclusiv sepsisul) sunt </span><a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/11/medicina-bazata-pe-politica.html"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">principala cauză de deces la pacienții cu arsuri severe</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">, la mai mult de 48 ore de la internare, în toate țările, fie ele civilizate sau nu. Se estimează că </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1471990/#r6"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">75% din decese</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> la pacienții cu arsuri de peste 40% din suprafața corpului (SC) se datorează unor complicații infecțioase asociate leziunilor tegumentare sau de căi respiratorii. </span><a href="http://journals.lww.com/jtrauma/pages/articleviewer.aspx?year=2003&issue=05000&article=00019&type=abstract"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Conform unui studiu</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">, din 175 de pacienți arși pe >20% SC, 27% au dezvoltat insuficiență multiplă de organ, 17% sepsis și 22% au decedat. Interesant este că infecțiile au precedat (și posibil indus) insuficiența multiplă de organ la 83% din pacienții cu ambele complicații prezente, ceea ce înseamnă că infecțiile pot trece de multe ori nediagnosticate. </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><br /></span><span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Deși rănile pacientului ars sunt în mod evident sterile imediat după producerea arsurii, în următoarele minute și ore sunt colonizate rapid de un număr mare de agenți microbieni (bacterii, fungi, virusuri herpetice). Bacteriile responsabile sunt multe, fiecare cu rezistențe diferite la antibiotice și cu variații geografice de rezistență. Există lucrări care descriu <em>in extenso</em> atât speciile, cât și modul cum acestea colonizează pacienții arși (</span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1471990/#r6"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">aici</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">, </span><a href="http://cid.oxfordjournals.org/content/37/4/543.full"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">aici</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> și </span><a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0305417904002189"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">aici</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">). Pe scurt însă, speciile de stafilococi (<em>e.g. S. aureus</em>) care supraviețuiesc arsurii în regiunile mai profunde ale tegumentului (glande sudoripare, foliculi piloși etc), colonizează pacientul ars în primele 48 de ore (frecvența infecțiilor este între </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12052372"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">8</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> și </span><a href="http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0074-02762005000500014&lng=en&nrm=iso&tlng=en"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">28.4%</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">). Următorul inculpat dpdv cronologic, este piocianicul (<em>Pseudomonas aeruginosa</em>), care apare în medie între 5 și 7 zile (până la 21 de zile) de la arsură, fie din mediul spitalicesc, fie din flora gastrointestinală a pacientului, cu o frecvență a infecțiilor între </span><a href="http://cid.oxfordjournals.org/content/37/4/543.full"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">19.3%</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> și </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12052372"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">57%</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">. Așa cum am mai spus, riscul de infecție și implicit de deces, este în primul rând influențat de mărimea leziunii, adică de cât de larg deschisă e poarta de intrare. Unde e surpriza și care e dezvăluirea?</span></span><span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><br /><span style="font-size: large;"></span></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Pe de-altă parte, afirmația dl-ui doctor cum că "<i>în SUA rata de supraviețuire este mult mai mare</i>", este ambiguă și cel puțin dubioasă. Supraviețuirea cui? Dacă e vorba de TOȚI pacienții arși din România care necesită spitalizare într-un interval de timp oarecare, atunci comparațiile sunt destul de dificile, pentru că România nu are statistici la zi legate de așa ceva. Comparând însă statistici pediatrice mai vechi de la Sp. Fundeni care </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8198721"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">arată o supraviețuire globală de 97.4%</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> (pe un lot de peste 4000 de arși!), cu supraviețuirea </span><a href="http://www.ameriburn.org/resources_factsheet.php"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">tuturor arșilor din SUA în perioada 2003-2012 (96.7%)</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">, se pare că nu stăm chiar atât de rău.</span></span><span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><br /><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Probabil că dl. doctor se referă la pacienții din #Colectiv, dar și aici sunt complet nelămurit din care spitale și ce cu ce comparăm. Studiile epidemiologice la arși precizează întotdeauna criteriile de includere și separă diferitele categorii de pacienți pe baza SC afectate și adâncimii la care se extinde leziunea. Pentru că riscul teoretic de deces la un pacient cu arsuri pe 30% SC </span><a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0305417908002490"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">nu se poate compara</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> cu al unui pacient cu 80% SC și afectare până la os, deși în limbaj colocvial pot fi considerați "gravi", "foarte gravi" și "deosebit de gravi" amândoi. Dar până în acest moment nu avem astfel de date despre pacienții din #Colectiv. Știm, conform articolului lui Tolontan, că la Spitalul de Arși au fost internați 26 de pacienți, dintre care "15 gravi" și 6 decedați. Neștiind exact ce fel de arsuri, complicații sau infecții au avut fiecare, nu putem compara nimic cu nimic. Tot ce putem spune este că mortalitatea la Spitalul de Arși a fost 23% în rândul tuturor pacienților #Colectiv sau 40% în rândul celor considerați "gravi".<br /><br />Dar ca să fim totuși corecți, zic să ne uităm care sunt statisticile de mortalitate în SUA, cu care dl. doctor pare bine familiarizat. </span><a href="http://www.medbc.com/annals/review/vol_13/num_2/text/vol13n2p73.htm"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Într-o lucrare din 2000</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">, niște băieți care lucrează în Burn Trauma Unit, Pittsburgh, Pennsylvania (USA), au raportat că din 39 de pacienți cu arsuri de peste 60% SC admiși în secția lor, 28 au murit, din care 10 în primele 24 de ore și restul de 18 ulterior. <strong>Adică o mortalitate de 72%. În SUA.</strong> În mod evident mortalitatea a crescut aproape direct proporțional cu SC afectată, iar timpul până la deces a fost invers proporțional cu SC afectată. </span></span><span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140673603128243"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Un studiu pe 33 de copii</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> (Texas, SUA) cu arsuri de peste 80% SC și peste 70% adâncime, a indicat o mortalitate de 39.4%.<br />Dar de ce să pierdem vremea căutând pe Pubmed când cel mai simplu este să ne uitam direct pe ameriburn.org, la </span><a href="http://www.ameriburn.org/2012NBRAnnualReport.pdf"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">statisticile oficiale ale American Burn Association</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> (un document fenomenal de educativ pe care merită să îl citiți). Fie că vă uitați la paginile 15 și 19, unde este raportată mortalitatea în funcție de vârstă și SC (Baux score), fie că vă uitați direct la paginile 50 și 54, veți confirma că procentul de decese crește cu SC afectată. De exemplu, pentru intervalul de vârstă 20-29 (corespunzător vârstei medii din #Colectiv), la arsuri de 50-59% SC mortalitatea este 19.5%, la 60-69% SC este de 25.2%, iar la 70-79% SC este de 43.5%. Sigur, noi nu avem date epidemiologice coerente pentru #Colectiv, însă știind că </span><a href="http://stirileprotv.ro/stiri/incendiu-in-colectiv/starea-ranitilor-din-colectiv-o-victima-a-fost-transportata-la-spitatul-de-arsi-intr-o-capsula-destinata-bolnavilor-de-ebola.html"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">pacienții cu peste 70% SC nu au putut fi transportați inițial în alte țări</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">, putem presupune că cei 15 pacienți descriși ca "gravi" de Tolontan au avut leziuni în acest interval sau pe-aproape. În acest caz, mortalitatea de 40% de la Spitalul de Arși (6 pacienți) este similară mortalității de 43.5% din SUA pentru acest interval de vârstă și afectare SC. Sigur, până la publicarea unor statistici clare pentru toți pacienții (inclusiv SC afectată și adâncimea leziunilor) și eu și dl. doctor vorbim discuții, deși dânsul "nu vrea să intre în cifre". </span></span><br />
<span style="color: #444444; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em><strong>3. "Bacteria piocianic exista înainte de Colectiv, de aceea mor oamenii pe capete la Spitalul de Arși."</strong></em></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-size: large;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><strong>4. </strong></span></em><span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif;"><strong>Da. Este posibil ca toţi să fi murit din cauza infecţiilor nosocomiale. O spun pentru că poate aşa se va face o clădire nouă pentru acest spital.</strong></span></em><span class="Apple-converted-space"> </span></span></span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Făcând abstracție de exagerări penibile gen "se moare pe capete", restul discursului este adevărat. Dar nu înțeleg care e marea surpriză, mega-secretul dezvăluit de Tolontan, "bomba microbiană" a lui Vlad Mixich. <em>Pseudomonas aeruginosa</em> există în absolut toate spitalele din România, SUA sau Papua Noua Guinee, de cel puțin 50 de ani. Nu atacă doar arșii și nu doar în spital. Produce o multitudine de belele începând cu </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1526741"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">keratită la cei care poartă lentile de contact</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> și terminând cu infecții la pacienții imunodeprimați sau cu fibroză chistică [</span><a href="http://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=224679"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">1</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">,</span><a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0264410X0400619X"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">2</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">]. Într-un caz recent și foarte trist, <em>P. aeruginosa</em> </span><a href="http://www.bmj.com/content/344/bmj.e592.full?ijkey=6a11919ddfa738031f7f8762d8e708ab64a95687&keytype2=tf_ipsecsha"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">a ucis 3 bebeluși într-o unitate de neonatologie din Belfast</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">. </span></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">În ceea ce privește spitalul nou la care visează dl. doctor, va trebui să îl dezamăgesc crunt. Și în spitalul nou va avea piocianic. </span><a href="http://bmjopen.bmj.com/content/4/11/e006278.full#ref-11"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Într-un studiu foarte simpatic din 2014</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">, efectuat într-o unitate de arși ultramodernă deschisă în 2010 în UK, s-a arătat că piocianicul se face imediat comod (devine endemic) în instalațiile de apă și dobândește rapid rezistență la antibiotice. Așa că spitalul cel nou al dl-ui doctor nu va fi, din păcate, scutit de piocianic, MRSA sau <em>Clostridium difficile</em>. Îi vor aduce pe tălpi, mâini și obiecte uzuale pacienții, aparținătorii și cadrele medicale, încă din primele zile.</span></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Problema reală nu este că piocianicul există sau că ar fi nevoie urgentă de o clădire proaspătă pe care să o colonizeze, ci că a început să dobândească rezistență la antibiotice, inclusiv la piperacilină/tazobactam (Tazocin) sau fluorchinolone, iar aceste populații rezistente </span><a href="http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/antimicrobial-resistance-surveillance-europe-2013.pdf"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">sunt îngrijorător de frecvente în România</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">. "Bomba microbiană" a lui Vlad Mixich nu a fost detonată în timpul unei guvernări anume sau la momentul #Colectiv, ci a explodat acum 40 de ani. Și ne apropiem vertiginos de <a href="http://edition.cnn.com/2015/08/04/health/preventing-nearly-40000-superbug-deaths-requires-teamwork-cdc-says/">peak-ul undei de șoc</a>.</span></span><br />
<span style="color: #444444; font-family: "verdana"; font-size: large;"></span><br />
<span style="color: #444444; font-family: "verdana"; font-size: large;"></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzHwBaH2G_qdSgUyNnRv2igjNXq9fu53qDXOVFhfPyxTf7hUq-dz__aBX51YLdLLFoINlB8QPfQ3mnFSL376nYNygfuf9B0Q3uL_DPdwThsv02fRNHJZa4cAi4Si254Xo2q2LQ6xXg9Dc/s1600/130916171000-multi-drug-resistant-pseudomonas-aeruginosa-horizontal-large-gallery.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzHwBaH2G_qdSgUyNnRv2igjNXq9fu53qDXOVFhfPyxTf7hUq-dz__aBX51YLdLLFoINlB8QPfQ3mnFSL376nYNygfuf9B0Q3uL_DPdwThsv02fRNHJZa4cAi4Si254Xo2q2LQ6xXg9Dc/s640/130916171000-multi-drug-resistant-pseudomonas-aeruginosa-horizontal-large-gallery.jpg" width="640" /></a><span style="font-size: large;"> </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-size: large;"> Să dăm bombei microbiene o față, zic - Pseudomonas aeruginosa. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-size: large;">Imagine preluată de pe </span><a href="http://www.cdc.gov/"><span style="font-size: large;">www.cdc.gov</span></a><span style="font-size: large;">.</span></div>
<span style="color: #444444; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"><b>5. Unii dintre [pacienți puteau fi transportați]. Infecțiile cu bacterii apar, din experiența noastră, cam din ziua a cincea. Ar fi fost timp. Intubați, ei puteau fi transportați.</b></span></em><br />
<em><span style="font-size: large;"></span></em><span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><br /><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">
Vag și parțial greșit. În primul rând că rănile sunt <em><b>colonizate</b></em> cu piocianic </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1471990/#r184"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"><em><strong>în medie</strong></em> la 5 zile de la traumă.</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> <em><b>Inocularea</b></em> (sau mai bine zis contactul inițial cu bacteria) se poate produce în primele minute de la traumă, pe stradă, în ambulanță sau în unitatea de primiri urgențe, iar colonizarea și proliferarea (infecția) ulterioare se pot produce chiar mai rapid de 5 zile. De exemplu, s-a demonstrat că <em>P. aeruginosa</em> izolat din rănile unui pacient ars </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12786708"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">dezvoltă în ~5 ore de la inoculare un biofilm</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> care protejează colonia de medicația antimicrobiană sau de sistemul imun. Presupunând prin absurd că toți pacienții ar fi fost transportabili în străinătate din momentul 0, cum consideră dl. doctor că s-ar fi putut evita expunerea la microbii din ambulanțe sau unitățile de primiri urgențe? Ar fi trebuit poate teleportați direct din ușa Colectiv în unitățile de arși din vest? Iar dacă totuși au fost expuși la piocianicul românesc multi-rezistent, care este tratamentul minune din vest care îi salvează? Nu tot Colistin, Meronem și Tazocin folosesc și ei?<br />
Este o dezinformare ciudată menționarea acestei "ferestre de 5 zile" în care pacienții sunt în mod miraculos imuni la inoculare, colonizare sau infecții, ca un fel de <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Five-second_rule#/media/File:Five_second.png">regulă de 5 secunde la mâncarea căzută pe jos</a>.<br />
<br />
În al doilea rând, este neclar care pacienți puteau fi transportați și nu au fost. La fel de neclar (și poate imposibil de determinat) este dacă pacienții care puteau fi transportați și nu au fost, au murit într-adevăr din cauză că nu au fost transportați sau ar fi murit oricum. Dar cel mai neclar este dacă dl. doctor poate sau nu băga mâna în foc că riscurile grăbirii transportului pentru pacienții "intubați transportabili", nu depășeau riscurile infecțiilor nosocomiale. Avem totuși </span><a href="http://www.gandul.info/tragedia-din-clubul-colectiv/a-murit-alexandru-pascu-basistul-trupei-goodbye-to-gravity-14883116"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">cel puțin 2 cazuri de pacienți decedați în timpul transportului</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">.<br />
</span></span></div>
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><strong><em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">6. „Nu li s-au făcut analize amănunțite decît dimineața. S-au făcut doar analizele de pe ATI, care-s puține, evident. – Și erau importante analizele în acea noapte? – Gîndiți-vă cum arată un set normal de analize. Leucocitele, de pildă, nu le-am putut vedea."</span></em></strong></span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Deci erau sau nu importante analizele în acea noapte? Păi să vedem. Conform <a href="http://www.uptodate.com/contents/emergency-care-of-moderate-and-severe-thermal-burns-in-adults">protocolului de management al arșilor "gravi" de pe up-to-date.com</a>, prima grijă a medicului la pacientul stabilizat respirator este reechilibrarea hidroelectrolitică prin perfuzii cu soluții Ringer sau Hartmann. A doua grijă este estimarea necesarului lichidian, pe baza unor formule care iau în considerare vârsta, severitatea arsurilor, comorbidități etc. Se montează apoi sonda urinară pentru urmărirea diurezei și se monitorizează permanent statusul hemodinamic (tensiune, puls). Se face îngrijirea rănilor și managementul durerii. Conform up-to-date singurele analize de sânge necesare în prima etapă ("primary assessment and treatment") ar fi fost: </span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> a) recoltare de sânge arterial pentru </span><a href="http://www.mymed.ro/punctia-arteriala-gazometria-arteriala.html"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">EAB (echilibrul acido-bazic)</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">, pentru a se evalua pH-ul sangvin, saturația oxigenului etc. Dar fie vorba între noi, orice secție de ATI lucrează EAB folosind un aparat complet automatizat în care se bagă direct seringa pe o parte și iese un bon cu valorile pe partea cealaltă, gata de a fi citite de medic. Deci nu era necesar să vină personalul de laborator de acasă.</span></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> b) Determinarea hemoglobinei la pacienți cu hemoragii (dacă ei au existat), în vederea transfuziilor sangvine. Asemănător punctului a), în majoritatea secțiilor de primiri urgențe sau ATI există un aparat automat care lucrează hemograma simplă. Dl. doctor nu a părut însă deranjat de imposibilitatea măsurării hemoglobinei (pe care mai mult ca sigur că putea să o determine), ci a... leucocitelor. Mă scarpin stânjenit după o ureche că zău nu îmi dau seama de ce vroia să măsoare leucocitele în "acea noapte". Sigur că formula leucocitară poate </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1471990/#r184"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">varia dramatic la un pacient ars (de la leucocitoză la leucopenie)</span></a><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> în zilele care succed trauma și sigur că poate astfel fi un marker foarte bun pentru monitorizarea statusului infecțios, dar chiar nu înțeleg ce vroia să vadă <i>în noaptea aia</i>.</span></span></div>
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">
</span></span><span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> </span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><strong><em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">7. "S-a mai spus că asemenea arsuri nu s-au văzut. Nu e adevărat! Noi am tratat mii de oameni arși și cei de la Colectiv au fost exact ca şi ceilalți. Au fost declarați diferiți ca să nu se întrebe oamenii de ce nu pot fi salvați"</span></em></strong></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">În final, despre cea mai mare idioțenie din tot interviul. Sunt absolut convins că Dl. doctor a văzut pacienți la fel de gravi sau chiar mai gravi, poate sute, poate mii. Sunt însă curios dacă a văzut vreodată 146 de arși internați <b><i>în același timp</i></b> în București și 26 internați <b><i>în același timp</i></b> la Spitalul de Arși. Din câte lasă să se înțeleagă vede tot timpul 26 de pacienți internați simultan, în toiul nopții, la Spitalul de Arși și doar noi ceilalți suntem manipulați de forțe malefice să credem că incidentul #Colectiv ar fi fost ceva cu adevărat atipic.</span></span><br />
<span style="color: #444444; display: inline; float: none; font-family: "source sans pro" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; line-height: 32px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Sunt curios și dacă în opinia dânsului numărul mare de pacienți (și implicit de personal și proceduri) a contribuit cumva la explozia "bombei microbiene".<br /><br /><br />Aștept cu interes și alte dezvăluiri medico-jurnalistice fenomenale despre care se știe de zeci de ani.</span></span><br />
<br /></div>
<div style="text-align: right;">
</div>
<div style="text-align: right;">
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"></span></div>
<div style="text-align: right;">
<br /></div>
<div style="text-align: right;">
<br />
<strong><em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;"> Regards,</span></em></strong></div>
<div style="text-align: right;">
<strong><em><span style="font-family: "verdana" , sans-serif; font-size: large;">Pengu</span></em></strong></div>
<div align="right">
</div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com12tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-60378018760030402582015-11-10T00:27:00.007+02:002021-01-06T02:18:26.271+02:00Tudor Chirilă, fii căpitanul nostru!<div style="text-align: justify;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Tudor Chirilă pare să fi luat o pauză de la </span><a href="http://www.versuri.ro/versuri/edif_vama-veche-nu-am-chef-azi.html"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">tequila, rom sau gin</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"> ca să ne delecteze cu opinii medicale despre dotările de căcat din spitale, despre cum trebuie tratați de fapt arșii și despre ce oficial din Ministerul Sănătații se face vinovat de moartea unor oameni cu 10-20% șanse de supraviețuire oriunde în lume. Pagina lui de facebook a devenit o combinație spectaculoasă între Harrison's Internal Medicine, Radio Șanț și emisiunea "Surprize, surprize!" Acolo, la umbra sufletului lui boem, se înghesuie turme de aplaudaci zombificați care îi cer să se erijeze în salvatorul sistemului medical românesc. Iar eu vomit.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Astăzi și Tudor și Hotnews au promovat (ȘOC!, deloc părtinitor și ca întotdeauna bine documentat) "</span><a href="http://www.aliantamedicilor.org/2015/11/09/comunicat-pozitie-oficiala-alianta-medicilor/"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">poziția oficială a Alianței Medicilor</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">, o asociație care cică reprezintă interesele medicilor din România și care deplânge "mușamalizarea situației reale [a arșilor]" de către X și Y. Forme legale nu prea au, însă au o adresă de mail și o pagină de facebook. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Dacă mă întrebați pe mine, există 4 mici semne de întrebare legat de acest comunicat.</span><br />
<span style="font-family: "georgia";"></span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-size: large;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">1</span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">) Alianța Medicilor are ca membri fondatori (și cu siguranță semnatari ai acestui text), 3 corifei ai secției de ATI de la Spitalul Universitar de Urgență București. Coincidența face să fie aceiași corifei care au avut o "altercație" cu Ministerul Sănătății acum 1 lună, susținând în presă că acesta ar fi desființat abuziv secția de ATI a SUUB. Titlul bombastic din EvZ era atunci foarte sugestiv: </span></span></span></span></span><a href="http://www.evz.ro/atac-la-revolta-halatelor-albe-ministerul-sanatatii-loveste-pe-ascuns-in-alianta-medicilor.html"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">ministerul lovește pe ascuns în Alianța Medicilor</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">. Între noi fie vorba, ca în bancul cu bicicleta, secția de ATI nu s-a desființat, ci s-a împărțit și nu s-a făcut la cererea Ministerului Sănătății, ci chiar a șefiei SUUB. Î</span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">n ce măsură "poziția oficială a Alianței Medicilor" este o îngrijorare onestă a tuturor medicilor din România sau în ce măsură se plătesc polițe politice între câteva personaje alese, decideți singuri. <br /><br />Iar faptul că unii dintre membri fondatori ai Asociației au apărut la 'nșpe televiziuni în ultima săptămână ca să povestească despre eroism și dăruire la SUUB, uitând însă să menționeze condițiile precare, nu ar trebui să vă influențeze opinia. Nu e bine să fii negativ la televizor, ci doar pe facebook, zic. Și nu e bine să fii prea negativ oricum, pentru că acești medici activează în conducerea unei secții de ATI ultramoderne (dacă nu cea mai nouă și dotată secție de ATI din București, atunci oricum în top #3) și e nasol să îți tai singur craca de sub picioare. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: Georgia; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">2) Ca și în cazul articolului lui Mixich, informația potrivit căreia guvernanții "nu au avut nicio intenție" să transfere pacienții sau să ceară ajutor și TOTUL ar fi fost făcut prin presiunile societății civile este, în opinia mea, o exagerare cu iz politic. Am susținut deja această poziție în dialogul cu Mixich, dar repet:<br /> <br />a) Au existat medici străini încă de sâmbăta trecută în România și au continuat să vină echipe, întâi pentru asistență, </span><a href="http://m.hotnews.ro/stire/20561853"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">apoi pentru triaj</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">.<br /><br />b) Pacienții NU pot fi mutați willy-nilly atunci când hotărăște societatea civilă, ci <em>dacă</em> și <em>atunci când</em> starea pacientului o permite. Dimpotrivă, presiunea societății civile (sau a familiilor) de a fi transferați pacienți sub falsa impresie că în străinătate există tratamente minune sau condiții perfect aseptice, riscă să îi decompenseze ireversibil și să îi omoare.<br /><br />c) Deși eforturile societății civile sunt de nenegat (și e normal ca ele să existe, că de-aia primesc direct și indirect ONG-urile bani de la stat), nu ONG-urile au organizat transferul internațional cu avioane speciale al unor pacienți ventilați mecanic și nu ONG-urile achită grosul tratamentelor. În ciuda tuturor zvonurilor, nu Tudor Chirilă a pilotat avioanele către Belgia și Olanda. <br /><br />Vă mai reamintesc că, după cum scrie chiar Hotnews, </span><a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20568266-care-sunt-criteriile-selectie-ranitilor-din-colectiv-transferati-centrele-medicale-din-strainatate-selectia-este-facuta-exclusiv-medicii-din-strainatate.htm"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">există un SINGUR pacient transferat pe banii unei companii</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">, restul fiind transferați din banii statului, adică ai noștri.</span></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">3</span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">) Generalizarea că nu avem unități de arși sau personal pregătit este o prostie. Avem unități de arși și personal pregătit pentru asta, pur și simplu nu suficiente încât să acoperim confortabil o tragedie cu 80 de pacienți critici și încă 70 necritici*. Nimeni nu are așa ceva. Tocmai de aceea se și transferă pacienți (atunci când ei pot fi transferați din punct de vedere medical), ca să se reducă supraîncărcarea, în special în secțiile de ATI.<br /><br />Despre standardul de camere sterile, mi-e greu să vă vorbesc, pentru că nu sunt în domeniul arșilor (spre diferență de Tudor Chirilă). Este clar însă că secțiile de ATI de la SUUB sau SCUB (de exemplu) sunt prin definiție mult mai curate și cu alt regim de igienă comparativ cu restul secțiilor (pacienții pot fi izolați de alți pacienți, există control al temperaturii și umidității, măsuri sporite de control al microbilor din mediu etc). Iar acest standard este teoretic suficient pentru pacientul ars (>30% din suprafața corpului), cel puțin conform unor </span><a href="http://www.worldburn.org/documents/infectioncontrol.pdf"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">oameni mai informați decât Tudor Chirilă</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">. Camerele sterile cu flux de aer laminar, deși probabil preferabile, nu sunt <em>standard</em> nicăieri. Cele mai importante măsuri de prevenție rămân cele elementare: </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2873368/"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">curățarea chirurgicală a rănilor (debridare)</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">, utilizarea de instrumentar curat, de echipament steril (halate, mănuși, măști), interzicerea accesului aparținătorilor la pacient, monitorizarea rănilor prin efectuarea de culturi bacteriene și fungice de 2-3 ori pe săptămână, antibioterapie adaptată corect etc. Iar secțiile de ATI pot aplica aceste măsuri.<br /><br />Trebuie să înțelegeți că nu există condiții <em>perfect sterile</em>, nici în unitățile de arși din vest. Sepsisul rămâne </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2873368/"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">principala cauză de mortalitate la arși</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"> peste tot în lume, iar șansa de infecție crește direct proporțional cu suprafața de corp afectată. În plus, numărul mare de proceduri care trebuie efectuate zilnic la pacientul ars cresc și ele dramatic șansele de infecție. <br /><br />Da, probabil că din punct de vedere (a)septic, unitățile dedicate din vest sunt ceva mai bine echipate. Sau oricum, au în prezent mai mult spațiu disponibil decât avem noi. Întrebarea pe care trebuie să v-o puneți (și pe care cu siguranță și-au pus-o de zeci de ori medicii curanți) este: oare riscul de infecție depășeste riscul transportului?</span></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /><br /><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">4) Comunicatul contrazice multe alte declarații, atât din presă, cât și de pe facebook. Un </span><a href="http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Sanatate/Medic+din+Franta+Chapeau+bas+Am+gasit+oameni+epuizati+dar+care+s"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">exemplu recent este al Dr. Ciprian Iascu</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">, "medic român stabilit în Franța de 20 de ani", care a venit să ajute. Citez:</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">> "Nu am fi făcut mai bine nici în Franța, nici în Anglia, nici în Belgia"</span></div>
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">> "Este o curiozitate să vezi că cineva poate [trata] 150 de pacienți în felul acesta"</span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">> "<strong>Acum este perioada de transfer. Până acum au fost stabilizați. Încă sunt pacienți în stare gravă, în imposibilitatea de transfer. Nu o să ne plimbăm cu avionul doar ca să facem plăcere unora sau altora</strong>".</span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Se aude, Dr. Vlad Mixich? Prof. Tudor Chirilă, obiecții?</span></div>
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">
</span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-size: large;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">* Cred că Tudor Chirilă ar face mai bine să lase medicina și să ne cânte ceva frumos. Pe de-altă parte, cei care au competența să schimbe lucruri în bine în sistemul medical ar trebui să fie mai critici acolo unde este cazul. De exemplu, ar putea să se concentreze să găsească explicații pentru Unitatea de Arși de la Floreasca, nefuncțională la 6 luni de la inaugurare (caz deloc singular în România).</span></span></span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-size: large;"></span></span></span></span> </div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-size: large;"></span></span></span></span> </div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-size: large;"></span></span></span></span> </div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span style="font-size: large;"></span></span></span></span> </div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><strong><em><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Cu drag,</span></em></strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><strong><em><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Alianța Pinguinilor</span></em></strong></span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><strong><em><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;"> </span></em></strong></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><strong><em><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Pentru Înzăpezirea Câmpiei Bărăganului</span></em></strong></span></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-37619760843853040972015-11-07T19:55:00.004+02:002021-01-06T02:21:53.064+02:00Medicină bazată pe politică<div style="text-align: justify;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /><br />Skeptic Pengus nu face politică, nu pune hashtaguri cu #unițisalvămwhathtefuckever și, cel puțin ca entitate online, este dezinteresat de numele premierului României. Antipatiile sau simpatiile politice și argumentele <em>ad hominem</em> cu care vin la pachet sunt de prea multe ori antitetice evidenței (științifice și medicale) sau logicii. <br />Tocmai de aceea este regretabil că (Dr.) Vlad Mixich alege astăzi să decredibilizeze răspunsul medical la criza arșilor, ignorând în mod comic argumentele pe care chiar el </span><a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20565370-exclusiv-romania-cerut-ajutorul-abia-6-dupa-tragedia-din-colectiv-cateva-intrebari-esentiale-despre-mutarea-pacientilor-alte-tari.htm"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">le prezintă în articol</span></a><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">. <br /><br />1) Transferul unui pacient grav în alt salon, la Roșiori sau la Viena, nu se poate face decât atunci când starea lui o permite. Iar asta hotărăște medicul curant, nu Raed Arafat, nu directorul medical, nu Skeptic Pengu și nu Dr. Vlad Mixich. Până la dovezi contrare, cred că este corect să pornim de la premiza că absența transferurilor s-a datorat stării pacienților și nu relelor intenții ale statului român, ale directorului medical sau ale medicului curant.<br /><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">2) Totuși, dacă Dr. Vlad Mixich are dovezi că un director de spital (al căror fan nu sunt deloc) ar fi blocat un transfer, ar fi mișto să aflăm și noi numele și prenumele. Nu de alta, dar amestecate printre panseurile politice ale Dr. Vlad Mixich, sunt articole pro-vaccinare pentru care am toată aprecierea. Deci, ca promotor al evidenței științifice, Dr. Vlad Mixich ar trebui să evite cancanul.<br /><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">3) Realitatea este că doar câțiva dintre cei 80 de pacienți gravi pot fi transportați și aceia cu riscuri foarte mari. Matematic pacienții se transferă atunci când raportul risc-beneficiu este subunitar. Practic, atunci când există o fereastră de stabilitate hemodinamică, metabolică etc La un pacient cu arsuri severe această fereastră poate ține o oră sau o zi. <br /><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">4) "Străinătatea" nu face minuni în cazul unor pacienți cu arsuri severe (vorbim aici de >70-80% din suprafața corpului). De fapt opțiunile de <a href="http://www.uptodate.com/contents/emergency-care-of-moderate-and-severe-thermal-burns-in-adults">tratament ale pacienților arși</a> sunt relativ limitate și predominant de tip suportiv. Nu am să intru în detalii despre cum trebuie echilibrat și sedat un pacient care nu mai respiră singur, nu mai poate înghiți și zemuie plasmă prin fiecare centimetru pătrat de carne vie. Puteți citi și singuri.<br />Spre diferență de Dr. Vlad Mixich care pare să știe foarte multe lucruri despre imperativitatea tratamentului în străinătate, eu nu sunt sigur care sunt motivele <strong>terapeutice</strong> pentru care se dorește transferul pacienților. Înțeleg că este vorba despre disponibilitatea personalului și spațiul dedicat arșilor (condiții aseptice) care la noi sunt suprasolicitate, nu despre creme minune pe care noi nu le-am avea sau nu le-am putea aduce</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">. În principiu pentru că aceste creme nu există.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">5) Nu știu de ce presupune Dr. Vlad Mixich că specialiștii străini prezenți în România nu ar fi făcut triaj sau consultanță legată de transfer încă din prima clipă. Din nou, probabil a uitat să ne precizeze sursele.<br /><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">6) Pentru toate motivele de mai sus, insinuarea că pacienții mor pentru că statul român e <a href="https://web.facebook.com/Mircea.V.Marian/posts/862638583850902?fref=nf&pnref=story">incapabil sau refractar să îi transfere</a> este tendențioasă. Cu riscul de a introduce logică circulară, pacienții cu arsuri severe (>40% din suprafața corpului) mor în primul rând pentru că arsurile severe (>40% din suprafața corpului) <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3219295/">sunt asociate cu mortalitate foarte ridicată</a>. Peste tot în lume, nu doar în România. În primele zile cauza principală de deces este șocul traumatic. Ulterior intervin insuficiența multiplă de organ, infecțiile, apoi complicațiile respiratorii, renale, cardiace și cerebrale. Peak-ul de mortalitate pentru arsuri severe este în medie la <a href="http://www.burnsjournal.com/article/S0305-4179(02)00030-X/fulltext">7 zile de la arsură</a>. Situația e similară <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2811947/">și la copii</a>. Distanțați-vă puțin de revolta populară. Oricât de antipatici v-ar fi, nu Raed Arafat și Bănicioiu omoară acești pacienți, ci arsurile severe.</span></div>
<br />
<span style="font-family: "arial";">7) Da, sistemul medical românesc are multe probleme. Managementul arșilor de la Colectiv, deși cu siguranță imperfect, nu este deocamdată una dintre ele.</span><br />
<div style="text-align: justify;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br />Nu fac îndemnuri politice, nu mă interesează problema. Dar în contextul general de reformă și ascuțire a spiritului civic și ținând cont de calitatea presei din România, sfatul meu este să cereți dovezi și când citiți ziarul, nu doar pe Feli.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "arial";"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: "arial";"><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span> <em><strong>Stay logical,<br /> Pengu</strong></em></span><br />
<strong><em><span style="font-family: "arial";"></span></em></strong><br />
<strong><em><span style="font-family: "arial";"></span></em></strong><br />
<strong><em><span style="font-family: "arial";"><br /></span></em></strong>
<span style="font-family: "arial";"><strong><em><span style="font-size: large;">Drept la replică - Vlad Mixich:</span></em></strong><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.0.$end/=1$text0/=010"><em></em></span></span></span></span></span></span><br />
<span style="font-family: "arial";"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.0.$end/=1$text0/=010"><em></em></span></span></span></span></span></span><br />
<span style="font-family: "arial";"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.0.$end/=1$text0/=010"><em>Minunate domn anonim (o, ce pufoasa e soarta curajoșilor anonimi pe net): <br /><br />1) Articolul la care faceți referire subliniază clar și îngroșat (și am făcut-o deja de nenumărate ori pe Hotnews, pe facebook la TV sau radio) că: "acordul pentru transport treb</em></span></span><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><em>uie dat de medicul curant si specialistul SMURD si doar o parte dintre cei 80 de pacienti in stare grava/critica pot fi transportati". Acesta este chiar un citat din articolul pe care il criticati si caruia ii reprosati absenta mentionarii acestei realitati, desi ea este nu doar clar, ci ingrosat subliniata. Inca de joi au existat cel putin 2 pacienti (cazurile pe care le cunosc) pentru transportul carora medicul curant isi daduse acordul. </em></span></span></span></span></span></span></span><span style="font-family: "arial";"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><br /><br /><em>2) Da, din motive birocratice sau de alta natura, exista manageri de spitale bucurestene care au refuzat sa semneze actele necesare transportului pacientilor care primisera acordul medicului curant. Apoi subiectul a explodat in presa. Din pacate, in acest moment (subliniez in acest moment) nu pot face public numele pentru ca asta ar insemna sa indic sursa informatiei care este dependenta de managerul respectiv. Indata ce vom reusi sa confirmam din alte surse, vom face si numele public. Este una dintre regulile sfante in jurnalism: niciodata nu dezvalui o sursa careia astfel ii poti face rau. Iar eu (si colegii) nu facem parte dintre cei care scriu pe zvonuri. </em><br /><br /><em>3) Realitatea este ca pana in clipa asta au fost deja transferati cu succes 16 pacienti din cei 80 gravi si urmeaza si altii. Adica aproape un sfert (deci nici vorba de "doar cativa" si desigur, cum am subliniat de n ori, fiecare transfer s-a facut doar cu acordul medicului curant. </em></span></span></span></span></span></span></span><span style="font-family: "arial";"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><br /></span></span></span></span></span></span></span><span style="font-family: "arial";"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><br /><em>4) La acest punct criticati in gol... chiar dvs dati raspunsul. </em><br /><br /><em>5) Nu s-au facut. Pana joi inclusiv, triaje s-au facut f putin si in doua spitale bucurestene doar de catre medicii de pe sectie. </em><br /><br /><em>6) Sunt de acord ca nu oficialii omoara pacientii, ci arsurile f grave. Nu am sustinut niciunde asta, si nici nu am sugerat-o. Dimpotriva am explicat-o pe toate canalele. Dar este clar ca Ministerul Sanatatii a fost incapabil sa organizeze transferul acestor pacienti. Jumatate din pacienti au plecat exclusiv in urma unor initiative private, a unor persoane particulare, voluntare. Ministerul Sanatatii a fost incapabil sa centralizeze si sa coordoneze intr-o situatie in care chiar asta trebuia sa faca. Voi reveni oricum asupra povestii. </em><br /><em></em></span></span></span></span></span></span></span><br />
<span style="font-family: "arial";"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><em>7) Sincer sunt satul de astfel d</em></span></span></span></span></span></span></span><span style="font-family: "arial";"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><em>e atacuri gratuite, mai ales atunci cand ele se petrec sub umbrela anonimatului. Daca aveti insa rectitudinea pe care o clamati, veti adauga acest raspuns textului dvs. De altfel chiar unul dintre cititorii dvs a sesizat ca aveti de fapt o pozitie "identica" cu a mea. Si cu toate acestea ma acuzati de politizare.</em></span></span></span></span></span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<br />
<strong><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: large;">Replică la drept la replică (Skeptic Pengu):</span></strong><br />
<br />
<br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Sunt anonim doar pentru cei care nu citesc (atent) blogul. Pentru restul eu unul sunt usor identificabil. Am lasat o dara de farmituri care i-ar eclipsa si pe Hansel si Gretel.</span><br />
<br />
<span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">1) Stiu ca ai bolduit acea informatie, de aceea am si scris in introducere "<em>ignorand in mod comic argumentele pe care chiar el <span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">le prezinta in articol</span></em>". Astfel, in ciuda faptului ca responsabilizezi corect medicul curant cu decizia, la punctul (5) din motivele pentru care pacientii (toti?) nu au fost inca transferati, afirmi ca "<em>suntem deja in ziua 7</em>" si ca "<em>operatiunea de transfer trebuia sa fie deja in plina desfasurare</em>". Ai hotarat tu asta? In afara situatiei in care ai fost efectiv in comisia medicala si stii ca operatiunea chiar trebuia (dpdv medical) sa fie deja in desfasurare inainte de ziua 7, eu as merge totusi pe varianta in care operatiunea a inceput atunci cand au ajuns echipele de triaj (v. mai jos) si cand starea pacientilor a permis acest lucru. Despre cei 2 pacienti "pe surse" mai jos.<br /><br />De dragul discutiei despre deontologie insa, ca sa intelegi de ce tonul articolului tau pare profund subiectiv si din pacate politic, tin sa precizez ca niciunul (nici macar UNUL) din cele 5 motive pe care le oferi pentru lipsa oricarui transfer pana in prezent nu este o ipoteza strict medicala. Toate sunt motive de ordin birocratic sau cu suspiciune de rea intentie, fie din partea managerilor, fie din partea statului roman (chiar si pct. 1).</span></span></span></span></span></span></span><br />
<span style="font-family: "georgia";"></span><br />
<span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "times new roman";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><span style="font-family: "georgia";">2) Cum adica motivele de refuz ale managerilor au fost birocratice sau "<em>de alta natura</em>"? Ce anume inseamna "<em>alta natura</em>"? Despre lipsa fondurilor nu poate fi vorba, tinand cont ca statul a oferit totusi un cec in alb. Atunci poate rea intentie? Poate ca directorul despre care vorbesti e chiar Patriarhul Daniel? Sau poate totusi "<em>alta natura</em>" inseamna de fapt motive medicale? Poate ca medicul curant a fost de-acord cu transferul, dar restul comisiei medicale (despre care stiu "pe surse" ca a existat ca entitate in cel putin 2 spitale), nu a fost. Poate ca managerul pur si simplu nu a considerat ca opinia medicului curant este suficienta si a cerut second opinion. Sau poate ca au fost probleme logistice (<em>e.g.</em> organizarea transportului sau faptul ca <a href="http://m.hotnews.ro/stire/20568995"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">unii pacienti nu sunt asigurati</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">). Ai prezentat aceste variante sau ai lasat-o la "<em>managerii nu au vrut sa aprobe plecarea</em>" pentru impact maxim pe Internetz? Multumesc.<br /><br />Si mai am o nelamurire. In mai multe locuri in articolul de pe Hotnews si in punctul 2) din dreptul la replica spui "<em>manageri</em>". Plural. Deci inteleg ca sunt multi. Cativa. Toti. Apoi discuti despre sursa ta si spui "<em>managerul respectiv</em>". Poti clarifica </span></span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">daca </span></span></span></span></span></span></span><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">sursa ta lucreaza in mai multe spitale simultan, daca ai surse peste tot sau daca pur si simplu exagerezi o situatie pentru impact maxim pe Internetz? Multumesc.</span><br />
<span style="font-family: "times new roman";"></span><br />
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">3) Deci realitatea este ca vreo 3-4 paragrafe din articolul de pe Hotnews care deplang absenta mobilizarii pacientilor si inabilitatea organismelor statului de a actiona sunt invalidate de transferurile de vineri si sambata. Anticipand ca vei sugera ca ar fi trebuit actionat mai devreme si nu "dupa 7 zile", ma vad nevoit sa subliniez ca e</span><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "georgia";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">ste responsabilitatea comisiilor medicale (si a medicului curant) sa decida momentul transferului. Riscurile sunt imense, dovada ca 2 pacienti s-au prapadit pe drum.</span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "georgia";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010"><br /><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Nu vad absolut niciun motiv pentru care ar trebui sa presupunem ca statul sau managerii de spitale au ingreunat transferul acestor pacienti de dragul de a ingreuna transferul si nu din motive medicale. Decat daca facem politica, statul e de cacat, #unitisalvam etc.</span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span><br />
<span style="font-family: "georgia";"></span><br />
<span style="font-family: "georgia";">4) Din cauza faptului ca nu explici nicaieri care este motivul urgentarii transferului acestor pacienti de catre statul incapabil, se alimenteaza falsa impresie ca in "strainatate" ar exista un tratament minune si/sau ca odata transferati pacientii ar fi salvati. Ba si intrebi retoric: oare<em> "intarzierea de sase zile cu care Romania a apelat la mecanismul european comun are vreun impact asupra starii pacientilor?</em>" Oare?<br /><br />Ai scris pe undeva in articol contrariul? Ai explicat cumva ca din nefericire acesti pacienti au un prognostic poate doar <em>marginal</em> <em>diferit</em>, dar oricum foarte prost, indiferent in ce tara a UE sunt? Ai vorbit vreo clipa de studiile cu statistici nasoale, ca sa poata intelege cititorii tai ca nu pregatirea noastra deficitara si statul incapabil ii omoara, ci arsurile severe si intoxicatiile?</span><br />
<span style="font-family: "georgia";"></span><br />
<span style="font-family: "georgia";">5) Intr-adevar nu s-a facut triaj pentru transfer pana joi. Avem francezi, belgieni, britanici, turci si olandezi in tara de cateva zile bune (asa cum ai precizat, unii chiar de sambata), dar pentru asistenta si ca sa opereze, nu pentru <em>selectie</em>. Site-ul pe care scrii preia afirmatia lui Raed Arafat cum ca prima echipa <em>de selectie</em> <a href="http://m.hotnews.ro/stire/20561853"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">a venit abia joi, din Belgia</span></a><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">.<br />Sau insinuezi cumva ca echipele care au venit mai devreme erau totusi mandatate sa faca selectie, dar li s-au dat directive sa nu decida nimic pana vineri, <em>because reasons</em>? Din nou, insinuarea ta este tendentioasa si cu iz politic.</span></span><br />
<span style="font-family: "georgia";"></span><br />
<span style="font-family: "georgia";">6) Ba sigur ca ai sugerat ca oficialii omoara pacienti cand ai scris: "ca <em>in orice cazuri grave, timpul este esential, prin urmare aceasta operatiune de transfer/transport trebuia sa fie deja in plina desfasurare</em>". Daca timpul este esential la pacienti gravi, e destul de evidenta insinuarea ca intarzierile sunt cu potential letal, nu? Am explicat deja la punctul 4) de ce asta este o exagerare.<br /><br />Apoi, cum adica "<em>Ministeul Sanatatii a fost incapabil sa organizeze transferul acestor pacienti"</em>? Cu ce au plecat pacientii? Cu trenul? Statul roman (de care apartine Ministerul Sanatatii) a transferat, conform propriilor tale afirmatii, <a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20569572-alte-doua-victime-ale-tragediei-din-colectiv-vor-transferate-spitale-din-strainatate-aeronave-mapn.htm">16 pacienti foarte gravi</a> sambata dimineata si <a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20567228-spitalul-bagdasar-arseni-cinci-pacienti-stare-critica-grava-alti-trei-transferati-vineri-belgia-israel.htm">3 vineri</a>, folosind resurse speciale (avioane Spartan ale MApN, echipamente, personal). Pacienti ale caror tratamente le va plati INTEGRAL. Unde in acest lant de evenimente vezi tu incapacitatea unor structuri ale statului de a organiza ceva?<br />In plus, informatia ta ca jumatate din pacienti au plecat in urma unor initiative private este falsa. Cf. secretariatului de stat al MS, un singur pacient a plecat cu <a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20568266-care-sunt-criteriile-selectie-ranitilor-din-colectiv-transferati-centrele-medicale-din-strainatate-selectia-este-facuta-exclusiv-medicii-din-strainatate.htm">sponsorizarea unei companii</a>.<br /><br />Nu in ultimul rand, anticipand din nou paranoid ca vei acuza intarzierile transferurilor, reiterez pentru claritate ca triajul s-a facut incepand de vineri pentru ca abia joi au ajuns echipele medicale de triaj din UE si ca transportul pacientilor s-a facut atunci cand starea lor a permis acest lucru, conform recomandarilor medicului curant sau ale comisiilor medicale.</span><br />
<span style="font-family: "georgia";"></span><br />
<span style="font-family: "georgia";">7) Nu e un atac, e o critica si cred ca mi-am argumentat suficient pozitia incat sa nu para gratuita. Dreptul la replica ar fi fost oricum pe blog. Ma bat cu anti-vaccinisti fanatici de aproape un an, asa ca in ciuda divergentelor, este totusi o gura de aer proaspat sa am o discutie argumentata cu un coleg. Pacat doar ca subiectul e tragic. Toate bune.</span></div>
<span data-ft="{"tn":"K"}" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body"><span class="UFICommentBody _1n4g" data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0"><span style="font-family: "georgia";"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0"><span data-reactid=".3x.1:5.1:$comment909140759172816_909184112501814.0.$right.0.$left.0.0.2.$comment-body.0.3.0.$end/=1$text0/=010">
</span></span></span></span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-41480147564179641802015-10-09T19:00:00.007+03:002021-01-09T03:55:09.941+02:00Despre vegetarianism/veganism vs. dieta omnivoră - idei din mediul online<div style="text-align: justify;">
<br />
<br />
<strong>1. </strong><a href="http://www.huffingtonpost.com/kathy-freston/shattering-the-meat-myth_b_214390.html"><strong>Oamenii sunt la origini ierbivori și doar "comportamental" omnivori!</strong></a> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Pe scurt, nu. Desigur, prosimienii și simienii foarte primitivi (<i>e.g.</i> <em>Ardipithecus sp.</em>) erau destul de aproape din punct de vedere biologic și comportamental de maimuțe, adică specii omnivore care mâncau predominant ierburi și fructe. Însă opțiunile alimentare ale hominizilor s-au <a href="http://www.nature.com/scitable/knowledge/library/evidence-for-meat-eating-by-early-humans-103874273">diversificat radical în urmă cu cel puțin 2.6 milioane de ani</a> (posibil chiar ~3.4 milioane). De atunci datează cele mai vechi oase animale cu urme de instrumente artificiale și situri arheologice care conțin fosile de animale decorticate. Fun fact, acum 1.95 milioane de ani hominizii <a href="http://www.pnas.org/content/107/22/10002.full">mâncau până și crocodili și broaște țestoase</a>. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Interesant este că nu toți hominizii din acea perioadă consumau cărniță. Dovezile arheologice, paleontologice și antropologice sugerează că genul <em>Homo</em> ar fi supraviețuit competiției cu alți hominizi timpurii (<em>e.g. Australopithecus sp.</em>)<strong> tocmai pentru că</strong> avea o <a href="http://blogs.scientificamerican.com/observations/early-meat-eating-human-ancestors-thrived-while-vegetarian-hominin-died-out/">preferință crescută pentru carne</a>. De-altfel explicația pentru acest fapt rezidă nu doar în dieta diversificată și <a href="http://news.nationalgeographic.com/news/2005/02/0218_050218_human_diet_2.html">implicit aportul caloric mai bun</a>, ci și în creșterea abilității de a folosi unelte și de a vâna în grupuri organizate.<br />
Concluzia este că nu suntem doar comportamental carnivori, ci chiar <strong>evolutiv carnivori</strong> și că dieta diversificată <a href="http://www.beyondveg.com/billings-t/comp-anat/comp-anat-4b.shtml">ne-a ajutat să evoluăm</a>, biologic vorbind, la ceea ce suntem astăzi.<br />
</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<strong>2. OK, dar cei care consumă carne mor mai repede!</strong><br />
<br />
Da și nu. În primul rând că problemele apar în cazul cărnii roșii și cărnii procesate, nu și în cazul altor tipuri de carne, ceea ce anulează din start una dintre mantrele regimului vegan. În al doilea rând, nu știm de fapt <a href="http://blogs.plos.org/publichealth/2014/11/17/red-meat-biological-evidence/">care este mecanismul biologic</a> prin care carnea favorizează apariția unor boli și implicit, este neclar dacă dăunează <em>carnea</em> în sine sau <em>compușii adăugați artificial</em> (hormoni, aditivi etc). În al treilea rând, deși există numeroase studii care sugerează cauzalitate între consumul de carne procesată și/sau carne roșie și apariția diabetului, bolilor cardiovasculare și/sau a cancerului colorectal [<em>e.g.</em> <a href="http://circ.ahajournals.org/content/121/21/2271.full">1</a>,<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19307518">2</a>,<a href="http://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1134845">3</a>,<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25319089?&report=abstract">4</a>], asocierea este în multe cazuri modestă, iar unele dintre studii au carențe metodologice [<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2661797/">1</a>,<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25941850">2</a>,<a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467-789X.2010.00785.x/abstract">3</a>]. <br />
<br />
Nu mă înțelegeți greșit, este foarte probabil ca aportul <strong>excesiv</strong> de carne roșie și procesată să crească într-o oarecare măsură riscul de boli cardiovasculare, de cancer colorectal și de sân, însă situația nu este atât de clară pe cât pare. Iar ambiguitatea se amplifică dacă citim că dietele vegetariene pot crește și ele <a href="http://www.plosone.org/article/fetchObject.action?uri=info:doi/10.1371/journal.pone.0088278&representation=PDF">riscul de cancer, alergii și boli psihice</a>, iar cele prost balansate induc anemie nutrițională (<a href="http://www.sciencedaily.com/releases/2012/10/121003195122.htm">încă din noaptea timpului</a>). </div>
<div style="text-align: justify;">
<br />În consecință, până lămurim exact mecanismele patogenice sau până găsim <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0309174011001458">alte modalități de a procesa carnea</a>, ar fi probabil înțelept să menținem o dietă diversificată, reducând (și nu eliminând) consumul de carne roșie și carne procesată. Diete precum cea a <a href="http://www.heart.org/HEARTORG/GettingHealthy/NutritionCenter/HealthyEating/The-American-Heart-Associations-Diet-and-Lifestyle-Recommendations_UCM_305855_Article.jsp">American Heart Association</a> sau <a href="http://www.cochrane.org/CD009825/VASC_mediterranean-diet-for-the-prevention-of-cardiovascular-disease">Mediteraneană</a> sunt variante bune, susținute de studii.<br />
<br />
<br />
<strong>3. Știu eu pe cineva care aleargă maratoane și nu bagă decât broccoli! Nu ți-e clar că veganii/vegetarienii sunt mai sănătoși?!</strong><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeBQwcqvlqZXvLKSWiSsPtrk9CjbD_5NKFa5RKM2dFVjmbMUoGR6lMoJWN-WhFg6iM1-oNAEfOvsKg1WuRAa5bI-GdBtSUk_SYkXf_YyxJBHMGRl09wLElS9YkJSOmL7XQvQIY1HNUeJM/s1600/Sportivi.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="123" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeBQwcqvlqZXvLKSWiSsPtrk9CjbD_5NKFa5RKM2dFVjmbMUoGR6lMoJWN-WhFg6iM1-oNAEfOvsKg1WuRAa5bI-GdBtSUk_SYkXf_YyxJBHMGRl09wLElS9YkJSOmL7XQvQIY1HNUeJM/s640/Sportivi.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Dar <a href="http://www.ibtimes.co.uk/usain-bolt-know-his-workout-diet-plan-likes-1516749">Usain Bolt</a> și <a href="http://www.dailymail.co.uk/femail/article-2177613/Michael-Phelps-12-000-calories-day-dont-doing-harm.html">Michael Phelps</a> (adică cei mai rapizi sportivi pe uscat, respectiv în apă), sunt omnivori convinși. Michael Phelps, de exemplu, consumă 12,000 de calorii pe zi, incluzând pizza, ouă și sandwich-uri cu cașcaval și șuncă. Dacă Michael Phelps ar fi vegan, ar avea probabil nevoie de propriul lui siloz, ca să <a href="http://www.vegkitchen.com/nutrition/vegan-athlete/">compenseze deficitul proteic, de electroliți sau de fier</a>.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Chiar și așa însă, în lipsa unor statistici care să arate că sportivii de performanță vegetarieni sunt mai eficienți decât cei omnivori sau invers, asemenea exemple nu reprezintă decât "anecdotal evidence".</div>
Sunt sportivi de performanță care sunt vegetarieni. Super. Probabil că pot exista sportivi de performanță care consumă predominant ursuleți Haribo sau <a href="http://www.huffingtonpost.com/2009/11/11/the-most-ridiculous-athle_n_353358.html">McDonalds</a>. </div><div style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<strong>4.</strong> <strong>Dar </strong><a href="http://www.theguardian.com/environment/2010/jun/02/un-report-meat-free-diet"><strong>ONU a anunțat recent</strong></a><strong> că dată fiind creșterea populației la nivel global, nu mai putem susține un regim de viață carnivor și că ar trebui să trecem toți la veganism!<br />
</strong><br />
Intr-adevar, <a href="http://ajcn.nutrition.org/content/78/3/660S.full">sunt niste probleme</a> cu zootehnia moderna. Desi deocamdata doar 2 din 6 miliarde de suflete au diete bazate predominant pe carne, consumul e in crestere. Iar pentru a produce un kg de proteine animale se consuma 6 kg de proteine din plante (<a href="http://www.news.cornell.edu/stories/1997/08/us-could-feed-800-million-people-grain-livestock-eat">pana la 40% din totalul cerealelor</a> produse pe Glob) si se foloseste de 100x mai multa apa decat pentru 1 kg de proteine cereale. Nu in ultimul rand, zootehnia contribuie la incalzirea globala cu 6% (in China), la eroziunea solului etc <br />
Sigur, lucrurile nu sunt chiar atat de simple cum par la prima vedere. Spre exemplu hrana pentru vaca si cea pentru curcan nu sunt deloc la fel, vaca si curcanul avand deci o amprenta ecologica diferita. Pe de-alta parte din punct de vedere nutritional "proteinele din cereale" <a href="http://ajcn.nutrition.org/content/48/3/868.full.pdf">nu sunt suficiente pentru o dieta echilibrata</a>, deci de multe ori se compara mere cu pere. In final, la eroziunea solului contribuie toate tipurile de agricultura, inclusiv culturile de soia si este posibil ca efectele benefice ale renuntarii la carne sa fie <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1162/1088198054084707/pdf">contrabalansate de impactul nefavorabil</a> al unor tipuri de culturi vegetale. Dar nu despre asta e de fapt vorba. Este vorba ca din cauza acestor date ingrijoratoare, mai multi "cercetatori britanici" (si se pare ONU) recomanda sa ne schimbam dietele cu unele "sustenabile".<br />
<br />
Insa contrar titlului imperativ si alarmist din The Guardian cum ca ar trebui sa devenim vegani (SOC! NU O SA ITI VINA SA CREZI CE TREBUIE SA MANCAM IN 2020!!!), <a href="http://www.unep.org/resourcepanel/Portals/24102/PDFs/PriorityProductsAndMaterials_Report.pdf">raportul ONU</a> nu ofera nicio astfel de sugestie. Ceea ce spune raportul (la pagina 82, printre multe alte teme) este ca datorita cresterii populatiei, impactul agriculturii asupra mediului va creste si el si ca singura modalitate sa facem fata este <em>sa ne indepartam de produsele animale</em> (traducere ad literam, cu sensul evident de "a reduce consumul de"). Nicidecum sa devenim vegani. De fapt cuvintele "vegan" sau "vegetarian" nu apar nicaieri in raportul ONU. <br />
<br />
Si nu numai acolo.</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Concluziile ONU se bazeaza bibliografic pe cateva publicatii despre eco-nutritie deosebit de plicticoase, printre care, la loc de cinste, cartea "<em>Sustainable protein production and consumption: pigs or peas?</em>" (Aiking <em>et al.,</em> 2006), cu care am adormit in brate in numeroase nopti ploioase de toamna. Daca nu aveti <a href="http://link.springer.com/book/10.1007%2F1-4020-4842-4">acces la carte</a>, Aiking<em> et al.</em> au <a href="http://www.profetas.nl/PROFETAS%20publications.htm">articole</a> pe aceeasi tema cat sa va ajunga pana la Apocalipsa Maiasa. Surpriza (sau poate nu), nici macar Aiking, a carui singura preocupare pare sa fie tranzitia catre diete sustenabile, nu propune vegetarianism sau veganism. De fapt intr-un <a href="http://ajcn.nutrition.org/content/100/Supplement_1/483S.long#ref-72">articol relativ recent</a>, conchide echilibrat urmatoarele: </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<blockquote class="tr_bq">
<blockquote class="tr_bq">
<em>European consumers should therefore consider to change their diets by doing the following:<span class="Apple-converted-space"> </span>1<span style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #403838; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.8px / 19.2px "Lucida Sans Unicode", Arial, "Lucida Grande", Tahoma, Verdana, Helvetica, sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 1; word-spacing: 0px;">) eating one-third less protein (the average amount of overconsumption),<span class="Apple-converted-space"> </span></span>2<span style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #403838; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.8px / 19.2px "Lucida Sans Unicode", Arial, "Lucida Grande", Tahoma, Verdana, Helvetica, sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 1; word-spacing: 0px;">) replacing one-third with plant-derived protein, and<span class="Apple-converted-space"> </span></span>3</em><em>) <strong>replacing the remaining animal protein (primarily meat) with protein from free-ranging animals</strong> (82) (Aiking H., 2014).</em> </blockquote>
</blockquote>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Eu nu vad nicaieri cuvintele "vegetarian" sau "vegan". De fapt, cuvantul "vegan" nu exista in niciuna din publicatiile din bibliografia ONU pe care am apucat sa le parcurg. Ca o prima concluzie, deci, spre linistea cetatenilor anti-carnivori care <a href="http://metropotam.ro/La-zi/veganii-protesteaza-si-agreseaza-clientii-teraselor-din-centrul-vechi-art5028375387/">pichetau furibund pub-uri in Centrul Vechi</a>, raportul ONU nu recomanda nimanui vegetarianism sau veganism. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<strong>5. OK, dar cum hrănim atâtea miliarde de oameni, dacă nu cu goji și rubarb?</strong><br />
<br />
Asta e a doua nemultumire a mea legata de raportul ONU, de articolul din The Guardian si chiar si de o parte din celelalte publicatii eco-nutritioniste amintite. Fiecare dintre ele evita sistematic sa adreseze problema principala (the elephant in the room), desi vorbesc despre ea in toate introducerile. Faptul ca va creste consumul de carne este evident doar <strong>o consecinta a cresterii necontrolate a populatiei</strong>, in special in tarile in curs de dezvoltare. Hello? Wakie-wakie, <strike>eggs</strike> tofu and bakey!<br />
Este eminamente stupid sa propui ca solutie pe termen lung pentru cresterea populatiei interzicerea unui tip de aliment eficient nutritional, ca sa faci practic loc mai multor oameni. E ca si cum ai propune ca solutie pentru cresterea numarului de gropi in asfalt, scaderea numarului de masini din circulatie. Sau poate ca solutie pentru criminalitatea crescuta dintr-un cartier, interzicerea plasmelor si Playstation-urilor la riverani.<br />
<br />
Si va explic si de ce. Desigur, conform cifrelor anterioare, renuntarea la zootehnie va face loc pentru alte tipuri de cultura si va oferi si un bonus de 40% grane populatiei. Ceea ce suna bine pe termen scurt. Insa daca va obositi sa aruncati un ochi peste un alt raport al ONU, intitulat <a href="http://esa.un.org/unpd/wpp/Publications/Files/WPP2012_HIGHLIGHTS.pdf">World Population Prospects - The 2012 Revision</a> (pagina 2, Table 1.1), veti afla ca vom fi circa 28 miliarde in 2100, daca se pastreaza ratele actuale de fertilitate. Repet, <strong>28 de miliarde</strong>. Din cauza ca in acest caz ONU nu propune solutii (nefiind "politically correct"), doresc sa imi explice un vegan cum o sa ii hranim pe toti 28 de miliarde cu broccoli si soia.<br />
Si nu doar ONU nu vorbeste despre solutii pentru oprirea cresterii populatiei. Cu <a href="http://www.pnas.org/content/107/41/17521.abstract?ijkey=f0d8d9a1bfd093520a08b3fe16f7a8a0437d2c55&keytype2=tf_ipsecsha">mici exceptii</a>, nimeni <a href="http://www.theatlantic.com/health/archive/2014/11/the-climate-change-solution-no-one-will-talk-about/382197/">nu prea vorbeste despre asta.</a> E ca si cum subiectul nu exista decat atunci cand sunt criticate China si India pentru implementarea unor <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/One-child_policy#Overview">politici de tip "1 copil per familie"</a>, pe motiv ca incalca <a href="http://www.un.org/en/documents/udhr/">Articolul 16 al Drepturilor Omului</a> (dreptul de a intemeia o familie). Daca aveti rabdare puteti citi pe larg despre asta <a href="http://digitalcommons.law.utulsa.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1202&context=tjcil">aici</a> (pg. 342). Pe scurt, nu poti impune nimanui cati copii sa aiba.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Dar dubla masura are... er... picioare scurte? In articolul lui Aiking (citat mai sus), exista o fraza antologica, care arata ca libertatile se discuta selectiv, iar Articolul 25 al Drepturilor Omului cantareste mai putin decat Articolul 16:</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<span style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #403838; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.8px / 19.2px "Lucida Sans Unicode", Arial, "Lucida Grande", Tahoma, Verdana, Helvetica, sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 1; word-spacing: 0px;"><em>Under the current conditions of an unprecedented global population size <strong>it may be time to rethink issues such as consumer freedom (diet choice)</strong> compared with global food security, the use of 2.48 million tons of fish for cat food, and free trade, not by abolishing these pillars of current society but by adapting them to remain within Rockström et al's planetary boundaries<span class="Apple-converted-space"> (Aiking H., 2014).</span></em></span></div>
</blockquote>
<br />
Tare, nu?<br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<strong>6. Bine, dar tu nu ai văzut în ce condiții sunt ținuti puii? Fără cioc, la lumina becului? Sunt și puii oameni!</strong><br />
<br />
Asta e o problemă care mă preocupă foarte puțin. În primul rând pentru că, dintr-un instinct sănătos de autoconservare și din lipsă cronică de timp, nu mă pot mobiliza emoțional pentru fiecare animal care moare ca să hrănească un alt animal sau om, deși zău că mi-e milă când văd antilopa eviscerată pe Discovery. În al doilea rând pentru că, spre diferență de foarte mulți dintre cei care adoptă regimul de viață vegan, evit să <a href="http://crl.ucsd.edu/~ahorowit/Horowitz_Bekoff.pdf">antropomorfez</a> orice de la limax în sus, adică evit să le acord caracteristici umane și să le <a href="http://news.nationalgeographic.com/2015/10/151007-chimps-people-legal-leo-hercules-science/?utm_source=Facebook&utm_medium=Social&utm_content=link_fb20151008news-chimpanzeeswalk&utm_campaign=Content&sf13943274=1">consider persoane</a>. Asta cel puțin până nu lămurește exact știința care este <strong>nivelul de conștiință</strong> al puilor fără cioc (if any). Dar poate mai important, pentru că antropomorfismul și drepturile animalelor fac obiectul unor arii de studiu (psihologie, filozofie, etică etc) care de prea multe ori nu funcționează în zona demonstrației empirice, ci a opiniei, motiv pentru care le și înțeleg destul de puțin.<br />
<br />
In lumea dezbaterii despre drepturile animalelor exista 2 tabere principale. Pe de-o parte exista biserica lui Peter Singer, autor al "<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Animal_Liberation_(book)">Animal Liberation</a>", biblia oricarui activist PETA. Din nefericire nu am reusit inca sa ii citesc cartea (e pe vine de pe Amazon), insa urmarind un numar considerabil de prezentari pe Youtube (<a href="https://www.youtube.com/watch?v=syop78Em5dE">e.g.</a>) si citind <a href="http://www.oswego.edu/~delancey/Singer.pdf">un eseu</a>, am aflat ca ar fi etic imposibil sa atribuim un statut moral superior omului fata de alte animale, pentru ca (in mare): 1. abilitatile cognitive ale unor oameni (<em>e.g.</em> bebelusi, sau in stadii avansate boli neurodegenerative) sunt similare sau chiar inferioare gorilei Koko; 2. animalele simt durere/sunt capabile de suferinta si ca urmare trebuie sa li se respecte interesul de a trai o viata buna; 3. Orice alta abordare este o forma de neo-discriminare denumita "specieism" (?), noi oamenii nefiind de fapt deloc "speciali" biologic.<br />
<br />
Desi de multe ori mi-e neclar daca doreste promovarea animalelor la statutul de persoane cu drepturi sau <a href="http://www.washingtontimes.com/news/2015/jun/16/peter-singer-princeton-bioethics-professor-faces-c/">retrogradarea bebelusilor si comatosilor la stadiul de animale fara drepturi</a>, sunt convins ca argumentele lui Peter Singer sunt valide intr-un anumit sistem filozofic. Din nefericire insa, deductiile logice si tranzitivitatea dupa care functioneaza etica nu sunt intotdeauna aplicabile in lumea reala, unde exista intuitie, exceptii si, mai important, demonstratie empirica. Mi-e teama ca o parte din ideile lui Singer se afla in aceasta situatie si ca viata unui bebelus nu va fi niciodata egala ca valoare cu cea a unui castor, chiar daca au (temporar) acelasi nivel de cognitie.<br />
<br />
De aceea, daca ar fi sa ma prinda la inghesuiala vreun vegan in timp ce imi savurez ceafa de porc in Centrul Vechi sau in timp ce lucrez in laborator*, i-as explica faptul ca in aceasta <em>dezbatere filozofica</em> tin partea altor 2 corifei. <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Roger_Scruton#1990s.E2.80.932010s">Roger Scruton</a> si <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Cohen">Carl Cohen</a>, considera ca avem o datorie in a <a href="https://www.youtube.com/watch?v=-gKqTo0GH84">proteja</a> animalele atunci cand este posibil, dar ca nu poate fi vorba de drepturi in sensul juridic al cuvantului. Drepturile implica obligatii, iar animalele nu pot avea intelegerea unor concepte si notiuni moral-umane care sa le permita sa se achite de acele obligatii (<em>e.g.</em> corect-incorect, dreptate, responsabilitate, compromis etc). In esenta, daca toate animalele ar avea drepturi, orice animal ar fi un criminal perpetuu. Carl Cohen opineaza destul de corect si in ceea ce priveste animalele de laborator, amintind ca datoram aproape toate vaccinurile de astazi <a href="https://www.youtube.com/watch?v=kbk7xY9t-UQ">experimentelor facute pe maimute si soricei</a> (fara drepturi) in anii '50. A meritat? Cu siguranta. Inseamna oare asta ca ar trebui sa testam produse de infrumusetare pe pui de ursi panda (sau orice alt animal)? Nici vorba.<br />
Desi departe de demonstratia stiintifica (a carei menire nu este sa vorbeasca despre drepturi si obligatii), ideile lor sunt pe alocuri foarte interesante si cred ca merita sa le urmariti prezentarile de pe YouTube sau sa le cititi publicatiile [<a href="http://www.city-journal.org/html/10_3_urbanities-animal.html">1</a>, <a href="http://spot.colorado.edu/~heathwoo/phil1200,Spr07/cohen.pdf">2</a>].<br />
<br />
In ultima instanta, pentru cine <em>are opinia </em>ca animalele sunt persoane si ca dietele carnivore reprezinta o forma de canibalism, exista intotdeauna veganismul. Noi restul ar trebui sa ne bucuram in liniste de un xilofon de coaste cu sos, pastrand un loc special in inima pentru porcul <em>free-range</em> decedat. Vorba lui Nicolae Labis: "Mananc si plang. Mananc".<br />
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>7. N-am înțeles nimic, poți să rezumi în propoziții simple?</strong><br />
<strong></strong> </div>
<div style="text-align: justify;">
1. Omul nu este ierbivor "by design", cam la fel cum nu este patruped sau arboricol. Carnea reprezinta o parte esentiala a dietei omului de multe milioane de ani si a contribuit probabil semnificativ la evolutia speciei.<br />
<br />
2. Scaderea consumului de carne rosie si carne procesata poate reduce intr-o mai mica sau mai mare masura riscul de boli cardiovasculare, cancer colo-rectal sau de san. Pe de-alta parte dietele vegetariene sau vegana, pot avea si ele consecinte negative asupra sanatatii. De aceea un regim echilibrat, fara excese, este ideal.<br />
<br />
3. ONU nu a recomandat nimanui sa devina vegan.<br />
<br />
4. Oricum ai da-o, cauza principala pentru criza de hrana pe plan mondial nu o reprezinta zootehnia, ci cresterea necontrolata a populatiei si este probabil mai simplu sa punem frana la sex fara prezervativ, decat sa punem embargo pe carne.<br />
<br />
5. Nu exista un consens filozofic in ceea ce priveste statutul moral al animalelor. Pana cand (si daca) se va hotari juridic faptul ca animalele au drepturi egale oamenilor, cred ca atat carnivorii cat si veganii pot manca ce isi doresc. E destul loc sub soare.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru orice alte intrebari legate de veganism si vegetarianism pot fi contactat oricand la <a href="mailto:pseudoscientificgarbage@yahoo.com">pseudoscientific.garbage@yahoo.com</a>.<br />
<br />
<br />
<br />
<div align="right">
<strong><em>Regards,</em></strong></div>
<div align="right">
<strong><em>Pengu</em></strong></div>
<br />
<br />
<br />
<span style="font-size: x-small;">*In UK demonstratiile PETA sunt frecvente in campusurile universitare unde se face cercetare in biologie sau medicina. Nu stiu care e alternativa pe care o propun, sa renuntam la stiinta sau sa experimentam pe oameni? Din pacate n-am apucat niciodata sa ii intreb, pentru ca de fiecare data i-a ridicat paza pre repede.</span></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-82163587318176953632015-08-07T20:02:00.002+03:002020-01-22T16:11:17.615+02:00Feli la brutărie!<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Este posibil ca Feli să fie schizofrenică. Desigur, nu sunt psihiatru și chiar dacă aș fi, nu am posibilitatea să fac o anamneză pacientei, însă este cu siguranță <em>posibil </em>ca Feli să fie schizofrenică. Îndeplinește câteva <a href="http://www.nimh.nih.gov/health/topics/schizophrenia/index.shtml">condiții esențiale</a>: gândire disfuncțională și ilogică, paranoia, delir mistic, ideatică bizară, mania persecuției, iluzia grandorii. Și cred că sunt zgârcit în enumerarea manifestărilor psihiatrice, Feli fiind totuși co-autoare și promotoare a unei mitologii complexe, complet paralele cu știința modernă, lucru deloc simplu. În mitologia ei <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Neo-Luddism">neo-luddică</a> și <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Anti-intellectualism">anti-intelectualistă</a> toate bacteriile sunt simbionți, virușii sau imunitatea nu există, grupele sangvine sunt o invenție, cancerul este o stare de conflict interior, iar Crina Vereș chiar face cercetare despre smegmă la Institutul Hyperion din Cluj (<a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/despre-smegma-si-noua-medicina-germanica.html">care nu există</a>). Per total, opera aprofundacilor îl face pe Tolkien să pară autor realist.<br />
Există însă o armată întreagă de Feli, decerebrați și găunoși, iraționali și ilogici, care mărșăluiesc încet spre viitor, toți convinși că sunt purtătorii unui mesaj sfânt de eliberare din necunoaștere. Nu toți sunt bolnavi psihic. Unii dintre ei sunt aparent normali, victime colaterale, dar lipsiți fiind de noțiuni elementare de fizică, biologie sau chimie, sau poate dezamăgiți de sistemul medical deloc perfect, caută cu disperare soluții alternative pentru bolile care îi apasă. Alții sunt hipsteri vegani sau proto-nutriționiști fanatici, care nu pot filtra principiile ecologico-organice de balastul paranoid înrudit. În definitiv, de la anti-pesticide și anti-GMO la anti-vaccinuri și anti-știință sunt doar câteva click-uri.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Dar Feli nu este doar <em>posibil</em> schizofrenică. Feli este și <em>posibil</em> criminală. O mână de oameni cu simț civic și dedicație subliniază asta de niște luni bune, folosind fără rezerve termenul "criminal", însă mi-e teamă că nu prea are cine să îi audă. Îi găsiți pe facebook, unde manageriază paginile <a href="https://www.facebook.com/FeliciaPopescu9b/timeline">Felicia Popescu? - NU, Mulțumim.</a> și <a href="https://www.facebook.com/pages/Anti-vaccinistii-spun-lucruri-trasnite/849972008404574?fref=nf">Anti-vacciniștii spun lucruri trăsnite</a> și unde se ocupă aproape exclusiv cu preluări de pe grupurile de aprofundaci. Vă recomand să îi urmăriți, pentru că dincolo de tragismul cu iz penal al unor postări, există adesea și un factor comic irezistibil.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Și Skeptic Pengus are colaboratori infiltrați în grupuri de aprofundaci și ca să poată fi clar tuturor nivelul de delir al acestor cucoane, a venit momentul să publicăm câteva postări discutabile din punct de vedere moral, dacă nu legal. Poate totuși se sesizează cineva. Toate preluările de mai jos sunt fie de pe grupul <a href="https://www.facebook.com/groups/191070311078605/">Noua Medicină Germană</a> (cu peste 16,600+ de membri, un număr aproape neverosimil), fie de pe <a href="https://www.facebook.com/groups/362136530542906/">Vaccinuri? - Nu, mulțumim!</a> și i le datorez lui <strong>Kinder Pengu</strong>, medic specialist și -important pentru câteva dudui isterice care mă citesc conjunctural- mamă. </div>
<div style="text-align: justify;">
Înainte de orice însă, 2 precizări. Prima este că nu voi cenzura decât numele "pacienților". Deși grupurile de aprofundaci sunt închise conform nomenclaturii Facebook, ele sunt în esență publice, pentru ca oricine dorește acces (și nu este cunoscut ca inamic de tartorul Feli), îl poate primi. Ca urmare, nu văd absolut niciun motiv pentru care ar trebui să îi menajez pe protagoniști cenzurându-le numele (și ele publice). A doua precizare este că grupul NMG are un disclaimer, a cărui veridicitate o veți putea aprecia și singuri până la final: </div>
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: center;">
<em><strong>NMG NU ESTE o terapie!<br />NMG NU ESTE o promisiune de vindecare!<br />Nu se "practica" NMG, nu exista "medici NMG" si nici "metode NMG".<br />Acesta nu este un grup de consultatii medicale, vor fi aprobate doar postarile si intrebarile care abordeaza aspecte din perspectiva NMG!</strong></em></div>
</blockquote>
<div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><u>Cazul 1 - carcinom ductal invaziv (cancer de sân)</u></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvuekkD4R6QgYRWfVSltPowxUMsfFcqOUexY_5VcE5CF0vKU7md0Khuf6JRbDuCcqmfd4XFFwHgC10GMEaUbnkO0KL3eS2IiAOyZtsrGSgHa1412oUxOaaEpV0dQtZiCfMAfuhJ2fzaHE/s1600/CDI+1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvuekkD4R6QgYRWfVSltPowxUMsfFcqOUexY_5VcE5CF0vKU7md0Khuf6JRbDuCcqmfd4XFFwHgC10GMEaUbnkO0KL3eS2IiAOyZtsrGSgHa1412oUxOaaEpV0dQtZiCfMAfuhJ2fzaHE/s400/CDI+1.jpg" width="366" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Stop. Pornim de la premiza că diagnosticul histopatologic și/sau imunohistochimic (adică din biopsie) va confirma diagnosticul clinic și radiologic. Ca să îl înțelegem, câteva precizări simple. <em>Carcinom</em> înseamnă cancer, este <em>ductal</em> pentru că are ca punct de pornire <a href="http://www.pathologyatlas.ro/carcinomul-ductal-invaziv-glanda-mamara-morfopatologie.php">epiteliul ductal</a> (niște celule din ducte proliferează aberant) și este <em>invaziv</em> pentru că spre diferență de cel <em>in situ</em> (localizat) se extinde în afara țesutului ductal și a sânului (pacienta vorbește despre afectare ganglionară în axilă).</div>
<div style="text-align: justify;">
Fără îndoială diagnosticul este unul grav, însă statistic vorbind, nu este nicidecum o condamnare la moarte. Privind generalist cancerul de sân, fără să ținem cont de criterii specifice la diagnostic, rata mortalității este în scădere în <a href="http://www.cancerresearchuk.org/sites/default/files/cstream-node/mort_asr_uk_f_breast.pdf">Marea Britanie</a> și <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21254/full">SUA (Fig 5C)</a> și nu doar datorită screeningului și depistării mai timpurii, cât și datorită tratamentelor mai eficiente. La fel, supraviețuirea la <a href="http://www.cancerresearchuk.org/sites/default/files/cstream-node/surv_1yr_stage_w_breast.pdf">1 an</a> și <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21254/full">5 ani (tabelul 6 din link)</a>, sunt în creștere. Mai puțin generalist, gravitatea oricărui cancer este corelată direct cu nivelul de extensie loco-regională a tumorii (pe scurt <a href="http://www.nhs.uk/Conditions/Cancer-of-the-breast-female/Pages/diagnosis.aspx">stadializare</a>) și/sau cu <a href="http://www.moloncol.org/article/S1574-7891(10)00026-8/pdf">subtipul lui histopatologic (sau molecular)</a>. Pacienta de pe NMG are conform propriilor afirmații 2 noduli, de 1 și 3 cm și 4 adenopatii axilare, probabil tumorale. Deși nu e corect din punct de vedere medical, vom presupune optimist că investigația CT sau PET-CT nu va arăta metastaze în alte părți ale corpului și facem abstracție și de tipul histopatologic și expresia moleculară ale cancerului, care la rândul lor pot influența supraviețuirea (<a href="http://jnci.oxfordjournals.org/content/107/6/djv048.full">1</a>, <a href="http://jco.ascopubs.org/content/25/13/1683.long">2</a>, <a href="http://www.nature.com/modpathol/journal/v23/n2s/full/modpathol201033a.html">3</a>). În acest scenariu "optimist" diagnosticul ar fi <em>carcinom ductal invaziv stadiul 2</em>. Și deci care ar fi statistic șansele ei, dacă aderă la tratamentul medical standard?</div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/type/breast-cancer/treatment/statistics-and-outlook-for-breast-cancer#stage">Excelente</a>, mai exact <a href="http://www.cancerresearchuk.org/health-professional/cancer-statistics/statistics-by-cancer-type/breast-cancer/survival#heading-Three">99% supraviețuire la 1 an și 88% la 5 ani</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Bun și deci pacienta și-a prezentat naiv diagnosticul pe grupul NMG, să vedem ce a urmat.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAJdooL_7MSq5LhO-V3GphwBvY-UKpDn3HsLL0AIIQTU5W_hDDiC6ng5-JC60GtfQYuDUDt4Tw1r2rr0cyvtrcYVYEiR7b5afqeLg2cX2-CMz3kixGzjeQMX9j16InzDuc7UH5DXCy74w/s1600/2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAJdooL_7MSq5LhO-V3GphwBvY-UKpDn3HsLL0AIIQTU5W_hDDiC6ng5-JC60GtfQYuDUDt4Tw1r2rr0cyvtrcYVYEiR7b5afqeLg2cX2-CMz3kixGzjeQMX9j16InzDuc7UH5DXCy74w/s1600/2.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Vă rog să observați 2 aspecte. Primul este că Feli practică șantajul cu victimele ei. Edificatoare pentru nivelul de jigodism este în special propoziția "<em>degeaba discutăm, dacă tu ești cuprinsă de frică</em>", care este pe de-o parte o amenințare voalată că Feli va înceta dialogul dacă pacienta continuă să contemple tratamentele raționale, și pe de-altă parte o desconsiderare crasă pentru teama perfect justificată a interlocutoarei. Genul ăsta de coerciție prin șantaj este caracteristică sectanților și fanaticilor religioși atunci când recrutează acoliți, <em>e.g.</em> "<a href="http://www.sfaturiortodoxe.ro/masturbare.htm">dacă nu renunți la malahie, vei ajunge în Iad</a>", "doar dacă zbori cu avionul în clădire vei avea parte de <em><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Houri">houris</a></em> în viața de apoi". Atitudinea de jigodie șantajistă a lui Feli subliniază și nivelul cosmic de ipocrizie în care se scaldă atunci când acuză (în nenumărate rânduri) medicina și companiile farmaceutice că ar avea ca strategie <a href="http://piersicuta.blogspot.ro/2013/12/vaccinati-sau-nu-vaccinati-dar-nu-din.html">inducerea fricii în populație</a>. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Feli nu este doar o jigodie, ci și analfabetă din punct de vedere medical și promotoarea unei mitologii nesusținute științific. Cancerul (de sân) nu e genetic? <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0002929707638488">Really</a>? (am ales un studiu reprezentativ din multe mii) Hipervascularizația arată fază de vindecare? <a href="http://jnci.oxfordjournals.org/content/84/24/1875.short">Really</a>? (din nou, am ales un studiu reprezentativ) Dar chiar ignorând studiile, nu este oare LOGIC că dacă tumoarea primește mai mult sânge și deci oxigen și nutrienți, va crește mai mult? Nu este oare LOGIC că dacă tumoarea este îmbăiată în sânge, crește și riscul ca niște celule tumorale să se desprindă, să migreze prin circulația sistemica și să metastazeze în alt organ? Serios, un preșcolar poate înțelege aceste noțiuni.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Al doilea aspect demn de observat este că Feli nu este singură, ci vine la pachet cu alți câțiva aprofundaci, fără îndoială lipsiți și ei de orice pregătire medicală. O doamnă recomandă o "doctoriță" din Roman care o aduce pe Crina Vereș acolo, probabil cam la fel cum aducem noi prin spitale chirurgi renumiți din străinătate ca să ne ajute cu transplanturile dificile. Pe nimeni alta decât Crina Vereș, doamnelor și domnilor, renumită karatistă și abilă culegătoare de smegmă.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
O altă doamnă sugerează ca pacienta să ia legătura cu <a href="http://www.loredanalatis.ro/despre-mine.html">Loredana Latis</a>, care este de profesie <strike>medic</strike> life & bussiness coach (nu că ar mai surprinde pe cineva). Cică Loredana s-ar fi vindecat de cancer prin constituirea de "noi rețele neuronale", buzzwords foarte populare la aprofundaci. Am 3 mici amendamente. În primul rând că deși am făcut un efort supraomenesc de a trece prin videoteca deosebit de plictisitoare a Loredanei Latis, nu am reușit să găsesc vreun videoclip în care să recomande Noua Medicină Germanică sau tratamente alternative, nici chiar constituirea de noi rețele neuronale. <a href="https://youtu.be/1yNaIynf8rw?t=1m26s">Dimpotrivă</a>. În al doilea rând nu mi-e foarte clar cum cineva își poate constitui "noi rețele neuronale". E vreun buton pe undeva? Iar dacă totuși Loredana Latis și-a creat noi rețele neuronale, cum anume a măsurat asta? Cum a măsurat câți neuroni noi și-a creat? I-a cântărit? A numărat snopii neuronali?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
A treia problemă cu vindecarea doamnei Loredana Latis prin constituirea de noi rețele neuronale este că, științific vorbind, neurogeneza este în general considerată factor de prognostic negativ în cancer, arătând intensificarea proliferării (ca și angiogeneza). În acest sens vă recomand să citiți date reale, obținute experimental, atât pentru <a href="http://www.biomedcentral.com/1471-2407/14/484">cancerul de sân</a>, cât și pentru alte cancere (<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21480205">1</a>, <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19047084">2</a>). De fapt singurul articol pe care am putut să îl găsesc unde neurogeneza este corelată cu supresia tumorală, face referire la complexul <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1535610814004516">BCL6/BCOR/SIRT1</a>, care modulează calea moleculară <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hedgehog_signaling_pathway">SHH</a>. Însă trebuie făcute 2 precizări: (1) Represorul de transcripție BCL6 face atât neurogeneză cât și supresie tumorală, neexistând deci o relație izolată de cauzalitate între neurogeneză și supresie tumorală; (2) Acest proces a fost demonstrat doar în cazul unei tumori pediatrice relativ rare, numită <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Medulloblastoma">meduloblastom</a>, iar Loredana Latis nu a avut meduloblastom, ci cancer de col uterin, tratat medical.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Dar să mai citim din recomandările de specialist ale lui Feli.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDWiLAX1NUF1Fq9iCTuQ0Jv3bJYPDyV-fAn_-ZD9TphOxoUp4tzeyo7Rdos2CnIoVx4yUgNqqxCVmeLjVckBaqi_YwqF4vAqpcE379j8a6BUmmo0vfjXJAJ2mvglYhOGkufJyHOElcq3w/s1600/3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDWiLAX1NUF1Fq9iCTuQ0Jv3bJYPDyV-fAn_-ZD9TphOxoUp4tzeyo7Rdos2CnIoVx4yUgNqqxCVmeLjVckBaqi_YwqF4vAqpcE379j8a6BUmmo0vfjXJAJ2mvglYhOGkufJyHOElcq3w/s1600/3.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Sper că ați reținut esențialul. "Protocolul alopat" trebuie exclus, în timp ce un post de pe blogul de succes <em>Jurnal și elucubrații de mămică</em> este, citez, "articolul cel mai important pentru [pacienta cu cancer] acum", "de imprimat și recitit de mai multe ori zilnic", iar Smegma Vereș este un caz medical de referință. Vă zic, în ciuda inimioarelor presărate vomitiv în toate posturile ca să pară probabil sensibilă, Feli nu e om.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Și deci care sunt șansele de supraviețuire dacă respinge tratamentul și aderă în schimb la metoda NMG (care conform propriei devize nu e "o terapie" sau "o promisiune de vindecare")? E greu de spus, neexistând niciun fel de studii sau trialuri clinice peer-reviewed care să explice cum NMG ar fi eficientă pentru orice altceva decât umor involuntar. Iar studiile nu există pentru că majoritatea schizofrenicilor și escrocilor care propovăduiesc delirant NMG nu au studii de biologie, medicină sau statistică elementare, ca urmare le-ar fi imposibil să facă design-ul unui studiu sau să scrie o lucrare coerentă. Deci din punctul de vedere al unei ființe rationale, care se ghidează după dovezi empirice, practicarea NMG are cam același efect cu absența totală a oricărui tratament, sau în cel mai bun caz, cu <em>placebo</em>. Din fericire, există câteva studii care s-au uitat la ratele de supraviețuire la pacienții care au refuzat tratamentul standard (unii în favoarea unor tratamente alternative), rezumate <a href="https://www.sciencebasedmedicine.org/rejecting-cancer-treatment-what-are-the-consequences/">aici</a>. Concluzia deloc surprinzătoare e că supraviețuirea scade drastic. Vă invit să nu mă credeți pe cuvânt, ci să citiți singuri studiile respective. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<strong><u>Cazul 2 - Să nu morărim! Nici cu dreapta, nici cu stânga.</u></strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Pacienta de mai sus nu e singurul caz de cancer la sân tranșat pe Facebook cu ajutorul metodei NMG. Vă mai dau un exemplu. O altă duduie extrem de derutată se confesează despre sora ei. Să citim, zic.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM6RcUvxoXhTul2_6kglCkQHueY1cEzGltM3hbRn5yahaQis2ysTM8R0uHXpW1PU-WfdW7FChdXZ5kCgxvbFg3DpVLtHx-oYrsBVKvG9JbKhKBxlIiPl4h0BWPELshK4EQz7zCYAYj_y8/s1600/Firestarter.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM6RcUvxoXhTul2_6kglCkQHueY1cEzGltM3hbRn5yahaQis2ysTM8R0uHXpW1PU-WfdW7FChdXZ5kCgxvbFg3DpVLtHx-oYrsBVKvG9JbKhKBxlIiPl4h0BWPELshK4EQz7zCYAYj_y8/s400/Firestarter.jpg" width="345" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Stop. Ca să înțelegeți mai bine idioțenia care urmează, vreau să fac un sinopsis speculativ al situației. Conform textului, pacienta despre care se vorbește a urmat un protocol standard de "chimio, operație, raze" acum un an, de-atunci fiind <strong>bine</strong>. Acum se simte rău, iar oncologul, vrând probabil să excludă o recidivă, i-a făcut un PET-CT. Am mai explicat în <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/livia-e-noua-crina.html">postul despre Livia Bonarov</a> că PET-CT-ul este o analiză de foarte înaltă rezoluție, care poate detecta pachete celulare tumorale extrem de mici, oriunde în corp ar fi ele. Țineți-vă bine însă, aprofundacii au altă părere despre ce trebuie să urmeze.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzqceZUD36qrorosTNcM2cPXKTJa3h0t_BhHE2el05cJeWeqqN7SAGcc-9Cj1SzVcS1CUm7V8NSxaiMvXhzCo3yGcooEJzM_8OVrs-9gPIrDNeySCLsGqpszJXX3A_LVDQ07S4-Jh2AtU/s1600/Igiena+emotiilor333333.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzqceZUD36qrorosTNcM2cPXKTJa3h0t_BhHE2el05cJeWeqqN7SAGcc-9Cj1SzVcS1CUm7V8NSxaiMvXhzCo3yGcooEJzM_8OVrs-9gPIrDNeySCLsGqpszJXX3A_LVDQ07S4-Jh2AtU/s1600/Igiena+emotiilor333333.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Phew, totul e de fapt foarte simplu. Pacienta nu are o "infecție", ci un <em>șoc conflictual masiv</em> din cauza unei <em>igiene deficitare a emoțiilor</em> (probabil că nu se spală cum trebuie la emoții, mai ales după sală), precum și a otrăvirii sub <em>mâna măcelarilor</em>, care se pregătesc sa îi dea <em>lovitura fatală</em>. Nicăieri în șirul lung de imbecilități decorate fastuos de Feli cu emoticoane, nu se menționează că "măcelarii" au băgat totuși cancerul femeii în remisiune. Nicăieri. Dar ok, să mergem mai departe, pentru că urmează și "soluțiile" de secol VIII ale NMG care, în apoteoza anacronismului medical-științific, au aparent ca principală preocupare preferința pacientei pentru folosirea mâinii drepte sau stângi.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ7_2B0-l9tPLC76tyWuFxvH9OSKs01GF2LgLDcLE0Lvrv-tk9XYMd8R3UkBnaqE5kB4gIZQrB5XkgCcIbJpRlyXqU3wdINduSkEUIsi5-kNOmwiA54Wt7u3YGuY58Ry_hr9RTT06fGjU/s1600/Sa+nu+morarim+ganduri+negative3333333.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ7_2B0-l9tPLC76tyWuFxvH9OSKs01GF2LgLDcLE0Lvrv-tk9XYMd8R3UkBnaqE5kB4gIZQrB5XkgCcIbJpRlyXqU3wdINduSkEUIsi5-kNOmwiA54Wt7u3YGuY58Ry_hr9RTT06fGjU/s1600/Sa+nu+morarim+ganduri+negative3333333.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
"Ai grijă și tu". Super sfat! Mulțumesc Felicia! :* :* :* :* :* }{ }{ XXXxx</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<strong><u>Cazul 3 - Tetanus is like Uranus, only less brown.</u></strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Una dintre cele mai mari fobii ale mele este că mi s-ar tăia fetița la nas într-o chestie metalică, că m-aș duce cu ea la Urgență unde aș accepta vaccinarea antitetanus, apoi după ce aș posta pe grupul NMG ca să mă spovedesc și să cer clemență, Feli nu m-ar ierta. O numesc pe scurt <em>pedometallodystychihematonosocomeiatrotetanoaichmovaccinodecidocyberfeliphobia</em>. Ei bine, o mămică derutată a pățit exact lucrul de care îmi era atât de teamă. Care erau șansele?! Discuția de pe grupul NMG este emoționantă (meme-urile îmi aparțin, eram plictisit).</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHSJFysRKTz-PJdyH9v8CMV2qRdjNa13xSBgEmcwPLWDnxwZOpMmcdsfjeuZJCYsqmWMOjijUZUZ81yig5hbqWRtVgVu82nEf6y8oO_ify6cE4NIG_kv3vKnILFm-otTLpaP1c2TNoNX0/s1600/tetanus+111111111111.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHSJFysRKTz-PJdyH9v8CMV2qRdjNa13xSBgEmcwPLWDnxwZOpMmcdsfjeuZJCYsqmWMOjijUZUZ81yig5hbqWRtVgVu82nEf6y8oO_ify6cE4NIG_kv3vKnILFm-otTLpaP1c2TNoNX0/s1600/tetanus+111111111111.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikVONYVedeuxz-ltUlz5sHDM_YvvRKFLm4Ug00V495BcQNwoxaqho29Glx7oPPVKtkTAX-Ms0c6OCYhPtQtJDiJxnrg7yekgJfxtkPYlxsWWdEb_fd8XS2zG31_6Ht-l0NnohlIRI4hMk/s1600/tetanus+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikVONYVedeuxz-ltUlz5sHDM_YvvRKFLm4Ug00V495BcQNwoxaqho29Glx7oPPVKtkTAX-Ms0c6OCYhPtQtJDiJxnrg7yekgJfxtkPYlxsWWdEb_fd8XS2zG31_6Ht-l0NnohlIRI4hMk/s1600/tetanus+2.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTPprgl29jtBkVXcy_JkplSrL1CEwayaNJwsphKIeLpZ5AvPSgj4iu24ht5uQeTXpzWMD_6GbELJZkPOImAvL8k32plYauez78ZJWAp14gcXIS9aX6Q9PiHiID19mBDQifVsUD66f_lfE/s1600/tetanus+33333333333333333333.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTPprgl29jtBkVXcy_JkplSrL1CEwayaNJwsphKIeLpZ5AvPSgj4iu24ht5uQeTXpzWMD_6GbELJZkPOImAvL8k32plYauez78ZJWAp14gcXIS9aX6Q9PiHiID19mBDQifVsUD66f_lfE/s1600/tetanus+33333333333333333333.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtGSIbBFbI1lxpB_g21vSXMYXXd5FaFZpVUraMVjUCJfLPhujroqLxzvuurYJ_1A2Frik-XYcZZ_yGDYB30bsX0v9e4Q3h6H0NGtWEcmyUKvAAmSPkPazTEEJOCuFLkW-KDi4ZVlAb4J8/s1600/tetanus+444444444444444.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtGSIbBFbI1lxpB_g21vSXMYXXd5FaFZpVUraMVjUCJfLPhujroqLxzvuurYJ_1A2Frik-XYcZZ_yGDYB30bsX0v9e4Q3h6H0NGtWEcmyUKvAAmSPkPazTEEJOCuFLkW-KDi4ZVlAb4J8/s1600/tetanus+444444444444444.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<em>Ladies and germs</em>, cred că orice comentarii în ceea ce privește comportamentul de jigodie al lui Feli sunt: (A) justificate de patologia psihiatrică gravă de care <em>probabil</em> suferă și (B) redundante. Totuși, pentru că este un blog de știință, vom coborî puțin din pod <em>knowledge hammer-ul</em>, ca să facem șnițele. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Am să mă refer strict la întrebarea aparent retorică "CUM NAIBA SĂ FACĂ TETANOS DE LA O RANĂ OXIGENATĂ?" pe care Feli sunt convins că o exersează sâmbătă seara la chermezele anti-vacciniste, spre stupoarea unor mămici schizoide și/sau complet tembele. Întrebarea de fapt nici nu îi aparține ei. Feli este, ca deobicei, doar o trompetă mioritică. Veți regăsi această întrebare scrijelită cu patos pe nenumărate bloguri de aprofundaci, care cred probabil că bat cu ea ultimul cui în sicriul microbiologiei. Răspunsul este ce-i drept mai greu accesibil cuiva care nu este microbiolog sau infecționist, similar întrebărilor "<a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/04/o-noua-zi-o-noua-frauda-anticorpii.html">de ce anticorpii anti-HIV nu protejează</a>?" sau "cum pot fi bune vaccinurile dacă <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/06/vaccinezi-sau-aberezi-part-i.html">imunitatea nu dovedește protecție</a>?"</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Într-adevăr, <em>Clostridium tetani</em> este o <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Anaerobic_organism">bacterie anaerobă</a> (ca întreg genul <em>Clostridium</em>), adică nu poate supraviețui în aer atmosferic. Nu am găsit procentul exact de oxigen la care <em>C. tetani</em> devine neviabil (dacă informația nu există, ar putea fi un subiect de cercetare interesant), dar este fără îndoială sub 8%. Desigur, sângele conține oxigen iar rana este în aer atmosferic, deci cum ar putea să supraviețuiască <em>C. tetani</em> oriunde altundeva decât în vidul cosmic?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Cumva reușesc, pentru că bacteriile anaerobe trăiesc literalmente peste tot, atât în locuri lipsite de aer atmosferic (sub pământ, în sediment oceanic, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_microorganisms_used_in_food_and_beverage_preparation">în borcanul de murături</a>), cât și în locuri aparent expuse unui curent permanent de aer (pe piele, pe un cui <a href="https://www.pinterest.com/pin/187040190750126158/">ruginit</a>, pe o lamă de cuțit de bucătărie, pe brânza Camembert). Motivul este că sunt izolate în microhabitate, de exemplu falduri microscopice de piele sau indentații ale lamei de cuțit, unde concentrația locală de oxigen (și alte variabile precum temperatura sau pH-ul) diferă față de aerul atmosferic înconjurător. În plus, unele bacterii anaerobe pot chiar genera compuși care <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK7638/">reduc oxigenul din micromediu</a> sau conferă rezistență temporară la mediul aerob, iar <a href="http://link.springer.com/article/10.1007/s00203-004-0721-1#page-1"><em>C. tetani</em> nu face excepție</a>, având propriile mecanisme adaptive. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Rănile nu au niciodată margini perfect netede și nu sunt îmbăiate complet în sânge, decât poate macroscopic. La nivel microscopic au contur neregulat, cu nenumărate crevase, rifturi, porozități și fragmente nevascularizate încă atașate, unde bacteria poate supraviețui fără probleme. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg74J7qoBcIuppGHw1eHQKbkmHH1Zd6jY8B6xjt7iGXHB1WjChRNRIPGpuGeqspAvI2I6qfNbEMUGS1LaLdTtZI8gRm5bPT28oWcVCMvQ1De3MNS833UvmYR3FYBv-n2wn5PyH1h_CcCt0/s1600/tumblr_mc3ppf1Wgx1rv4l4do1_r1_540.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="342" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg74J7qoBcIuppGHw1eHQKbkmHH1Zd6jY8B6xjt7iGXHB1WjChRNRIPGpuGeqspAvI2I6qfNbEMUGS1LaLdTtZI8gRm5bPT28oWcVCMvQ1De3MNS833UvmYR3FYBv-n2wn5PyH1h_CcCt0/s400/tumblr_mc3ppf1Wgx1rv4l4do1_r1_540.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<em></em></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<em>Conopida de mai sus este un exemplu de piele infectată (pioderm), cu limfocite colorate în albastru și eritrocite (hematii) colorate în roșu acoperind țesut necrotic (adică sânge peste piele moartă). Bacteriile nu se văd, sunt considerabil mai mici. Regiunea de piele este vizualizată prin microscopie electronică de scanare. Imagine preluată de pe </em><a href="http://www.sciencephoto.com/"><em>www.sciencephoto.com</em></a><em>.</em></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Iar pe <em>C. tetani</em> și pe <a href="http://anaerobicinfections.blogspot.ro/p/soft-tissue-and-muscular-infections.html">celelalte bacterii anaerobe infecțioase care pătrund prin piele</a> le interesează cu precădere țesutul ischemic, pentru că este țesut mort, necrotic, deoxigenat și plin de nutrienți, deci mediu de cultură optim în care să facă pui. În clipa în care <em>C. tetani</em> are condiții favorabile, <a href="http://bja.oxfordjournals.org/content/87/3/477.full">va secreta două toxine</a> (tetanospasmina și tetanolizina), care omoară celule adiacente, cresc aria de necroză și fac astfel loc rapid pentru proliferarea bacteriană. De-altfel, probabil într-un moment de disonanță cognitivă, Feli pare să fie de-acord cu datele empirice. În lucrarea de referință "<a href="http://www.donotlink.com/g8iu">Boli infecțioase cauzate de microbi - un basm modern</a>", Feli scrie (sau preia, n-am avut răbdare să mă lămuresc):</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="background-color: #e9edec; color: #444444; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 14px/19.6px "droid serif"; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Microbii se hranesc digerand material<span class="Apple-converted-space"> </span></span><span style="background-color: #e9edec; color: #444444; font-family: inherit; font-size: 14px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19.6px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">tisular mort. Tesuturile intoxicate, otravite, lipsite de oxigen sunt eliminate mai repede cu ajutorul microbilor,<span class="Apple-converted-space"> </span><span style="font-family: inherit;">acestia<span class="Apple-converted-space"> </span><span style="font-family: inherit;">fiind</span></span><span class="Apple-converted-space"> </span>catalizatorii proceselor vitale din organism. Astfel<span style="font-family: inherit;"><span class="Apple-converted-space"> </span>se reduce toxemia din organism.</span></span></em></div>
</blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Conform acestui paragraf (greșit din multe puncte de vedere), dacă țesuturi <strong>lipsite de oxigen</strong> pot fi eliminate de microbi (anaerobi evident), este clar că acei microbi (anaerobi evident) ajung și supraviețuiesc acolo cumva. Iar dacă acceptăm asta, putem accepta și că <em>C. tetani</em> (un microb anaerob) ajunge să fie viabil într-o rană "oxigenată".</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Nu intru în detalii despre mecanismele de infecție ale <em>C. tetani</em> pentru că puteți citi și singuri în linkurile din text, în schimb vă arăt un filmuleț cu un copil cu tetanus (cu spasmele musculare caracteristice), ca să înțelegeți de ce derutata aia care și-a dus copilul la urgență a procedat corect lăsând medicii să îl vaccineze. Deși cazurile de tetanus <a href="http://www.cdc.gov/vaccines/pubs/surv-manual/chpt16-tetanus.pdf">s-au redus semnificativ</a> comparativ cu începutul secolului (evident datorită vaccinării și igienei îmbunătățite), în 2013 au murit totuși <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4340604/">aproape 60,000 de oameni</a> din cauza acestui bacil.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/2Us-dzkUM28/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/2Us-dzkUM28?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<strong><u>Cazul 4 - realitatea tristă a ignoranței primitive</u></strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCMA1MEYWa9O11cE5tcJ30sQYr9qcas7TB7in9leCa9ALgAT_YAgLxxXSnUHYmwvNzlh8UkY1OLcT31MiWCcb3u-vB8tTDlTgx_fAATWgqkmlS24a89uF6RNFvUd0Z8phfHSZgO4g4-68/s1600/Untitled-1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="290" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCMA1MEYWa9O11cE5tcJ30sQYr9qcas7TB7in9leCa9ALgAT_YAgLxxXSnUHYmwvNzlh8UkY1OLcT31MiWCcb3u-vB8tTDlTgx_fAATWgqkmlS24a89uF6RNFvUd0Z8phfHSZgO4g4-68/s400/Untitled-1.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Ați citit corect. Un oarecare, evident fără nicio pregătire medicală și aparent abia alfabetizat, și-a luat în "grijă" o pacientă cu leucemie acută, pe care a pus-o la "regim". Surpriză, în ciuda regimului, pacientei "îi iasă" niște bube pe corp, apoi moare, deznodământ de așteptat pentru orice leucemie acută netratată. Iar dobitocul ăsta sinistru cere soluții la "dilemă", respectiv "ecuație" pe facebook, de zici că întreabă pe forumul Softpedia ce monitor să își aleagă sau care cauciucuri de iarnă sunt mai bune. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Bine ați venit în lumea minunată a NMG, unde efectiv orice cretin se poate juca de-a doctorul și niciunei autorități nu pare să-i pese. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: right;">
<em><strong>Regards,</strong></em></div>
<div style="text-align: right;">
<em><strong>Kinder Pengu și Pengu</strong></em></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com41tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-38432461263712312402015-07-27T23:11:00.001+03:002020-01-22T16:11:44.555+02:00Conflictu' la negi.NMG a mai rezolvat un caz. De această dată, doamnelor și domnilor, este vorba de <strong>negi la uger</strong>. Simțiți-vă bine, concluzia la final.<br />
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<a href="http://sanatate.findtalk.biz/t3125p120-cazuri-analizate-sau-vindecate-pe-baza-legilor-biologice-din-noua-medicina-germana#14698" style="color: #0d088c; margin: 0px; padding: 0px; text-decoration: none;"><strong><span style="background-color: #cee1eb; font-family: "verdana"; font-size: large;">Re: Cazuri analizate sau vindecate pe baza legilor biologice din Noua medicina germana</span></strong></a><br />
<div class="author" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: #cee1eb; color: #043e6e; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 10px/1.2em Verdana; letter-spacing: normal; margin: 0px 15em 0.6em 0px; padding: 0px 0px 5px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 1; word-spacing: 0px;">
<strong><span style="font-size: large;"><img alt="Mesaj" class="sprite-icon_post_target" src="https://illiweb.com/fa/empty.gif" style="background: url("https://illiweb.com/fa/sprite_icons.png") no-repeat -765px 0px; border-width: 0px; height: 9px; margin: 0px; padding: 0px; width: 11px;" title="Mesaj" /></span></strong> <a href="http://sanatate.findtalk.biz/u3" style="color: #0d088c; margin: 0px; padding: 0px; text-decoration: none;">scarface</a><span class="Apple-converted-space"> </span>la data de Mier Ian 21, 2015 7:30 am</div>
<div class="clearfix" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: #cee1eb; color: #043e6e; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 10px/14.8px Verdana; letter-spacing: normal; margin: 0px; padding: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 1; word-spacing: 0px;">
</div>
<div class="content clearfix" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: #cee1eb; color: #043e6e; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 1.3em/1.4em Verdana; letter-spacing: normal; margin: 0px; min-height: 3em; overflow: hidden; padding: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 1; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px; padding: 0px;">
O vaca insarcinata face negi la uger, negi, care sunt observati de stapana cu cateva zile inainte de fatare.<br />
Conflictu la negi este unul de separare de cineva/ceva care produce teama, frica, ceva neplacut.<br />
Faptul ca negii sunt la uger poate sa insemne ca cineva de care nu i-a placut a muls-o sau cineva tras-o de tatze…sau cine stie..<br />
Cum nu putem intreba vaca, nu putem afla cauza exacta.<span class="Apple-converted-space"> </span><br />
Insa, peste cateva zile o mare supriza: vaca naste vitelul mort.<br />
Si atunci intreb proprietara ce s-a intamplat deosebit care ar fi putut traumatiza vaca.<br />
Si imi spune ca “s-a construit ceva nou in grajd si au fost mult timp muncitori acolo care au taiat cu flexul” si probabil si cu alte masini si au vorbit tare si injurat pe acolo in grajdul cu vaca insarcinata.<br />
<br />
Bingo! Saracul vitel a murit din cauza galagiei de la masini electrice, care, asa cum ne-a arat deja Dr. Hamer este un factor extreme de periculos pt. fetii din burta mamelor si al animalelor si care pot omora fatul sau ii pot creea conflicte grave si multimple care duc la autism, sindrom down si alte blocari in dezvoltare.<br />
Orice gravida si animal insarcinat trebuie sa evite galagia mare, concerte, discoteca, nunti cu muzica tare, zgomote bruste sau puternice produse de masini de orice fel (de gaurit, drujbe, flex, etc.).</div>
</div>
<br />
<span style="background-color: #cee1eb; color: #043e6e; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 10px/14.8px "verdana"; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Ultima editare efectuata de catre scarface in Sam Ian 31, 2015 12:39 am, editata de 1 ori</span> </blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Concluzia medicală este că dacă aveți vaci sau alte cornute însărcinate, cu negi pe uger pentru că le-a tras cineva de țâțe, <b>nu trebuie să mergeți cu ele la discotecă</b>. Mulțumim <em>scarface</em> pentru munca depusă!</div>
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPh5ezWOnzCNZa6EFdNOSFNxpI-P2EByCgRl-DjaVPGq1ue0wrkViqw_1S-z487r2nb3OtKyPseCm-5RiH_5atd43wL-L-7cM95EYnv9xbGnHsUqMz9oruzovGftpSvfNDk5KwQXwgONQ/s1600/agriculture-cow-pig-hen-chicken-farm-dre0266_low.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPh5ezWOnzCNZa6EFdNOSFNxpI-P2EByCgRl-DjaVPGq1ue0wrkViqw_1S-z487r2nb3OtKyPseCm-5RiH_5atd43wL-L-7cM95EYnv9xbGnHsUqMz9oruzovGftpSvfNDk5KwQXwgONQ/s640/agriculture-cow-pig-hen-chicken-farm-dre0266_low.jpg" width="456" /></a></div>
<br />
<blockquote class="tr_bq">
</blockquote>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-83556659038583682382015-06-04T22:08:00.002+03:002020-12-23T03:05:50.633+02:00Poșta redacției - HIV și cine îl neagă<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
Surpriză! Cineva, <a href="http://www.donotlink.com/ff4r">probabil Feli</a> sau un Feli-like particle (FLP), a răspuns la postul nostru despre Lanka și HIV. Textul este în nota obișnuită, o combinație ușor paradoxală între dezinformare, ignoranță și condescendență. Reproduc integral textul lui FLP, aici:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgICWLQUzTBSE7ORV511D0ZidMXf1tF9VeA8qRi4OqcT96N1bBEY8iJ5kRtWKpa48Z0tL0mn_47tn63pWzDp25GZJpawvkIsGIc4C4azQD59ryx7BjXDDKKPiLrSevguYaTjwxvIyDNud0/s1600/NEW+PENGU+POST.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgICWLQUzTBSE7ORV511D0ZidMXf1tF9VeA8qRi4OqcT96N1bBEY8iJ5kRtWKpa48Z0tL0mn_47tn63pWzDp25GZJpawvkIsGIc4C4azQD59ryx7BjXDDKKPiLrSevguYaTjwxvIyDNud0/s640/NEW+PENGU+POST.jpg" width="432" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În primul rând țin să îi mulțumesc lui FLP pentru completarea textului lui Lanka. Din nefericire însă, chiar și în întregime, textul este tot complet greșit. În caz că nu ați citit <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/hiv-1-si-lanka-sau-povestea-unei-fraude.html">postul original de pe Skeptic Pengus</a>, Lanka susține că în <a href="http://www.nature.com/nature/journal/v454/n7201/full/nature06998.html">articolul din Nature</a> s-ar fi utilizat microscopia electronică pe celule fixate chimic (deci moarte) și în consecință că "filmulețele" care arată biogeneza virionilor sunt artefacte (adică ireale). În realitate, pentru oricine știe să citească engleză, s-a folosit microscopie de fluorescență pe celule vii (adică nu moarte), iar imaginile nu sunt artefacte (adică sunt reale). </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Devine deci evident că FLP încearcă un straw-man, probabil după modelul lui Lanka, pentru că discuția nici măcar nu era despre existența HIV, cât despre faptul că Stephan Lanka fie (1) nu are capacitatea să diferențieze microscopia electronică de microscopia de fluorescență; fie (2) confundă în mod deliberat în interviu cele 2 tehnici ca să racoleze niște gură-cască tip Feli în fenomenul global numit ”AIDS-denialism”. Cu riscul de a repeta ce a spus deja SkepticMaru în post, în articolul de Jouvenet, Bieniasz și Simon, contrar a ceea ce susține Lanka, celulele nu sunt fixate chimic și NU EXISTĂ MICROSCOPIE ELECTRONICĂ. Deloc. Nada. Zero. Zit.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Dar pentru că am o oră la dispoziție pentru blitz-debunking intru puțin în straw-man ca să discutăm <em>sursele</em> la care ne trimite FLP să ne facem temele, adică "cercetători care se ocupau cu acest subiect când noi eram cu suzetele la gură". Restul informației din răspuns (<em>e.g.</em> "model experimental = artefact") este eminamente tembelă și o dovadă clară că persoana care scrie n-are nicio înțelegere a biologiei.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<strong><u>The Perth Group si de ce jurnalul Medical Hypotheses e de cacat:</u></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
Primul este un <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0306987704002415">articol de referință</a> intitulat "<em>A critique of the Montagnier evidence for the HIV/AIDS hypothesis</em>" și este scris de Eleni Papadopulos-Eleopulos, Valendar Turner, John Papadimitriou <em>et al</em>. (Montagnier este liderul unui grup creditat cu descoperirea HIV). Articolul este de fapt un fel de mini-review, cu bias științific cum rar am văzut în peer-reviewed science, explicabil doar prin <a href="http://scienceblogs.com/insolence/2009/05/04/when-big-pharma-pays-a-publisher-to-publ/#comment-1611233">calitatea discutabilă a jurnalului Medical Hypothesis</a>, în care mai puteți citi și că <a href="http://www.medical-hypotheses.com/article/S0306-9877(08)00115-1/fulltext">ejacularea este terapie pentru congestia nazală</a> și că <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0306987707000473">pacienții cu sindrom Down seamănă cu populația asiatică</a> (Ben Goldacre vă prezintă și conținutul acelor articole <a href="http://www.badscience.net/2008/10/more-crap-journals/">aici</a> și <a href="http://www.badscience.net/2007/08/observations-on-the-classification-of-idiots/">aici</a>).<br />
Deloc surprinzător deci, Medical Hypotheses are un factor de impact (IF) de doar <a href="http://www.journals.elsevier.com/medical-hypotheses/">1.152</a>. Ca element de comparație Nature, adică jurnalul unde au publicat Jouvenet <em>et al.</em> articolul despre biogeneza virionilor, are IF de 42.351. Încercând naiv să cuantific diferența dintre cele 2 jurnale, am ajuns la concluzia că Nature este de 36.7x mai credibil. Evident este o subevaluare pentru Nature.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Dar IF nu este esențial, în definitiv se publică articole foarte mișto și în jurnale cu IF mic. Esențial este că Eleopulos <em>et al.</em> 2004 este din punct de vedere <strong>al conținutului</strong> un jeg. Deloc surprinzător este o recenzie, adică un sinopsis a ceea ce au făcut experimental alții. Clovnii din periferia științei care jonglează noțiuni controversate nu prea vin la masă cu muncă de laborator și asta nu pentru că Big Pharma îi amenință că le dă foc la case, cât pentru că în general nu prea știu să facă nimic practic, și chiar dacă știu, nu au cum să demonstreze ceea ce susțin. De-altfel, ca să o parafrazez pe Feli, îl provoc pe FLP să producă <b>un articol</b> <strong>experimental</strong> care să arate clar că HIV nu există, sau dacă există, că nu provoacă SIDA. Și să aibă, evident, "experiment martor".</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe de-altă parte, articolul este un exemplu perfect, chiar didactic, de <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Cherry_picking_(fallacy)">cherry-picking</a>. Dacă îl citiți va fi evident. Este evident până și în referințe, unde 37 din 46 sunt din perioada 1983-1995, <i>the Dark Ages of HIV science</i>, alese preferențial pentru că prezintă ipoteze parțial sau total infirmate de studii ulterioare. Bâlbele științei în căutarea răspunsurilor sunt mană cerească pentru aprofundaci.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Dar autorii articolului cine sunt? Dacă ar fi să mă iau după FLP sunt cu siguranță oameni care studiau HIV când eu ronțăiam biberonul. Ei bine, acum devine amuzant. Autorii sunt membri fondatori ai <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/The_Perth_Group">The Perth Group</a>, o adunare suspectă de AIDS-denialiști, născută prin 1981 în Australia. Iar prim-autoarea articolului, Eleni Papadopulos-Eleopulos (o să îi zicem Papi, pe scurt) este poate cel mai simpatic membru. Poate că biografia lui Papi ar fi trecut neobservată dacă nu ar fi existat <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Andre_Chad_Parenzee">un proces</a> unde a fost invitată ca expert, să afirme că virusul cu care acuzatul ar fi infectat cu bună-știință niște femei, de fapt nu există. O parte din <a href="http://www.aidstruth.org/sites/aidstruth.org/files/documents/Supreme-Court-of-South-Australia.pdf">transcripturi și sentința sunt publice</a> și vă recomand călduros să le citiți ca să aflați biografia lui Papi, a cărei singură competență pare să fie Facultatea de Fizică Nucleară din București (pg 28-45, pct 82-140). I'm not kidding. Un fragment relevant:</div>
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<strong>Judecător:</strong> <em>Ms Papadopulos-Eleopulos has no formal qualifications in medicine, biology, virology, immunology, epidemiology or any other medical disciplines. She has never treated or been directly involved in clinical trials of any kind relating to any disease. Her duties at the Royal Perth Hospital are to test people for sensitivity to ultraviolet radiation.</em> </div>
</blockquote>
<br />
Still a better biologist than Feli. Despre <a href="http://www.aidstruth.org/features/2006/denying-aids-and-rwandan-genocide#sdfootnote5sym">Dr. Turner</a>, autor secund și specialist în medicină de urgență puteți citi la paginile 45-51 (pct 141-154). Tot de flavour: <br />
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<strong>Judecător:</strong> <em>Dr Turner’s knowledge of the subject matter is limited to reading. He has no formal qualifications to give expert opinions about the virus. He has no practical experience in the treatment of viral diseases. He has no practical experience in the disciplines of virology, immunology or epidemiology. His opinions are based on reading scientific literature, studying of scientific literature, and spending <strong>a considerable amount of time thinking</strong>.</em></div>
</blockquote>
<br />
<strong><u>Peter Doucheberg:</u></strong><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
La prima vedere, cazuri <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2897118/">mai greu explicabile</a> sunt Peter Duesberg și Etienne de Harven, care au fără îndoială CV-uri grele în microscopie electronică, virologie și biologie moleculară. Ironia face ca Peter Doucheberg să fie unul din băieții deștepți care în anii '70-80 au realizat în premieră maparea structurii genice a retrovirusurilor (<em>e.g.</em> <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/5684887">1</a>, <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC350008/">2</a>). Rezultatele au fost excepționale așa că Peter Doucheberg, deja parte a <a href="http://mcb.berkeley.edu/labs/duesberg/">staff-ului academic la Berkeley</a>, a devenit rapid un corifeu în virologie, înscris pe șină către un Nobel. Surpriza zilei (sau anului), în 1987, la 3 ani de la descoperirea HIV, Peter Doucheberg publica o <a href="http://cancerres.aacrjournals.org/content/47/5/1199.full.pdf+html">recenzie în Cancer Research</a> prin care se erija spontan în cel mai proeminent contestatar al teoriei HIV-SIDA, în mod ironic tot un retrovirus. Acela a fost și momentul care a marcat începutul declinului. Detalii despre cum a intrat cariera lui Peter Doucheberg într-un con de umbră atât de întunecos încât i s-au <a href="http://scienceblogs.com/insolence/2009/09/15/pity-poor-peter-duesberg-even-medical-hy/">retras lucrări</a> chiar și din gluma de jurnal numit Medical Hypotheses și despre personalitatea dificilă a lui Peter Doucheberg, puteți citi pe larg <a href="http://discovermagazine.com/2008/jun/15-aids-dissident-seeks-redemption-and-a-cure-for-cancer">aici</a> (în mare un articol balansat). <br />
<br />
Citind interviul aproape biografic, veți fi poate tentați să vărsați o lacrimă pentru bătrânelul decrepit și ușor blazat, care vorbește cu nostalgie despre timpurile când chiar conta în știință. Vă recomand să vă abțineți. Pe de-o parte Peter Doucheberg nu este chiar mort din punct de vedere academic. Distanțarea de subiectul HIV și revenirea la aria lui curentă de expertiză, adică teoria aneuploidiei în cancer, <a href="http://www.physics.smu.edu/~pseudo/AIDS/SciAmPerspectivesMay2007.html">pare să îi facă bine</a>.<br />
Pe de-altă parte, Peter Doucheberg este singurul responsabil pentru izolarea academică în care se află acum și pentru atragerea <a href="http://www.sciencemag.org/site/feature/data/cohen/266-5191-1642a.pdf">oprobriului comunității științifice</a>. Și asta nu pentru că la un moment dat acest om a avut o altă ipoteză despre apariția SIDA, fie ea și contrară evidenței științifice. În definitiv, <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/rabie-1-falafeli-si-sursele-ei-magice.html">așa cum am mai spus</a>, dizidența în știință poate fi benefică. Problema lui a fost <a href="http://www.nature.com/news/paper-denying-hiv-aids-link-secures-publication-1.9737">modul reprobabil</a> în care a ales și alege în continuare să contreze ipotezele existente, în ciuda lipsei dovezilor experimentale care să îi susțină opiniile, precum și <a href="http://www.badscience.net/2009/04/matthias-rath-steal-this-chapter/">asocierea cel puțin dubioasă</a> cu ex-președintele Africii de Sud, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Thabo_Mbeki#AIDS_denialist_connections">Thabo Mbeki</a>. <br />
<br />
În fine, se poate argumenta că Peter Doucheberg ridică uneori semne de întrebare valide în legătură cu HIV-SIDA, deși abuzează în mod convenabil de ceea ce încă nu se știe. Din nefericire însă, majoritatea afirmațiilor lui rămân aberații, iar eu nu voi face exercițiul să trec prin fiecare. N-am timp. Dacă totuși sunteți interesați de debunking <em>in extenso</em>, vă recomand bloguri dedicate, <a href="http://aidstruth.org/search/node/duesberg">aici</a>, <a href="http://www.thebody.com/content/art12582.html">aici</a> și <a href="http://aidsmyth.blogspot.ro/2004/08/refutation-to-some-of-duesbergs-stuff.html">aici</a>, precum și <a href="http://www.badscience.net/index.php?s=duesberg">articole</a> de-ale lui Ben Goldacre despre subiect.</div>
<br />
<strong><u>Etienne de Harven:</u></strong><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/%C3%89tienne_de_Harven">Etienne de Harven</a>, este și el un personaj interesant, virolog, <a href="http://www.immunity.org.uk/articles/dr-roberto-a-giraldo-professor-etienne-de-harven-md/">trepăduș al fostului președinte al Africii de Sud</a> și poate cel mai important, <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/canjclin.27.5.281/abstract">specialist</a> în microscopie electronică. Așa se explică poate că fixația lui în ceea ce privește HIV-SIDA este inabilitatea științei moderne de a <b>vizualiza</b> prin microscopie electronică virusul HIV direct în <strong>plasma</strong> <strong>pacienților</strong>. Asta deși HIV a fost <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/3053989">izolat (concentrat) din plasma</a> pacienților cu viremie detectabilă, apoi amplificat și vizualizat cu succes <em>in vitro</em> (adică în cultură) de m-am plictisit eu să răsfoiesc articole. Ba mai mult, virusul amplificat în cultură a fost folosit pentru infectarea unor animale de laborator, care au prezentat ulterior semne de infecție tip SIDA. Pentru referință dau 4 exemple de articole care arată imagini mai clare decât o carte de colorat: 1. <a href="http://www.nature.com/nature/journal/v497/n7451/full/nature12162.html">Crio-electronomicroscopie și reconstrucție 3D a capsidei HIV</a>; 2. <a href="http://journals.plos.org/plospathogens/article?id=10.1371/journal.ppat.0030063">Electrono-tomografie și reconstrucție 3D a contactului dintre HIV și limfocite T</a>; 3. <a href="http://journals.plos.org/plospathogens/article?id=10.1371/journal.ppat.1003899">Vizualizarea mecanismelor de infecție ale HIV în intestin de șoricei</a> și 4. <a href="http://www.nature.com/nature/journal/v517/n7535/full/nature13838.html">Structura capsidei HIV la o rezoluție de 8.8 A</a>.*</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Motivele pentru care HIV nu se poate vizualiza încă direct la pacienți sunt neclare. Ipoteza de lucru este că și la pacienții cu viremie mare, numărul efectiv de particule virale care se pot găsi în plasmă într-un moment dat din timp este <a href="http://aidsmyth.blogspot.ro/2004/08/purifying-hiv.html">extrem de mic</a>. Acest lucru se explică prin natura HIV, care spre diferență de alte tipuri de viruși (<em>e.g.</em> <em>Herpesviridae</em> sau <em>Paramyxoviridae</em>), nu e liber în plasmă pentru a fi detectat de sistemul imun, ci se replică în organe mai puțin accesibile precum <a href="http://www.nature.com/nmeth/journal/v12/n5/full/nmeth.3320.html">tractul intestinal sau genital</a> (pentru cine nu poate accesa lucrarea din Nature, există un <a href="http://www.theverge.com/2015/3/9/8175263/hiv-virus-treatment-replication-visualized">sinopsis aici</a>). Astfel, vizualizarea unei particule virale din câteva zeci de mii diluate de 7 litri de sânge devine o căutare a acului în carul cu fân.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Deci se poate sau nu trage concluzia că HIV nu există dacă nu a fost vizualizat în plasma recoltată de la pacienți? Se poate, dar cu câteva condiții. Ar trebui, de exemplu, să ne prefacem că nu există un "<em>footprint</em>" viral, care poate fi detectat cu <a href="http://www.cdc.gov/hiv/pdf/hivtestingalgorithmrecommendation-final.pdf">acuratețe</a> și <a href="http://annals.org/article.aspx?articleid=718529">înaltă specificitate</a> chiar și în sânge, dar folosind <a href="http://link.springer.com/article/10.1007/s11904-013-0158-8">metode non-imagistice</a>. Apoi ar trebui să facem abstracție de faptul că există totuși un virus izolat de la oameni bolnavi, care se studiază <em>in vitro</em> de 30 de ani (imagini în linkurile de mai sus) și care produce efecte similare SIDA la animalele de laborator. Nu în ultimul rând, trebuie să facem abstracție de simptomatologia clinică asociată ”footprint”-ului viral, precum și de răspunsul pozitiv la terapia antivirală. Dacă facem abstracție de toate astea, da, putem să emitem o ipoteză contra-intuitivă că HIV nu există. La fel putem să afirmăm că nu există găuri negre, pentru că în definitiv nu le-a fotografiat nimeni în mod direct. Sau <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0960982212010597">cel mai rar mamifer marin din lume</a> (care nu a fost încă văzut viu, deși are ~6 m lungime). Sau electroni, pentru că n-are nimeni selfie cu unul (deși <a href="http://www.nature.com/nature/journal/v464/n7288/full/nature08879.html">ne apropiem</a>).</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dar ca și Peter Doucheberg și spre diferență de aprofundacii locali sau papagali gen <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/rabie-1-falafeli-si-sursele-ei-magice.html">Ryke Geerd Hamer sau Johann Loibner</a>, Etienne de Harven nu e <em>chiar</em> prost. Ca urmare, oricât de tentant ar fi fost, Etienne de Harven nu putea ieși pe podiumul științei moderne afirmând că <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/despre-smegma-si-noua-medicina-germanica.html">HIV e o alergie la smegmă</a>, că nu există anticorpi sau <a href="http://www.donotlink.com/ff54">viruși</a> și că <a href="http://www.donotlink.com/e4i0">orice boală este de fapt un conflict interior</a>. Nu. Taica Etienne are pur și simplu o teorie alternativă despre ce este HIV (cu accent pe <b><i>este</i></b>, în sensul de <b><i>există)</i></b>. Culmea, una care la prima vedere pare destul de interesantă și pe care o să o discutăm mai departe (cei care se plictisesc citind știință condensată pot sări la subcapitolul următor). Articolul în care își prezintă ipoteza, deloc surprinzător lipsit complet de parte experimentală, îl puteți accesa <a href="http://www.jpands.org/vol15no3/deharven.pdf">aici</a>, o variantă scurtată <a href="http://www.altheal.org/isolation/isolhiv.htm">aici</a> și un interviu luat de trompeta anti-sistem Celia Farber, <a href="http://truthbarrier.com/2013/06/20/can-electron-microscopy-resolve-the-hiv-battle-an-exclusive-interview-with-em-pioneer-dr-etienne-de-harven/">aici</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Conform lui Etienne de Harven, HIV-ul observat <em>in vitro</em> ar reprezenta de fapt un <a href="http://www.nature.com/nrmicro/journal/v10/n6/full/nrmicro2783.html">retrovirus endogen</a>. Și am să explic puțin ce vrea să zică. Este deja cunoscut faptul că genomul uman conține <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3925786/">4.7%</a> secvențe similare unor retrovirusuri (endogenous retroviruses sau ERVs), reminiscențe atavice ale evoluției*. ERVs seamănă pe hârtie, atât morfologic cât și structural, cu retrovirusurile patogene exogene sau sălbatice (cum este și HIV). Mai mult, la anumite specii (de ex. șoarecii), ERVs pot fi active, adică se pot replica, pot deveni infecțioase și în cazuri rare, <a href="http://download.springer.com/static/pdf/821/art%253A10.1007%252Fs00018-008-8496-1.pdf?originUrl=http%3A%2F%2Flink.springer.com%2Farticle%2F10.1007%2Fs00018-008-8496-1&token2=exp=1433434791~acl=%2Fstatic%2Fpdf%2F821%2Fart%25253A10.1007%25252Fs00018-008-8496-1.pdf%3ForiginUrl%3Dhttp%253A%252F%252Flink.springer.com%252Farticle%252F10.1007%252Fs00018-008-8496-1*~hmac=7bd13994203c35531ad760525b3c4263ad894e280ea3e3bcdf3e9ab849157cbd">pot cauza cancer</a>. În opinia lui Etienne HIV este doar un ERV care, la unii oameni teribil de ghinioniști, devine infecțios.<br />
<br />
Există însă niște amendamente importante. În primul rând că la om nu există decât o singură familie de ERVs care pot produce, în anumite condiții, virioni (vizibili în microscopia electronică), în mod specific Human ERV-K. Restul ERVs din genomul uman au fost <a href="http://download.springer.com/static/pdf/821/art%253A10.1007%252Fs00018-008-8496-1.pdf?originUrl=http%3A%2F%2Flink.springer.com%2Farticle%2F10.1007%2Fs00018-008-8496-1&token2=exp=1433434791~acl=%2Fstatic%2Fpdf%2F821%2Fart%25253A10.1007%25252Fs00018-008-8496-1.pdf%3ForiginUrl%3Dhttp%253A%252F%252Flink.springer.com%252Farticle%252F10.1007%252Fs00018-008-8496-1*~hmac=7bd13994203c35531ad760525b3c4263ad894e280ea3e3bcdf3e9ab849157cbd">inactivate evolutiv prin selecție negativă</a>, adică mutații succesive care au șters sau suprascris bucăți din secvența asociată virusului. În plus, deși teoretic HERV-K poate deveni activ, vreo 30 de ani de cercetări <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0042682207006332">nu au putut arăta că ar fi replicativ</a>, așa cum este HIV în cultură. Și poate cel mai important, deși se speculează că HERV-K ar fi patogen (adică infecțios), <a href="http://cancerres.aacrjournals.org/content/63/24/8735.long#ref-9">nu există încă nicio dovadă clară a faptului că într-adevăr este</a>. În schimb despre HIV există un teanc de lucrări cât Feli de mare care arată ca este infecțios în cultură.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Și aici ajung la partea cea mai importantă, adică la paradoxurile evidente al teoriei lui de Harven. If it <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Duck_test">walks like a duck and quacks like a duck</a>, it must be a fucking duck, bro.</div>
<div style="text-align: justify;">
1. Dacă a fost deja caracterizat <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0042682297986141">morfologic</a> și <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC288930/">genetic</a> singurul ERV care produce virioni la om (HERV-K), in vitro și <em><a href="http://jvi.asm.org/content/82/19/9329.full">in vivo</a></em>, cum poate fi HIV (care e diferit <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2724670/">genetic</a> și <a href="http://ac.els-cdn.com/0042682287904491/1-s2.0-0042682287904491-main.pdf?_tid=eb41f01c-0485-11e5-8862-00000aab0f6c&acdnat=1432741072_38fe6e571ba06b7e7152cf8d8d148dee">morfologic</a>) de fapt HERV?</div>
<div style="text-align: justify;">
2. Dacă a fost deja secvențiat genomul uman, știm ce procent e reprezentat de ERVs și știm și secvențele acestor ERVs, cum poate fi HIV (care este <a href="http://ac.els-cdn.com/0092867485903034/1-s2.0-0092867485903034-main.pdf?_tid=804b9900-0487-11e5-89b1-00000aab0f01&acdnat=1432741752_261da4d9937f7c25f8fca837dae6e892">genetic diferit</a>) de fapt un ERV? A fost secvențiat genomul dar n-am văzut acel ERV care arată exact ca HIV?</div>
<div style="text-align: justify;">
3. Dacă HERV nu este replicativ și este probabil nepatogen, iar HIV este HERV, cum poate HIV să fie replicativ și patogenic, atât în cultură cât și <em>in vivo</em>?<br />
4. Dacă HIV și HERV sunt de fapt același virus, cum se poate <a href="http://jvi.asm.org/content/82/19/9329.full">izola HERV din plasma pacienților</a>, dar HIV nu?<br />
5. Dacă HIV și HERV sunt de fapt același virus, cum se pot <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2065876/">detecta separat</a>, prin metode de biologie moleculară, cei doi viruși la același pacient?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nu în ultimul rând, vreau să mai adresez o afirmație a bunicului Etienne.</div>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<strong>Etienne de Harven:</strong> <em>If AIDS were indeed caused by a retrovirus, how can we explain that 20 years of considerable research efforts, based exclusively on that single hypothesis, have failed to isolate the responsible exogenous retrovirus? 20 years to end up with no curative treatment, no vaccine, and no verifiable epidemiological predictions.</em></div>
</blockquote>
Pe același principiu, din cauză că 200 de ani de zoologie n-au reușit să elucideze de ce o anumită specie de rechin <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Basking_shark#Reproduction">are doar un ovar funcțional din două</a>, singura concluzie posibilă este că rechinul nu există.<br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><u>I am whistleblower!</u></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De dragul semanticii vreau să clarificăm că nici Peter Doucheberg și nici Etienne de Harven nu sunt "<a href="http://dictionary.reference.com/browse/whistleblower?s=t">whistleblowers</a>", un termen <a href="http://www.virusmyth.com/aids/whistleblowers.htm">favorit</a> al aprofundacilor. Nici Peter Doucheberg și nici Etienne de Harven nu dezvăluie secrete absconse ale unor organizații oculte. "Organizația" în acest caz este comunitatea științifică internațională, iar informația despre care e vorba este consensul bazat pe dovezi, care sunt publice și accesibile oricăruia dintre noi prin intermediul unui motor de căutare generic. Ca urmare, oricare dintre noi ar putea deveni whistleblower de succes dacă intră pe Pubmed, citește un articol despre HIV, dar refuză să fie de-acord cu el. Despre ce fel de whistleblowing vorbim? Aprofundacilor, nu sunteți cu toate țiglele pe casă?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><u>Take home messages pentru aprofundaci:</u></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1. Lanka e un papagal.<br />
<br />
2. Idolii mișcării anti-HIV care chiar au pregătire în virologie nu susțin că <a href="http://www.donotlink.com/ff54">nu există viruși</a>, anticorpi sau <a href="http://www.donotlink.com/e4i0">boli</a>. Nu sunt sigur că se aude în La-La Land unde locuiesc Crina Vereș și Pielicia Fonfescu, dar putem încerca să fim optimiști.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
3. Feli, dacă tot ai început să <a href="http://www.donotlink.com/framed?719451">citezi de pe Pubmed</a> în traducerile tale, învață mami ce e aia<em> cherry-picking</em>. Este o dovadă prea crasă de repaus cognitiv să anulezi știința modernă care nu îți convine, dar să o îmbrățișezi slugarnic pe aia care îți convine.<br />
<br />
4. (H)ERV sunt genetic și morfologic diferiți de HIV.<br />
<br />
5. Feli, dă-te mai încet și închide-te.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">* Pentru claritate, am să încerc să explic foarte aproximativ că ”rezoluție” în microscopia electronică nu înseamnă mărire, ci abilitatea metodei (sau a microscopului) de a separa două structuri/forme foarte apropiate pe o imagine. Cu cât le separă mai bine, cu atât rezoluția este mai bună sau mai înaltă. Evident dificultatea în a obține o rezoluție înaltă este cu atât mai mare cu cât obiectul studiat este mai mic. Folosind o analogie din fotografie, ne putem referi la abilitatea unui aparat foto de a separa nasul și buza de sus într-un portret făcut de la o distanță foarte mare. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">Pentru referință, 8.8 <span style="background-color: white; color: #252525; display: inline; float: none; font-stretch: normal; font: 14px / 22.39px sans-serif; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Å</span> înseamnă 0.8 nanometri, adică 0.0008 micrometri, adică 0.0000008 mm. Diametrul unei molecule de apă este de </span><a href="http://www1.lsbu.ac.uk/water/water_molecule.html"><span style="font-size: x-small;">2.75 <span style="background-color: white; color: #252525; display: inline; float: none; font-stretch: normal; font: 14px / 22.39px sans-serif; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Å</span></span></a><span style="font-size: x-small;">.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">** Aici e o problemă de ce a fost întâi, oul sau găina. Nu se știe exact dacă secvențele genice similare unor retrovirusuri (ERV) sunt acolo ca urmare a faptului că am coexistat cu acei viruși timp de eoni, sau ca urmare a faptului că genomul uman însuși a dat naștere unor structuri autonome, capabile să disemineze informație genetică. E o problemă interesantă, asupra căreia sper că se va apleca Dr. Crina Vereș, cercetător la Institutul Hyperion din Cluj.</span></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com16tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-65990271470289452892015-04-02T01:12:00.002+03:002018-01-26T00:02:09.626+02:00O nouă zi, o nouă fraudă (anticorpii)<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Mi-e teamă că mă afund din ce în ce mai mult în lumea pseudoştiinţei unde pereţii sunt pictaţi în culoarea piersicii şi cred că o postare este antidotul perfect. După cum ne-am obişnuit deja, imunologul de serviciu, adeptă a Noii <strike>Smegme</strike> Medicini Germanice, Feli The Voodoo Priestess ne explică cum stă treaba cu <a href="http://www.donotlink.com/e5cl">anticorpii</a>. Structura postului lui Feli este standard: îşi dă cu părerea, dă cu băţul în baltă, spre sfârşit îşi pierde ideea principală, apoi scurge sămânţa unei noi teorii conspiraţioniste şi în final, încheie cu o traducere din <strike>Mesia</strike> Lanka, despre care am discutat deja că <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/hiv-1-si-lanka-sau-povestea-unei-fraude.html">habar n-are despre ce vorbeşte</a>.<br />
<div>
</div>
<div>
</div>
<div>
<strong>1. Ce sunt anticorpii?</strong></div>
<div>
</div>
<div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
Anticorpii sunt nişte proteine (imunoglobuline) produse de celule specializate şi care au rol în imunitate. Anticorpii sunt produşi în urma apariţiei unui antigen (în general orice corp străin sau structură <em>non-self</em>), pe care de cele mai multe ori îl recunosc în mod specific. Legarea anticorpilor de antigen semnalează componentelor celulare ale sistemului imunitar să atace corpul străin. Conform dicţionarului medical Pschyrembel (?) citat de Feli însă, anticorpii sunt "<strong><em>o posibilă reacţie a sistemului imunitar şi nu apar în mod natural</em></strong>". Trebuie să recunosc că nu vorbesc limba germană şi nu am auzit niciodată de dicţionarul menţionat de Feli, dar mie mi se pare această definiţie incompletă şi cel mai probabil scoasă din context. La modul filozofic am putea spune că antigenul, fiind un corp străin, va cauza un răspuns care altfel nu ar apărea. Dacă am trăi cu toţii în vid, să zicem. Dar eu nu sunt nici filozof şi nici nu vreau să caut scuze pentru valul de informaţii greşite răspândite de Piersi. Aşa că vom cădea de-acord că pe Terra anticorpii <strong>apar în mod natural</strong>, adică şi în absenţa imunizării intenţionate. Mă refer în special la familiile <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3341951/">IgM</a>, <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1568997212000274">IgG şi IgA</a> de imunoglobuline, care recunosc o varietate imensă de antigeni şi care au rol în curăţarea celulelor moarte, în controlul autoimunităţii şi inflamaţiei, precum şi în îndepărtarea unor microorganisme.<br />
<div>
</div>
<div>
Acum că am definit <em>grosso modo</em> anticorpii naturali, trebuie să spun două cuvinte şi despre <a href="http://www.biology.arizona.edu/immunology/tutorials/antibody/structure.html">structura</a> lor. Molecula are forma literei Y şi are două regiuni: una constantă şi una variabilă. Pe baza regiunii constante şi a rolului lor imunoglobulinele se clasifică în 5 familii (la mamifere), iar regiunea variabilă permite recunoaşterea antigenilor. Pentru că e variabilă, scuzaţi-mi limbajul ştiinţific. Anticipând argumentaţia descreieraţilor de tip "<em>pics or it didn't happen</em>", trebuie să menţionez că există un număr foarte mare de studii care prezintă "<em>fotografii</em>" de microscopie electronică ale unor imunoglobuline individuale sau ataşate de diferiţi antigeni de interes. De exemplu, pentru un review accesibil tuturor click <a href="http://www.bio.fsu.edu/publication_pdfs/roux/Roux%20IAAI%20EM%201999.pdf">aici</a>, iar pentru un studiu crio-electrono-microscopic pe imunoglobuline izolate (publicat în prestigiosul jurnal Structure), click <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S096921260400053X">aici</a>.</div>
<div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdhv-SxhXJertvhZD3Y-PA2uUFvL2ndkyD4gUAQzwA7FYBsAObmdtgXJ3OGpRCKlh9OLZwS_YrB-I33JJZOxcQIHH8zltdSPTiASe93Cqepb9vkel-G0yfPZTg9x3HwjMnw4ALcaQbR5Y/s1600/Antibody_chains.svg.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdhv-SxhXJertvhZD3Y-PA2uUFvL2ndkyD4gUAQzwA7FYBsAObmdtgXJ3OGpRCKlh9OLZwS_YrB-I33JJZOxcQIHH8zltdSPTiASe93Cqepb9vkel-G0yfPZTg9x3HwjMnw4ALcaQbR5Y/s1600/Antibody_chains.svg.png" width="212" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;"><strong>Structura unei imunoglobuline. </strong><strong>Diagramă </strong><strong>preluată </strong></span></div>
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="font-family: inherit;">de pe </span></strong><a href="http://www.interactive-biology.com/"><strong><span style="font-family: inherit;">http://www.interactive-biology.com</span></strong></a><strong><span style="font-family: inherit;">.</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>2. Feli cea paradoxală şi ilogică</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<strong>Feli:</strong> <em>Ceea ce se trece sub tacere este ca oamenii se imbolnavesc in ciuda prezentei anticorpilor, iar foarte multi oameni fara anticorpi raman sanatosi. Anticorpii HIV, constatati prin teste, aduc oamenilor diagnosticul de "bolnav grav" sau pronosticul de "boala fatala". Anticorpii de rujeola, constatati prin teste, aduc oamenilor diagnosticul de "protejat". Mai paradoxal si ilogic nici ca se poate.</em></div>
</blockquote>
<div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Nu înţeleg, ce se trece sub tăcere? Nu ştie toată lumea că unii oameni se îmbolnăvesc şi alţii nu? În definitiv nu suntem toţi turnaţi după o matriţă universală. Fiecare dintre noi reacţionează diferit la anumiţi agenţi patogeni (<em>e.g</em>. din cauza unor comorbidităţi), fiecare a venit în contact cu alţi agenţi patogeni de-a lungul vieţii (<em>i.e.</em> memoria imunitară este diferită), fiecare are un titru de anticorpi diferit chiar ca răspuns la acelaşi virus etc. </span><a href="http://www.imdb.com/title/tt0074236/"><span style="font-family: inherit;">Oameni fără anticorpi rămân sănătoşi</span></a><span style="font-family: inherit;">? Pe bune? Eu credeam că trebuie să trăiască izolaţi în mediu steril. Dar da, aşa rămân sănătoşi până mor, are dreptate in a twisted way.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"></span><br />
<span style="font-family: inherit;">Referitor la ceea ce Feli găseşte paradoxal şi ilogic: în primul şi în primul rând trebuie să înţelegem că avem de-a face cu două virusuri diferite, HIV şi rujeola, care au implicit şi mecanisme de infecţie diferite. Pe de-o parte avem </span><a href="http://library.med.utah.edu/WebPath/TUTORIAL/AIDS/HIV.html"><span style="font-family: inherit;">HIV</span></a><span style="font-family: inherit;">, un retrovirus, capabil practic să reprogrameze celule şi care în final distruge celulele T-helper - o clasă de limfocite ce exprimă la nivelul membranei proteina CD4. Pentru cei cu toleranţă redusă la citit text pe calculator, există şi </span><a href="https://www.youtube.com/watch?v=ng22Ucr33aw"><span style="font-family: inherit;">un filmuleţ drăguţ care descrie etapele infecţiei</span></a><span style="font-family: inherit;"> HIV. Din momentul infecţiei primare şi până când apare sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA) pot trece luni sau ani (variază de la om la om). Din cauza sistemului imunitar slăbit, la pacienţii cu HIV pot să apară mai uşor infecţii oportuniste, de care se vindecă mai greu decât populaţia generală. Diagnosticarea HIV se poate face doar în urma detectării anticorpilor specifici. Un </span><a href="http://www.annualreviews.org/doi/full/10.1146/annurev-med-042010-085643"><span style="font-family: inherit;">vaccin</span></a><span style="font-family: inherit;"> anti-HIV nu a fost încă produs, dar nu pentru că nu încercăm (au fost testate mai mult de 30 de vaccinuri până în prezent – conform </span><a href="http://www.who.int/hiv/topics/vaccines/Vaccines/en/"><span style="font-family: inherit;">OMS</span></a><span style="font-family: inherit;">).</span><br />
<span style="font-family: inherit;"></span><br />
<span style="font-family: inherit;">Şi totuşi, de ce nu protejează anticorpii anti-HIV? Nu putem spune că nu funcţionează deloc, dar pur şi simplu nu reuşesc să elimine virusul în totalitate. Pe de-o parte virusul e adaptat să evite mecanismele sistemului imunitar (spre exemplu genele virale </span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3368276/"><span style="font-family: inherit;">vpu şi vif contracarează proteinele anti-virale tetherină şi ABOBEC</span></a><span style="font-family: inherit;">). Pe de-altă parte, anticorpii anti-HIV nu se pot lega eficient de particulele virale, ca urmare </span><a href="http://www.pnas.org/content/early/2009/04/15/0811427106.full.pdf?with-ds=yes"><span style="font-family: inherit;">nu pot neutraliza eficient virusul</span></a><span style="font-family: inherit;">. Se pare că anticorpii cu spectru larg de neutralizare (</span><a href="http://www.pnas.org/content/111/36/13151.abstract"><span style="font-family: inherit;">broadly neutralizing antibodies</span></a><span style="font-family: inherit;">), care pot ataca mai multe tulpini HIV, sunt cei mai promiţători în crearea unui vaccin.</span><br />
<span style="font-family: inherit;"></span><br />
<span style="font-family: inherit;">Virusul rujeolei poate şi el cauza imunosupresie, prin mecanisme care nu sunt încă pe deplin înţelese. Spre deosebire de HIV, rujeola infectează celule ce exprimă </span><a href="http://jgv.sgmjournals.org/content/87/10/2767.full"><span style="font-family: inherit;">SLAM</span></a><span style="font-family: inherit;"> la nivelul suprafeţei celulare şi le distruge. Perioada de incubaţie este foarte diferită comparativ cu HIV şi boala se manifestă la </span><a href="http://cdn.intechopen.com/pdfs-wm/29075.pdf"><span style="font-family: inherit;">8-12</span></a><span style="font-family: inherit;"> zile după infecţia primară. Deoarece ne putem uita la copilul nostru iubit şi vedea că e plin de picăţele nu e nevoie să confirmăm prezenţa anticorpilor anti-rujeolă în sânge. Dar bănuiesc că dacă am vedea titrul de anticorpi am pune „diagnosticul de bolnav grav” (apropos Feli, de când sunt "<em>bolnav grav</em>" sau „<em>protejat</em>” diagnostice?). Un vaccin anti-rujeolă există şi funcţionează cu succes. Prin inocularea virusului atenuat (o variantă de virus modificată pentru a îi scădea virulenţa), sistemul imunitar intră în contact cu antigenul şi poate să producă anticorpi anti-rujeolă, ceea ce scade considerabil şansele de îmbolnăvire cu virusul sălbatic.</span><br />
<span style="font-family: inherit;"></span><br />
<span style="font-family: inherit;">Dar cum de anticorpii anti-rujeolă protejează? Un </span><a href="http://cdli.asm.org/content/12/7/845.full.pdf+html"><span style="font-family: inherit;">studiu</span></a><span style="font-family: inherit;"> al anticorpilor specifici anti-rujeolă, produşi de copii vaccinaţi, de adulţi în perioada de convalescenţă şi de adulţi cu imunitate dobândită în copilărie, a arătat că nu există diferenţe între subclasele de imunoglobuline IgG specifice rujeolei exprimate de subiecţi (cu excepţia copiilor sub 3 ani care, având un sistem imunitar imatur, nu produc una dintre subclasele de anticorpi). Iar anticorpii anti-rujeolă sunt la fel pentru că virusul e la fel. Adică, traducând şi pentru nivelul de înţelegere al lui Feli, suntem protejaţi de anticorpii anti-rujeolă deoarece virusul <strong>nu suferă mutaţii adaptive</strong> în timpul infecţiei.</span><br />
<span style="font-family: inherit;"></span><br />
<span style="font-family: inherit;">Ce mi se pare <strong>mie</strong> paradoxal şi ilogic este cum compară Feli portocale cu piersici (excuse the pun). Adică ştiu că sunt ambele fructe, dar nu fac parte din aceeaşi familie. Şi mai paradoxal este că Falafeli nu pare a înţelege diferenţele dintre virusuri, dintre tipurile de răspuns imun, nu înţelege biologia nici măcar la nivel preşcolar, dar insistă să o interpreteze şi să o explice celorlalţi, cu potenţiale implicaţii asupra sănătaţii lor. Ceea ce ar trebui să fie puţin penal, în opinia mea.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"></span><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: inherit; mso-ansi-language: RO;">3. Citatul zilei <em>aka</em> facepalm moment of the day</span></b></div>
<span lang="RO" style="font-family: inherit; mso-ansi-language: RO;"></span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt; text-align: justify;">
<blockquote class="tr_bq">
<strong>Feli:</strong> <em><strong>"Anti"corpii nu au fost niciodata demonstrati stiintific.</strong> In schimb a fost demonstrata prezenta unor "corpi", adica a unor (imuno)globuline, care au un rol important in coagularea si in interconectarea proteinelor. Prefixul "anti" presupune ca o (imuno)globulina se poate lega exclusiv la anumite proteine specifice. <strong>Toate experimentele practice au infirmat insa aceasta ipoteza.</strong> Daca globulinele se leaga la proteine sau nu, acest proces depinde de starea proteinelor si de mediul in care ele se afla: daca este un mediu acid sau bazic, adica puternic oxidat sau nu. <strong>Orice cercetator care a facut asemenea experimente in laborator stie aceste lucruri si nu le poate nega.</strong></em> <span style="font-family: inherit;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><strong><em> </em></strong></span></span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"></span></blockquote>
<br />
<span style="font-family: inherit;">Doamnă Falafeli, am oferit deja linkuri la studii recente de microscopie electronică. Dar strict istoric, anticorpii au fost demonstraţi acum mult timp, pe la </span><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_immunology"><span style="font-family: inherit;">1890</span></a><span style="font-family: inherit;"> şi structura lor este cunoscută de prin anii ‘60. Există o carte foarte interesantă din 1904 intitulată </span><a href="https://archive.org/stream/bloodimmunityblo00nutt#page/n5/mode/2up"><span style="font-family: inherit;">Blood Immunity and Blood Relationship</span></a><span style="font-family: inherit;"> în care autorul, George Nuttal, vorbeşte despre anticorpi, proprietăţile bactericide ale sângelui şi chimia sângelui în regnul Animalia. Am răsfoit cartea şi mi se pare un document istoric foarte interesant care ne permite să înţelegem cum se făceau studiile imunologice timpurii.</span><br />
<div>
</div>
<div>
<span style="font-family: inherit;">Dar hai să discutăm şi practic. Eu sunt un cercetător care lucrează în laborator şi deşi nu fac imunologie <em>per se</em> pot să garantez că anticorpii împotriva anumitor proteine se leagă specific de acele proteine. Şi asta pentru că am folosit un număr considerabil de tehnici care nu funcţionează decât dacă funcţionează şi anticorpii, <em>i.e.</em> numai dacă se leagă specific de proteina de interes. Ca să fie mai clar, dacă anticorpul nu se leagă specific de proteina pe care o cauţi, rezultatul iese blank, la fel ca experimentul control. Western blotting-ul şi imunofluorescenţa sunt exemple de astfel de tehnici.</span></div>
<div>
</div>
<div>
<span style="font-family: inherit;">Feli, tu ai făcut Western blotting sau imunofluorescenţă? Oh, wait, eşti „healthcoach în devenire”, deci poate ar trebui să te întreb despre cum găteşti carnea de pui cu minim de calorii.</span></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjIt68lOR4dD1uJLUDW4CdUMxM58bEMH2QamrKDn_DhjXBPvjlt9wYpdMm0b4Yd4YSNByCG5l1zS5HlZNP596GSqcQADgiVfqxBeln_06JJD-LSlGJ6uaYy7mJXcwnz_1aT86iKM929Bs8/s1600/yeahsciencebitch.PNG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="294" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjIt68lOR4dD1uJLUDW4CdUMxM58bEMH2QamrKDn_DhjXBPvjlt9wYpdMm0b4Yd4YSNByCG5l1zS5HlZNP596GSqcQADgiVfqxBeln_06JJD-LSlGJ6uaYy7mJXcwnz_1aT86iKM929Bs8/s1600/yeahsciencebitch.PNG" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><strong>4. În loc de concluzie</strong></span><br />
<div>
</div>
<div>
<span style="font-family: inherit;">Simt nevoia să clarific că anticorpii nu recunosc microbul după formă, după cum crede Piersi, ci recunosc anumite proteine de pe suprafaţa microbului sau, mai precis, motive proteice. Spre exemplu, există virusuri pleiomorfe (</span><a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC88919/"><span style="font-family: inherit;">RSV</span></a><span style="font-family: inherit;"> – respiratory syncytial virus), care pot adopta morfologii diferite (<em>gr.</em> Pleios – multe, morpho – formă) şi care pot fi recunoscute fără probleme de sistemul imunitar.</span></div>
</div>
<span style="font-family: inherit;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Aş încerca să mai combat articolul scris de Feli, but I don’t speak Dumbish. Recunosc că nu înţeleg exact care e marea problemă identificată de ea în fragmentul de mai jos. Intuiesc vag că ar susţine că şi grupele de sânge au fost inventate şi sunt (cum altfel) paradoxale. #Illuminati. Vom aborda şi această temă într-un episod următor.</span></div>
<span style="font-family: inherit;">
</span>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><strong>Feli:</strong> <em>Faptul ca in intreaga populatie exista in proportie de 5% oameni al caror sange -in conditii de laborator- nu prezinta aproape deloc sau chiar deloc (imuno)globuline, nu se discuta si nu se cerceteaza. Acesti oameni sunt etichetati rapid ca "non-responder" dupa vaccinare si, conform aceleiasi logici descreierate, sunt otraviti cu si mai multe vaccinuri. Pentru acesti 5% a fost inventata grupa sanguina AB, plus -aceeasi logica fortata- grupa A si B, alaturi de grupa 0 (40% din populatie), la care in conditii tipice de laborator nu se gasesc aproape deloc sau se gasesc doar f. putine proteine care sa se aglutineze in eprubeta. Contradictiile si paradoxurile rezultate din dogma grupelor de sange au fost "anulate" mai intai prin introducerea conceptului de "factor rhesus" si ulterior prin introducerea continua a unor mii de "subgrupe sanguine".</em></span></div>
</blockquote>
<span style="font-family: inherit;">
</span>
<div align="right">
<br />
</div>
<span style="font-family: inherit;">
</span>
<div style="text-align: right;">
<strong>Cheers,</strong><br />
<div>
<strong>Skeptical Maru</strong></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
</div>
</div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com23tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-9635319801939882652015-03-28T01:14:00.002+02:002021-01-06T02:33:00.798+02:00Livia e noua Crina<br />
<div style="text-align: justify;">
Am primit azi un link de la Skeptical Maru spre o altă duduie, pe numele ei Livia Bonarov. Femeia este departe de a fi vreun monument de obiectivitate. O puteți găsi pe <a href="https://www.facebook.com/nuexistaboli">facebook</a> pe pagina sugestiv intitulată "<strong>Nu există boli</strong>" (ORLY?). Asta în caz că doriți să aflați noutăți despre terapia Gerson, să vedeți descoperiri ale inegalabilului <a href="http://leacuriminune.ro/blog/domnul-doctor-rares-simu-iti-da-teapa-cu-veninu/">Dr. Rareș Simu</a>, sau dacă doriți să vă luminați mintea cu platitudini adorabile gen "<em>obstacolul este calea</em>" și favorita mea: "<em>există ceva mai presus de știință, se numește conștiință</em>". Însă poate cel mai important lucru dintre toate, ca și Crinulina, Livia s-a vindecat de cancer, dar evident nu prin medicina așa-zis alopată, ci prin iubire de sine și ceai făcut din trifoiul Sfintei Parascheva. Ok, exagerez, nu e din trifoiul Sfintei Parascheva.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Spre diferență de Crina însă, al cărei palmares de auto-vindecare ar lăsa bujbe și câteva personaje din Biblie, Livia e mai modestă, afirmând că s-ar fi vindecat <em>doar</em> de <a href="http://www.donotlink.com/liviabonarov.wordpress.com/2011/07/18/draga-cancer-iti-multumesc/">melanom malign</a>, <a href="http://www.donotlink.com/liviabonarov.wordpress.com/2011/07/18/draga-cancer-iti-multumesc//liviabonarov.wordpress.com/2012/02/29/bucuria/">borelioză, hidronefroză și niște noduli la sân</a>. Cu iubire și în ciuda medicilor criminali. Să vă citez câteva paragrafe minunate:</div>
<br />
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><strong>Livia:</strong> A urmat diagnosticul:<span class="Apple-converted-space"> </span></span>melanom malign<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">. Analiza macro: dimensiuni de 2.1/1.3 cm cu prezenta unei formatiuni nodulare de 0.7 cm. Analiza micro: melanom malign de tip SSM (superficial spreading melanoma), compus din epitelioide indice Breslow 0.9 mm (indicele Breslow arata infiltratia in piele a melanomului, profunzimea, e important sa fie sub 1mm), nivel Clark 3 (arata vechimea, perioada de dezvoltare).</span> </em></div>
</blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em>Am citit, am studiat, am cautat solutii in disperare! In niciun caz nu ma asteptam sa ma salveze sistemul medical, totusi solutiile pe care le cautam<strong> se invarteau in zona gresita, aceea a medicinei clasice.</strong> [...]</em></span></div>
</blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Am aflat ca cea mai avansata analiza este cea cu aparatul PET-CT. [...] Analiza este o tomografie minutioasa a intregului corp. Rezultatul nu a indicat nicio metastaza. Ulterior, insa, am aflat ca si analiza aceasta in sine poate fi periculoasa! [...]</span> </em></div>
</blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em>Pe data de 18 iulie se implinesc trei ani de la operatia mea. In tot acest timp am fost adeseori privita ca o amintire de multi medici <strong>si sunt sigura ca medicina clasica e absolut neputincioasa in fata afectiunilor grave.</strong></em></span> </div>
</blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Livia e sigură! Nu e fantastic? E fantastic, vă zic eu. Iar dacă intrăm în detalii, vedem exact și cât de fantastic este. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
În primul rând și absolut esențial, Livia <strong>a fost diagnosticată cu succes de ”medicina clasică”</strong>, inițial de un dermatolog apoi de niște anatomo-patologi care știu cu microscoape optice și cu puțină imunohistochimie. Desigur, imunohistochimia se face cu anticorpi care, după cum ar spune Feli, nu există. Apoi pentru melanomul malign<strong> a făcut operație</strong>, după cum afirma chiar dânsa în acel post. Din câte am învățat eu, operația în cauză este tot o <b>procedură a ”medicinii clasice” </b>și are rolul de a înlătura ceea ce e nasol și a păstra ceea ce e bun. Operația se face cu margini de siguranță, că nu știi până unde se întind celulele tumorale la nivel microscopic. După operație este uneori necesar (sau recomandat) să se efectueze chimioterapie și/sau radioterapie, ca să scadă și mai mult șansele să fi rămas celule tumorale care să ducă la recidivă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Deși înțeleg că nu a făcut chimioterapie, doamna Lavi a făcut totuși un <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/PET-CT">PET-CT</a>. Și aici zice bine ce zice, PET-ul este o examinare imagistică de înaltă rezoluție, care poate găsi pachete celulare tumorale de foarte mici dimensiuni și poate stabili clar unde te afli cu boala. PET-CT-ul este, poate surprinzător pentru unii, <strong>tot o procedură a ”medicinii clasice”.</strong> Din fericire, Lavinia nu avea aglomerări celulare maligne. Urmărind deci firul cronologic, devine evident că acest succes nu s-a datorat iubirii de sine sau clismelor cu suc de agave, ci faptului că a avut cancer în stadiu timpuriu și că a fost <strong>diagnosticată, tratată chirurgical și apoi urmărită imagistic, în mod corect, de ”medicina clasică”. </strong>Tocmai de aceea mă derutează maxim <a href="http://www.donotlink.com/liviabonarov.wordpress.com/2013/08/08/despre-mine/#more-8228">acest post</a> și în speță:</div>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<em><span style="font-family: "verdana";"><span style="color: #333333;"><strong>Livia:</strong> Am refuzat constant remediile propuse de medicina clasica. Am refuzat operatii, tratamente cu Interferon, etc.</span><span class="Apple-converted-space"><span style="color: #333333;"> </span></span></span></em></div>
</blockquote>
<div style="text-align: justify;">
Ok, ai refuzat tratamentul cu Interferon. Dar operația pentru melanomul malign? Operația <a href="http://www.donotlink.com/liviabonarov.wordpress.com/2011/07/18/draga-cancer-iti-multumesc/">aia</a>? Pe aia n-ai refuzat-o? Halatul? Cât e halatul? </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Și pentru că pe de-o parte simt că Livia vorbește în dodii când zice că medicii "<em>nu i-au dat nicio șansă de a trăi</em>" și pe de-altă parte că au lipsit până acum datele știintifice, vă dau și cifre dintr-un <a href="http://www.cancer.org/acs/groups/content/@research/documents/document/acspc-042801.pdf">document generalist</a>, dar bazat pe studii recente. Cam 84% din melanoame sunt diagnosticate când sunt încă localizate și "higly curable". Chirurgia este tratamentul de elecție, astfel încât sub 3% din pacienți necesită radioterapie ulterior. Rata de supraviețuire în melanom este de 91% la 5 ani și 89% la 10 ani, iar pentru cei cu boală locală supraviețuirea la 5 ani este de 98%. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Livia, cine nu ți-a dat nicio șansă de a trăi? Eu doar pe baza PET-ului ți-aș fi dat vreo 98% șanse. Statistic vorbind.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Apoi legat de celelalte vindecări miraculoase, trebuie înțeles și că hidronefroza se poate remite spontan dacă are etiologii amabile gen pietre la rinichi, iar dimensiunile <a href="http://www.cancer.org/healthy/findcancerearly/womenshealth/non-cancerousbreastconditions/non-cancerous-breast-conditions-toc">nodulilor de sân benigni</a> pot varia dintr-o multitudine de cauze, inclusiv modificări de secreție hormonală. Nu în ultimul rând, ar mai merita precizat că Borrelia nu este un virus așa cum <a href="http://www.donotlink.com/liviabonarov.wordpress.com/2012/02/29/bucuria/">candid afirma doamna Lavi</a>. Este o bacterie, duduie. Confuzia e comică pentru cineva care are "un CV lung și niște biblioteci citite", dar mai ales pentru cineva care "<em>s-a agitat</em>" și a "<em>trimis probe de ser în Ungaria la specialiști</em>". Cu ce erau bibliotecile? Sandra Brown?</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Mă rog. Deci ea e Livia și e un fel Crina. Livia a răspuns recent la un <a href="http://m.hotnews.ro/stire/19736441">articol</a>, scris de Vlad Mixich pe Hotnews, despre dubla mastectomie și histerectomia totală cu salpingo-ooforectomie (cred) a Angelinei Jolie. Povestea o știti cu toții, AJ are <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/BRCA_mutation">mutația BRCA</a> și s-a gândit (drastic, dar probabil destul de corect) că mai bine taie tot ce prezintă <a href="http://www.contraboli.ro/situatia-angelinei-jolie-explicata-brca-cancer-la-san-cancer-ovarian/">risc de cancer</a> în viitor. Un fel de profilaxie dusă la extrem. Livia însă nu prea înțelege nimic din fenomen și mă văd nevoit să cobor iar knowledge hammer-ul.</div>
<br />
Să discutăm premiza Laviniei:<br />
<blockquote class="tr_bq">
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em><strong>Livia:</strong> Bogatul si renumitul Steve Jobs a trait aproape 8 ani in simbioza cu al sau cancer pancreatic, pe cand bogatii si renumitii Luciano Pavarotti si Patrick Swayze, diagnosticati cu cancer pancreatic, au ales chimioterapie, inclusiv un nou tip de chimioterapie experimentala in cazul actorului, si au murit in decurs de 1 an.</em></span></div>
</blockquote>
<div style="text-align: justify;">
Ah, Steve Jobs, crucișătorul tuturor <strike>descreieraților</strike> homeopaților și exemplul meu preferat. Sper că ați reținut că a trăit nici mai mult nici mai puțin decât <i>î</i><em>n simbioză cu al său cancer pancreatic</em>. Duduie, scuze că te trag de mânecă din nou, dar simbioza se referă la co-existența a 2 specii biologice diferite. Tumora lui Steve Jobs era tot Steve Jobs, nu o marmotă.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Apoi până și pe wikipedia scrie că Steve Jobs nu a avut <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Pancreatic_cancer">cancer de pancreas</a> de tip exocrin (care totalizează vreo 98% din cancerele de pancreas și e nasol), ci de tip <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Pancreatic_neuroendocrine_tumor">neuroendocrin</a>. Diferența e mare și nu doar prin morfopatologie, cât prin prognostic. Pentru cine chiar vrea să citească, există un miliard de reviews pe Pubmed sau Sciencedirect care calculează rata de supraviețuire pentru fiecare tip. Pe scurt însă și alegând doar cele mai recente lucrări din listă, dacă adenocarcinomul de pancreas are o <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0304419X14001115">rată de supraviețuire la 5 ani sub 5%,</a> cancerul de pancreas de tip neuroendocrin are o <a href="http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0748798314004934">rată de supraviețuire la 5 ani de până la 74%</a>. Deci cel mai probabil Steve Jobs, care oricum s-a tratat inclusiv chirurgical până la urmă, n-a trăit în nicio simbioză, ci a călărit valul statistic până spre apexul lui. Posibil mai puțin decât ar fi făcut-o dacă nu o lua razna cu tratamentele alternative în primul an de boală. Și în acest sens vreau să vă mai pun 2 chestii în antiteză, doar de amuzament:</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
1. <span style="background-color: white; color: #252525; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 14px/22.39px sans-serif; letter-spacing: normal; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em>According to Jobs's biographer, Walter Isaacson, "for nine months he refused to undergo surgery for his pancreatic cancer – a decision he later regretted as his health declined."</em> (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Jobs#Health_issues">sursa</a>)</span></div>
<br />
2. Și o lucrare random de pe sciencedirect:<br />
<br />
<div>
<blockquote class="tr_bq">
<em>P.G. Schurr, T. Strate, K. Rese,<span class="Apple-converted-space"> </span>et al. <strong>Aggressive surgery improves long-term survival in neuroendocrine pancreatic tumors: an institutional experience</strong></em><br />
<em>Ann Surg, 245 (2007), pp. 273–281</em></blockquote>
</div>
<em></em><br />
<br />
Să mergem mai departe:<br />
<blockquote class="tr_bq">
<em><strong>Livia:</strong> </em><span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em>In al treilea rand, ma intreb cum poate fi cineva absolut sigur ca extirparea sanilor si a ovarelor va preveni, in cazul Angelinei Jolie, cancerul?</em><span class="Apple-converted-space"> <span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em>Orice alt tip de cancer decat cel determinat de gena cea rara.</em></span></span></span></blockquote>
<div style="text-align: justify;">
Asta e o întrebare bună care merită o analogie stupidă, pentru că n-am răbdare să explic genetică. Livia, să zicem că alergi la maraton cu alți homeopați. Toată lumea cară batoane de dinamită neaprinse, în afară de tine. Tu cari un borcan fără toarte, umplut cu nitroglicerină lichidă. Ai și mâinile cam transpirate. Statistic, crezi că ai șanse mai mari să te dinamitezi decât colegii de la maraton? Poți să îmi răspunzi și în versuri.</div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2slqbTY5ejslWMIAy-pZhwk29hXW9zx4Apbrbk44uqA7KcTe-7j9WxuA0n_Q_Q-nMMnR2PCBNltmMhBsyalYr9ErvG81CIkyN6ON9q7aysbT1GSeHkvut_ESN_zAtNd0acnntdXO18cc/s1600/time-for-a-feel-trip.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="210" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2slqbTY5ejslWMIAy-pZhwk29hXW9zx4Apbrbk44uqA7KcTe-7j9WxuA0n_Q_Q-nMMnR2PCBNltmMhBsyalYr9ErvG81CIkyN6ON9q7aysbT1GSeHkvut_ESN_zAtNd0acnntdXO18cc/s1600/time-for-a-feel-trip.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
Livia continuă patetic, adresându-se lui Vlad Mixich:<br />
<blockquote class="tr_bq">
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><em><strong>Livia:</strong> Avusesem melanom malign si continuam sa traiesc in pofida celor 4 luni pe care mi le dadusera medicii, dupa ce refuzasem, pe proprie raspundere, chimioterapie preventiva, Interferon si extirparea ganglionului santinela. Ulterior am renuntat si la monitorizari.</em></span></blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #333333; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px verdana, tahoma, arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 0.7em 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<em>De cand medicii mi-au dat 4 luni, in urma melanomului malign, au trecut 7 ani. De cand am refuzat extirparea nodulilor si ciopartirea trupului meu, au trecut 3 ani. Daca ii ascultam pe medici, daca eram “responsabila”, “constienta”, preventiva, azi sanii mei ar fi fost ciopartiti. Absolut inutil, precum s-a dovedit ulterior.</em></div>
</blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #333333; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px verdana, tahoma, arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 0.7em 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<em>N-am facut cancer pulmonar, in urma celor patru pachete de tigari, in schimb se intampla sa faca unii nefumatori, in timp ce o femeie care a detinut recordul de varsta, traind 122 de ani, a fumat de la 21 pana la 117 ani, cand s-a lasat fiindca ii era incomod sa le ceara altora un foc! Cum e posibil asa ceva, din punct de vedere medical?!</em></div>
</blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #333333; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 12.15px/19.45px verdana, tahoma, arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 0.7em 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<em>De aia nu mai cred in preventie. Nu mai pot crede orbeste in medicina. Chiar daca am trait toate acestea, fireste ca nu-mi fac iluzii ca voi trai vesnic, ba nici macar pana la 122 de ani, fumand. </em></div>
</blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Deja știm că partea cu prognosticul de 4 luni este aproape sigur (98% sigur) o licență poetică. În plus și dacă nu cumva îmi scapă ceva, Livia nu necesita mastectomie totală pentru niște noduli benigni (decât dacă erau imenși), deci și faza cu ciopârțirea e tot o licență poetică. Dar nu asta vreau să subliniez aici. Aici vreau să subliniez o trăsătură definitorie a aprofundacilor, mai exact interpretarea universului prin intermediul propriilor experiențe. Să traduc:</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
-am avut noduli la sân pe care nu i-am extirpat și n-am făcut cancer. Deci nici Angelina Jolie nu ar fi făcut cancer<span style="font-family: inherit;">.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"> -n-am făcut cancer de plămâni deși fumam 4 pachete pe zi, deci prevenția este un concept redundant.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"> -știu o femeie de 122 de ani care a fumat de la 21 la 117 ani, deci nu mai pot crede orbește în statistici medicale.</span><br />
<span style="background-color: white; color: #333333; display: inline; float: none; font-family: "verdana" , "tahoma" , "arial" , sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19.45px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: inherit;"> -Luciano Pavarotti și Patrick Swayze au murit de cancer de pancreas deși au făcut chimioterapie, deci chimioterapia în general nu merge.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Totul e foarte logic, în afară de faptul că nu e. În loc să mă obosesc să vă explic despre medicina bazată pe dovezi și de ce statistica bate experiența personală de vreo 50 de ani încoace, prefer să vă las cu această cugetare foarte profundă a Laviniei:</div>
<br />
<em><span style="color: #333333; font-family: "verdana";"><a href="http://www.donotlink.com/liviabonarov.wordpress.com/2011/07/18/draga-cancer-iti-multumesc/">Darwin si ereditatea sunt depasiti de Einstein si teoria cuantica.</a></span></em><br />
<br />
You what, mate?<br />
<br />
<br />
<div align="right">
<em><strong>Regards,</strong></em></div>
<div align="right">
<em><strong>Skeptic Pengu</strong></em></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-32847591756785917602015-03-25T23:16:00.002+02:002021-01-06T02:33:25.196+02:00Cititorii se miră, Pengu răspunde.<blockquote>
<b>Anonymous25 March 2015 at 20:19</b><br />
<div style="text-align: justify;">
<em>poate ne expui intr-un articol cum de grupul studentilor la medicina s-a mobilizat ca s-o desfiinteze pe Olivia Steer, cel mai mare pericol la adresa sanatatii romanilor DAR acelasi grup n-a aparut cand: spitalele n-au bani, sunt prost echipate, prost intretinute, medicii sunt prost platiti si nu au acces la cercetare, cand banii guvernului se duc pe catedrale, cand pacientii mor cu zile in spitale, cand in fundeni se face chimioterapie stand pe scaun ca vitele intr-un salon lugubru, cand fondurile europene pentru sanatate nu-s accesate, cand monica tatoiu facea bani bunu cu leacul ei anticancer, cand spagile curg nestingherit din buzunare in valize si din valize in case, cand exodul medicilor spre occident nu se opreste de nicio culoare, cand nivelul de educatie e din ce in ce mai slab, inclusiv in facultatea de medicina, cand, cand, cand....</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em>dar stai! banuiesc ca lucruri dintr-astea neinteresante nu fac parte din agenda ta. importante sunt mamicutele :)</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<em>Bafta multa! am dat follow, sunt curios daca urmezi agenda colegului tau indoit :)</em></div>
</blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #6fa8dc;"><strong>TL;DR:</strong> Blogul ăsta este unul de "evidence based science/medicine", iar problemele de natură socio-economică sau politică nu se încadrează. Nu pentru că nu ar putea fi și ele prezentate științific, cu procente și trendline-uri, cât pentru că eu nu am acele procente și trendline-uri și sincer, nu cred că le are cineva, nici chiar Ministerul Sănătății.</span></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Amice, inițial am vrut să mă restrâng la reply box, dar apoi m-am luat cu vorba și s-a făcut juma de post, așa că îl redau ca atare, ca să își mai răspundă și alții la dileme. Există 5 puncte pe care vreau să le ating:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1. Apreciez tonul sarcastic, pentru că vorbesc și eu aceeași limbă. Totuși, aia cu "<i>Olivia Steer - cel mai mare pericol la adresa sănătății românilor</i>", nu mai e ironie dacă e adevarată. Ok, poate că nu este CEL MAI MARE pericol (ar fi super dacă ar fi), dar e departe de a fi o problemă minoră. Era un articol recent pe Hotnews care vorbea despre asta și dacă nu l-ai citit deja, <a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19701622-cifre-ingrijoratoare-privind-vaccinarea-bucuresti-rata-vaccinarii-ror-scazut-anul-trecut-pana-78-3-fata-97-4-2013.htm">aruncă acum un ochi</a>. E cu procente și nu arată deloc bine. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2. Blogul ăsta, probabil ca și pagina studenților mediciniști, a apărut ca răspuns la <strike>un fenomen</strike> o problemă și se adresează acelei probleme. Competența mea este <em>doar</em> aceea de a răspunde acelei probleme, nu să asamblez biciclete sau să găsesc bozonul Higgs. </div>
<div style="text-align: justify;">
Analizele grandioase la care aspiri tu vin teoretic din 3 surse: de la Guvern (în acest caz Ministerul Educației și Cercetării și/sau Ministerul Sănătății), de la ONG-uri sau presă (precizez că e vorba de investigații serioase, nu cancan) sau de la grupuri de cercetare din diferite universități, care au un astfel de interes. Eu nu lucrez în Guvern sau pentru un ONG, nu sunt jurnalist și nici nu fac parte dintr-un grup de cercetare care să aibă ca preocupare studii socio-economice sau de sănătate publică. Și deși nu îi cunosc și n-am nicio intenție să vorbesc în numele lor, îndrăznesc să pariez pe un pahar de smegmă că nici studenții mediciniști din spatele STOP Olivia Steer nu au astfel de competențe.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3. Toate problemele enumerate de tine, altfel foarte didactic, sunt reale și mi-ar plăcea să pot scrie despre dânsele cu deosebit aplomb gazetăresc. Zău că mi-ar plăcea. Ținând însă cont de punctul 2, singura modalitate să pot scrie despre unele dintre ele ar fi să preiau <i>ad literam</i> studii efectuate de unul din grupurile enumerate mai sus și să le comentez. </div>
<div style="text-align: justify;">
Din păcate eu nu știu de așa ceva în România. Dacă tu știi, te rog să îmi dai link și îți promit că voi vorbi despre subiect negreșit. O histogramă dintr-o sursă de încredere cu nivelul de educație al medicilor, pe ani, ar fi un început. Putem vorbi și despre șpăgi, dacă ai cifre. Numărul de pacienți care <em>mor cu zile în spitale</em>™ (ce înseamnă ”cu zile”? ce patologii? care sunt criteriile? care spitale?) ar fi o alta variantă. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
4. Dacă totuși aș vorbi despre toate astea fără date, Skeptic Pengus ar deveni un blog cu iz politico-activist (sau de opinie, ca să fiu indulgent). În absența datelor statistice ar fi vorba despre indivizi, experiențe personale și despre ce a mai apărut în Libertatea, ceea ce încerc să evit. Adică una e să mă iau de Crinulina sau Falafeli și să bag o caterincă despre smegmă având toată știința modernă la 2 click-uri distanță și alta e să pun un label pe sistemul medical românesc pentru că nuș ce doctor din Vaslui a uitat o bormașină Bricoline cu tot cu cablu de alimentare în pacient. N-aș avea cum să formulez o statistică sau cum să comentez fenomenul bormașinii în contextul mai larg al cercetării fundamentale. E o <b>î</b><strong>ntâmplare</strong>, nu <strong>informație științifică</strong>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
5. Pentru că simt că ai niște resentimente (ca să nu zic conflicte nerezolvate, că o activăm pe Crina), vreau să subliniez că prin acest blog eu nu mă erijez în apărător al sistemului medical românesc, francez, britanic sau angolez. Apăr medicina așa-zis <em>alopată</em> și știința fundamentală bazate pe dovezi de avalanșa de dezinformare venită dinspre congregațiile, până recent obscure, de homeopați și adepți ai Noii Medicini Germanice. Care nu sunt doar semidocți, ci de-a dreptul mincinoși. Cred că există un vid de prezență în online a unor oameni care să le demoleze elucubrațiile. Cred, pe de-altă parte, că sunt suficienți cei care se lamentează că <em>se moare cu zile</em>™ în spitale și poate că unii dintre ei sunt mai capabili decât sunt eu să și facă ceva în sensul ăsta.</div>
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: right;">
<strong><em>Regards,</em></strong></div>
<div style="text-align: right;">
<strong><em>Skeptic Pengu</em></strong></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-3308274951295000802015-03-19T21:16:00.007+02:002021-01-06T02:08:11.068+02:00Clismă cu compot de piersici<h3 style="text-align: justify;">
<u></u> </h3>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="color: #3d85c6;"><strong>TL;DR:</strong> Ca deobicei, Feli aberează, de data asta despre cancer. Datele statistice <strong>reale</strong> o contrazic. Incidența cancerelor este în ușoară creștere, dar rata mortalității este în scădere. Mai mult, supraviețuirea la 1, 5 și 10 ani este în creștere. Chimioterapia convențională nu este ideală dar, în acest moment, oferă cele mai bune șanse de supraviețuire majorității pacienților oncologici.</span></span></div>
<h3 style="text-align: justify;">
<u></u> </h3>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<h3 style="text-align: justify;">
<u>1. De ce n-are ursul coadă</u></h3>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Chimioterapia e un subiect preferat de aprofundaci și reprezintă de-altfel triumful tezei lor anti-sistem. Și asta pentru că, spre diferență de virusuri unde este necesar să <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/hiv-1-si-lanka-sau-povestea-unei-fraude.html">confunde intenționat microscopia optică și cea electronică</a> pentru a putea susține un argument, în cazul chimioterapiei există o multitudine de lucrări <i>peer-reviewed</i> care vorbesc despre efecte secundare severe. Ca urmare, cei mai răsăriți dintre ei au învățat să pirateze Pubmed și să fluture diverse statistici scoase din context, despre cum chimioterapia face mai mult rău decât bine. Pe aceia e puțin mai dificil sa îi combați, dar nu pentru că argumentația lor ar fi cumva corectă, cât pentru că trebuie să te obosești să mergi la literatura științifică. Chestie care pentru mine poate fi deranjantă la 11 noaptea când mă întorc din gardă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cei mai puțin înzestrați, cum este și prietena noastră Feli, recurg la alt gen de trucuri, unele de-a dreptul vomitive. În 2008, Jennifer Merendino a fost diagnosticată cu cancer la sân, pe care inițial l-a învins prin chimioterapie convențională, dar care a revenit în 2010, așa cum din păcate se întâmplă de prea multe ori în această boală. În acel moment, soțul ei a decis să <a href="http://mywifesfightwithbreastcancer.com/photographs/#.VQcNs2ccRD8">o fotografieze</a> în toate etapele bolii, care a evoluat rapid și implacabil, până la finalul tragic din 2011. Povestea ultimelor ei luni, spusă în imagini artistice (<i>black&white</i>), a făcut ocolul lumii pe Net și probabil că și voi, ca și mine, ați văzut-o deja. Celor care nu au văzut-o le recomand să o vadă. Este tristă, este dură, dar este adevărată.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Doamna Fonfescu, în micimea ei (sufletească, pentru că despre fizică nu poate fi vorba), s-a hotărât să își însușească acest caz tragic, asupra căruia nu are niciun drept moral, <a href="http://www.donotlink.com/piersicuta.blogspot.ro/2013/11/genocid-legalizat-prin-citostatice.html">folosind imaginile drept cârjă pentru delir</a>. Postul începe cu o parte dintre imagini și textul:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<i><strong>Feli:</strong> Numai ce am citit zilele trecute despre inca o poveste tragica, a unei femei frumoase si sanatoase care ajunsese ca un cadavru ambulant si a fost bagata in mormant de "tratamentul" cu chimioterapie dupa o tortura inimaginabila si al carei sot s-a lasat in asa hal spalat pe creier de minciunile marca big pharma incat a fondat o organizatie non-profit, cu intentia buna de a ajuta femeile in lupta lor cu cancerul, dar cu rezultatul sinistru ca banii stransi in acest mod ajung sa intre tot in buzunarele firmelor producatoare de aceste OTRAVURI numite chimio"terapie", cu care majoritatea celor diagnosticati cu cancer sunt pur si simplu distrusi cu buna stiinta!! </i></div>
</blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Lăsând la o parte sofismul flagrant pe care își construiește Feli castelul de aberații, cum că Jennifer ar fi fost "sănătoasă" având cancer recidivat și metastazat, trebuie notat că simte nevoia să îl numească și pe soț, care a pus bazele unei fundații împotriva cancerului de sân, "spălat pe creier". Asta deși oricine are un minim bun simț (a se citi și ca traducere pentru <i>"common sense"</i>) poate înțelege că omul ăla <a href="http://theloveyoushare.org/">a realizat mai mult pentru societate</a> decât aberează Feli pe blog. Iar Feli aberează mult.</div>
<div style="text-align: justify;">
Postul Feliciei nu se oprește acolo, ci continuă îndelung în întunericul ignoranței crase. După ce se declară revoltată despre cum ne lăsăm cu toții păcăliți, deși vedem cum "<em>cei dragi</em> <em>chelesc, bombardați cu substanțe toxice pe al căror ambalaj sunt desenate capete de mort</em>", ne prezintă vreo două cazuri cunoscute în lumea aprofundacilor (să le numim generic <i>"anecdotal evidence"</i>), apoi un post lung al unei "laborante farma" (de fapt o asistentă farmacistă) care baleiază didactic între neadevăruri și truisme. De dragul corectitudinii științifice, cred că e cazul să coborâm puțin <i>knowledge hammerul</i> ca să facem curățenie în afirmațiile laborantei:</div>
<br />
<h3>
<u>2. Despre incidența cancerului</u></h3>
<br />
<blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<i><b>Ajutor de asistent de laborant farma:</b> <i>De curand s-a anuntat din nou in mass-media ca <strong>numarul de imbolnaviri de cancer a crescut iar in mod dramatic: in Germania mor, ca si in SUA, aprox. 25% din oameni in urma bolilor de natura canceroasa.</strong> Aceasta stire, care programeaza deja mintea pe placa "diagnostic cancer, gata, voi muri!" are un efect enorm prin panica pe care o declanseaza. Intrucat oamenii, in vulnerabilitatea lor, pot fi cel mai bine manipulati prin frica, din clipa diagnosticului omul intra deja in spirala criminala a industriei farmaceutice si a medicinei corupte. <strong>Experienta mea de asistenta farmaceutica de laborator</strong> si informatiile pe care am sa vi le relatez in acest articol sunt menite sa ii ajute pe cei care se confrunta cu asemenea situatii, pentru ca -dupa primul soc al diagnosticului si prinsi de panica pentru ce-i asteapta in viitor- sa nu faca greseala de a se lasa pe mana medicinei clasice.</i><br />
</i></div>
</blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">În acest paragraf se întâmplă multe confuzii. În primul rând că noțiunile de "<em>experiență medicală"</em> și "<em>asistent farmaceutic de laborator"</em> menționate în aceeași frază reprezintă un oximoron. Apoi, deși statistica nu este punctul meu forte, în mod evident duduia în cauză amestecă <strong>incidența</strong> cancerului (cazuri nou diagnosticate în fiecare an), <strong>mortalitatea</strong> (câți oameni mor de cancer anual) și <strong>supraviețuirea</strong> în bolile oncologice. Ca să clarificăm aceste noțiuni, trebuie să mergem la surse, adică la statisticile oficiale legate de cancer, din 1975 și până în prezent, în <a href="http://cancerresearchuk.org/">UK</a> si <a href="http://www.cancer.gov/">SUA</a> (țări cu probabil cele mai ordonate raportări). </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Creșterea dramatică™ a incidenței cancerului în țările dezvoltate, despre care vorbește laboranta, nu este de fapt deloc dramatică™. Este adevărat, de exemplu, că <a href="http://publications.cancerresearchuk.org/downloads/Product/CS_REPORT_INCIDENCE.pdf">incidența tuturor cancerelor în UK</a> a crescut cu 23% la bărbați și 43% la femei din 1975 și până în 2011. Ceea ce, la prima vedere, poate părea mult. Însă această creștere, în marea ei parte între 1975 și anii '90 (cu un vârf prin 1991), poate fi explicată cu argumente epidemiologice atât în UK, cât și în SUA. Perioada respectivă a corespuns unei <a href="http://www.cancer.org/aboutus/globalhealth/globaltobaccocontrol/the-global-tobacco-epidemic">creșteri abrupte în consumul global de țigări</a>, care a afectat direct <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/enhanced/doi/10.3322/caac.21254/">incidența cancerului pulmonar (Fig. 5)</a>. Apoi, în mod particular la bărbați vorbim de un <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/enhanced/doi/10.3322/caac.21254/">vârf de incidență (Figura 3)</a> datorat îmbunătățirii detecției cancerului de prostată asimptomatic, în timp ce la femei introducerea mamografiilor a contribuit la diagnosticarea cancerului de sân asimptomatic. Tot atunci, <a href="http://www.impactscan.org/CThistory.htm">CT-ul</a> a început să fie utilizat la scară largă ca tehnică diagnostică, cu impact direct asupra detecției bolilor oncologice. </div>
<div style="text-align: justify;">
Prin contrast, în intervalul 2000-2011 (adică în prezent, cu indulgență) incidența tuturor cancerelor în UK a crescut cu doar 3% la bărbați și 7% la femei. Ceea ce poate fi numit îngrijorător, dar în niciun caz dramatic™. </div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmjx8Q5xSkyuuFr6VrIUjCNiamfqyqoAHM2tB408uv3gqIAM6swfXfxXpMED0dD-SJy8zYUzedEa2disjm5I0o3gPqx0fohK2rKw_AhZXega1vhMpE560uK4g7WGixC5kCpfHEJ-OSi9A/s1600/Incidence+in+UK.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmjx8Q5xSkyuuFr6VrIUjCNiamfqyqoAHM2tB408uv3gqIAM6swfXfxXpMED0dD-SJy8zYUzedEa2disjm5I0o3gPqx0fohK2rKw_AhZXega1vhMpE560uK4g7WGixC5kCpfHEJ-OSi9A/s400/Incidence+in+UK.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Incidența cancerelor în UK între 1975 și 2011. </i><i>Pe axa Y </i><i>v</i><i>edeți </i><br />
<i>numărul de pacienți nou diagnosticați per 100.000 de indivizi</i></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Imagine preluată de pe <a href="http://cancerresearchuk.org/">cancerresearchuk.org</a>.</i></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">În SUA lucrurile stau chiar mai bine, contrar spaimelor laborantei farma. Aici vorbim de o scădere a incidenței tuturor cancerelor <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.20073/full">cu 1.3% pe an la bărbați (2000-2006) și 0.5% pe an la femei (1998-2006)</a>. Am oferit acest link mai mult pentru amuzament. N-am putut să mă abțin, lucrarea respectivă are, conform Google Scholar, 11196 de citări, ceea ce este un nivel de interes colosal. Însă meta-analiza aparține unui grup care recidivează anual (Cancer Statistics - Rebecca Siegel, Ahmedin Jemal <em>et al.</em>) și putem să cităm și statistici mai recente. În <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21254/pdf">Cancer Statistics 2015</a> trendul de scădere s-a menținut pentru bărbați (-1.8% per an) în intervalul 2007-2011, în timp ce la femei incidența tuturor cancerelor a rămas aceeași. Pentru cine e prea leneș să dea click pe link, scăderea incidenței tuturor cancerelor la bărbați este explicată prin scăderea incidenței cancerelor colorectale, de plămâni și prostată, în timp ce stagnarea incidenței tuturor cancerelor la femei este explicată prin creșterea incidenței cancerului de tiroidă, care contrabalansează scăderea incidenței celorlalte tipuri. </div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Conform acestor date și menținând totuși un ton rezervat, putem trage concluzia că incidența cancerelor în țările dezvoltate este în creștere <b>extrem</b> de lentă sau stagnează. Desigur, trebuie precizate 2 lucruri. (1) Acest trend <a href="http://cebp.aacrjournals.org/content/19/8/1893.full">nu se observă și în țările în curs de dezvoltare</a>, ceea ce conduce în mod logic la ipoteza că modficările generice ale stilului de viață (<i>e.g.</i> reducerea fumatului, tendința oamenilor să se mute la depărtare de zone industriale) și îmbunătățirea mijloacelor de screening și prevenție (<i>e.g.</i> reducerea utilizării de către femei a produselor hormonale, colonoscopia timpurie cu rezecție de polipi colonici suspecți etc), au contribuit decisiv la reducerea incidenței cancerelor în Europa și SUA. (2) Trebuie să fie foarte clar că vorbim despre o <b>medie a tuturor cancerelor</b>. Deși anumite cancere au scăzut dramatic™ în incidență (<i>e.g.</i> cel de stomac), altele au crescut atât în UK cât și în SUA (<em>e.g.</em> melanomul malign). Mi-e extrem de lene să intru în mai multe detalii, așa că puteți vedea și singuri evoluția incidenței pentru fiecare tip de cancer prin linkurile de mai sus. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<h3 style="text-align: justify;">
<u>3. Despre mortalitate în cancer</u></h3>
<div style="text-align: justify;">
<br />
Pe noi ne interesează mai puțin <i>incidența cancerului</i> în această discuție și mai mult <i>mortalitatea</i>, pentru că vorbim despre eficiența sau nocivitatea chimioterapiei, care rămâne terapia de elecție în majoritatea formelor de cancer. Laboranta vorbește despre 25% mortalitate în cancer, ceea ce este aproape corect. <a href="http://seer.cancer.gov/csr/1975_2011/results_merged/sect_01_overview.pdf">În SUA</a>, de exemplu, mortalitatea din boli oncologice a crescut de la 19.2% în 1975 la 22.9% în 2011 (+3.7%, vezi <i>pie chart-</i>ul de mai jos)*. </div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKhtl5hYM2j5kB5yACKMwllY3Xc8xBtaDo4AjOglPRrFrvleMdxdkA9TuYO5EmiyO-xEho3h-qFqEoXre48Rx0zl0BABnOdsmQrjzpLI0IEuNoJa3nCMbSuSIprDQ3sVaglkmamC4Y370/s1600/Murica+25%25.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="497" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKhtl5hYM2j5kB5yACKMwllY3Xc8xBtaDo4AjOglPRrFrvleMdxdkA9TuYO5EmiyO-xEho3h-qFqEoXre48Rx0zl0BABnOdsmQrjzpLI0IEuNoJa3nCMbSuSIprDQ3sVaglkmamC4Y370/s640/Murica+25%25.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Însă și aici, ca să putem înțelege procentele, trebuie să punem lucrurile în context. În primul rând, <i>pie chart</i>-ul se referă la numărul total de morți (1.892.879 în 1975, respectiv 2.515.458 în 2011), la o populație generală în creștere. Apoi merită observat că mortalitatea din cauza bolilor de inimă și cerebrovasculare a scăzut dramatic™ din 1975 (de la 37.8% la 23.7%, respectiv de la 10.3% la 5.1%). Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că ne-am rezolvat mai multe conflicte interioare și <a href="http://skepticpengus.blogspot.ro/2015/03/despre-smegma-si-noua-medicina-germanica.html">alergii la mirosul de smegmă</a> după cum ne-ar explica Crina, ci datorită faptului că avem diagnostic și tratament mai bune în acest tip de patologii și timp de răspuns mai rapid al serviciilor de urgență pentru AVC sau infarct miocardic acut. Asta înseamnă, printre altele, că mai mulți oameni ajung să prindă vârste gen 60-80 de ani. Iar asta înseamnă că mai mulți oameni <a href="http://scienceblog.cancerresearchuk.org/2015/02/04/why-are-cancer-rates-increasing/">trăiesc suficient cât să facă un cancer</a>. Pentru că știm deja că incidența cancerului crește <em>dramatic</em>™ cu vârsta (poza de mai jos).</div>
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJbt71aU4uTBdXu4rhp66BrSYMknGZPxrYjXmbQtnw5fgZjTfN7rAvar4MCEqW0kiqmVcy0sh2J5uUUm-qG2ZmEMpHuNvOB6rdn86Y9AK_kVwxNasK1cFeUQv376dWu9bwhaVQr6yES8w/s1600/UK+(4).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJbt71aU4uTBdXu4rhp66BrSYMknGZPxrYjXmbQtnw5fgZjTfN7rAvar4MCEqW0kiqmVcy0sh2J5uUUm-qG2ZmEMpHuNvOB6rdn86Y9AK_kVwxNasK1cFeUQv376dWu9bwhaVQr6yES8w/s400/UK+(4).jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i></i><br />
<i>Incidența cancerelor în UK în funcție de vârstă. </i><i>Pe axa Y este</i><i> </i><br />
<i>numărul total de pacienți nou diagnosticați (stânga) și per 100000 </i><br />
<i>de </i><i>indivizi (dreapta). </i><i>Imagine preluată de pe <a href="http://cancerresearchuk.org/">cancerresearchuk.org</a>.</i></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Din motivele expuse mai sus, nici măcar numărul total de morți din cancer nu ne interesează foarte tare. Cunoștințele mele absolut bazale de statistică sunt suficiente ca să știu că ceea ce ne interesează este de fapt <i>rata mortalității</i> (adică per 100.000 de suflete). Și, probabil spre disperarea asistentei de ajutor de ucenic de tehnician de laborator, veștile sunt <strike>dramatice™</strike> bune. Fără să o lungesc prea tare, după vârful de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90 (menționat deja mai sus), rata mortalității în cancer a început să <a href="http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0009584">scadă semnificativ</a>. Pentru cine dorește un grafic din 1930 până în 2011, <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21254/pdf">Cancer Statistics 2015 livrează</a>, inclusiv defalcat pe tipuri de cancere (Figura 5, pentru leneși). În cifre seci vorbim despre o <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21208/full">scădere medie de 20%</a>, din nou cu amendamentul că deși mortalitatea în majoritatea tipurilor de cancere a scăzut (în unele cazuri până la ~60%), în altele este în creștere. În mod notabil, liberalizarea sexului chiar contribuie la creșterea mortalității din cauza cancerelor orofaringiene și anale, dar nu din cauza smegmei așa cum greșit a intuit Crina, cât din cauza HPV (Human Papilloma Virus).</div>
<br />
<br />
<blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<strong><em>Ajutor de asistent de laborant farma: </em></strong><em>"Tratamentul" alopat este cauza principala a inmultirii ratei de deces in urma diagnosticului de cancer, caci pacientii nu mai mor de cancer, ci din cauza consecintelor chimioterapiei, care face organele sa cedeze</em>.</div>
</blockquote>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
După o lectură pe diagonală a lucrărilor prezentate mai sus, putem să concluzionăm că ajutorul de asistent are telemea între dinți, pentru că rata mortalității nu s-a "înmulțit" (Feli, porcușorii de Guineea se <em>înmulțesc</em>, rata mortalității<em> crește</em>), ci a scăzut global, în mod semnificativ, deși teoretic chimioterapia este din ce în ce mai mult folosită. Și acum că am văzut date atât despre incidență, cât și despre rata mortalității, cred că ne mai rămâne o singură problemă statistică de discutat, adică supraviețuirea în cancer. </div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<h3 style="text-align: justify;">
<u>4. Despre supraviețuire în cancer</u></h3>
<br />
<blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<strong><em>Ajutor de asistent de laborant farma:</em></strong> <em>Otravirea nemiloasa a intregului organism, deci otravirea propriului corp, este explicata prin faptul ca citostaticele pot distruge celulele tumorale care se dezvolta rapid. [Lasam la o parte ca in realitate citostaticele promoveaza cresterea tumorilor!! - n.m.] <strong>Rata mortalitatii la pacientii chimio"terapizati" este de 98%.</strong> Oficial ei mor de cancer (sau de complicatiile din urma citostaticelor, de ex. pneumonie). <strong>Cine nu moare direct din cauza consecintelor chimio"terapiei", dezvolta cu probabilitate de aproape 100% in urmatorii 5 ani un alt cancer</strong>, cauzat de cele mai cancerigene substante care exista: chimioterapicele!</em></div>
</blockquote>
<br />
<div style="text-align: justify;">
Procentele astea le scoate direct din rect, în stilul cu care ne-au obișnuit deja acoliții NMG. Traducând în statistici epidemiologice prostiile din paragraful ăsta, am putea presupune că 98% dintre pacienții care fac chimioterapie mor. Și că, dintre cei 2% care supraviețuiesc, 100% mor de un alt cancer în 5 ani. Mai pe scurt, asta înseamnă că toți cei care fac chimioterapie mor în 5 ani.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Zic să vedem care e situația în teren. În primul rând, cred că trebuie să pornim de la premiza că aproape toți pacienții urmăriți la 1 an, 5 ani și 10 ani, au primit (și) chimioterapie, pentru că urmărirea lor în scop statistic se face în clinici sau spitale, nu în cabinete homeopate. În consecință, această urmărire are sens doar dacă pacientul aderă la tratamentul standard, care este reprezentat (și) de chimioterapie în majoritatea bolilor hemato-oncologice. Trebuie să mai înțelegem că dintre aceștia, doar <a href="http://www.geriatriconcology.net/article/S1879-4068(12)00072-0/fulltext">10</a>-<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20419496">15%</a> refuză chimioterapia, adică un procent relativ mic.</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru că histogramele sunt mai colorate și mai clare, o să începem cu <a href="http://publications.cancerresearchuk.org/downloads/Product/CS_REPORT_SURVIVAL.pdf">UK</a> și direct cu statisticile la 5 ani (datele altfel îmbucurătoare la 1 an le găsiți singuri accesând linkul).</div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrqaau90sTatvlrZ1wxCS456P7Nt6uPL_AFqBH4UsMCT-mnKq0irevdXOn7YUc-pGi2VQ5f6X7fIGd3ZBgQUazMGK194ZptYANDcFF-CFQxK24Ibtyv1ZmXJr62YRekIewQY62NAmVjwc/s1600/UK+(2).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="316" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrqaau90sTatvlrZ1wxCS456P7Nt6uPL_AFqBH4UsMCT-mnKq0irevdXOn7YUc-pGi2VQ5f6X7fIGd3ZBgQUazMGK194ZptYANDcFF-CFQxK24Ibtyv1ZmXJr62YRekIewQY62NAmVjwc/s1600/UK+(2).jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Supraviețuirea la 5 ani pentru bărbați și femei, în UK. </i><i> </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i> </i><i>Imagine preluată de pe <a href="http://cancerresearchuk.org/">cancerresearchuk.org</a>.</i></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Deci la 5 ani supraviețuirea bărbaților a crescut de la 25% în 1971-1972, la 49% în 2010-2011, în timp ce la femei vorbim despre 34% în trecut și 59% în prezent. Practic, 25% dintre femeile bolnave de cancer au trăit cu 5 ani mai mult "din cauza" diagnosticului îmbunătățit, a chimioterapiei care ucide și tratamentului medical suportiv asociat. La 10 ani, îmbunătățirea este similară, de la 20% la 46% la bărbați și de la 28% la 54% la femei. Se întrevede deja o neașteptată posibilitate ca atât laboranta farma cât și Feli... șoc!... <strong>să dezinformeze intenționat!<br /><br /></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1_2BaCFvRGdMyQaImPhxw4X09WyNvFUqTElgXdcpGLudDUbnU5cPW9ozAoPjN60quNr8kAn7bVDGQvvTjm5as_8ST4isneX_otOheggV6EZ62NhUgI8tQ32XiiRPxAxkP9UZEUqqQfR0/s1600/UK+(3).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="323" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1_2BaCFvRGdMyQaImPhxw4X09WyNvFUqTElgXdcpGLudDUbnU5cPW9ozAoPjN60quNr8kAn7bVDGQvvTjm5as_8ST4isneX_otOheggV6EZ62NhUgI8tQ32XiiRPxAxkP9UZEUqqQfR0/s1600/UK+(3).jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Supraviețuirea la 10 ani pentru bărbați și femei, în UK. </i><i> </i></div>
<div style="text-align: center;">
<i> </i><i>Imagine preluată de pe <a href="http://cancerresearchuk.org/">cancerresearchuk.org</a>.</i></div>
<br />
<br />
Totuși, poate că doar <i>unele</i> cancere se vindecă (cu clisme cu compot de piersici, evident) și trag media în sus, în timp ce altele se vindecă mai prost din cauza chimioterapicelor care ucid. Așa că propun să vedem trendurile pentru cele mai importante cancere.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuDNsJlbXLKSdxlckMndtWsZbVEjMQLhyWEHU27H_UfqZPeOwFOfFarhjr7jOrDjREK2gxQGh9syZVLwVRCtIFSztdS42u_xo7wya3A89bAEXQGrEMJIiGLwia_SB7qp6qDs7M_txZa-8/s1600/UK+(1).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuDNsJlbXLKSdxlckMndtWsZbVEjMQLhyWEHU27H_UfqZPeOwFOfFarhjr7jOrDjREK2gxQGh9syZVLwVRCtIFSztdS42u_xo7wya3A89bAEXQGrEMJIiGLwia_SB7qp6qDs7M_txZa-8/s1600/UK+(1).jpg" width="373" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Graficul se explică singur.</i></div>
<div style="text-align: center;">
<i> </i><i>Imagine preluată de pe <a href="http://cancerresearchuk.org/">cancerresearchuk.org</a>.</i></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Surpriză! Cu excepția cancerului de pancreas care merge fix la fel (dar are, din fericire, o incidență relativ scăzută), toate cancerele merg mai bine, chiar și cele care încă merg prost. Dar poate că situația este roz (literalmente) doar în UK? Nu, nu este doar în UK. <a href="http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21254/pdf">Situația e roz și în SUA (Tabelul 6 pentru leneși)</a>.</div>
<br />
Acum că am clarificat care sunt statisticile oficiale, vin și eu să întreb laboranta farma și pe Feli. Cum pot muri 100% în 5 ani, când de fapt supraviețuiesc 54% (în medie) în UK, respectiv 68% în SUA în acel interval și doar <a href="http://www.geriatriconcology.net/article/S1879-4068(12)00072-0/fulltext">10</a>-<a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20419496">15%</a> din total refuză chimioterapia? <br />
<br />
<strong>Feli, mami,</strong><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiJhVYYFUnvXi7OK0mY427H1rMhG7r1ZuOkSU0GY9mgss2JUWWEwsTYUSQwz-5e0_FDKCJRLx-7xcaIGATkUCeVDR0iKEkhA6MUGDZTUwkrBYwsEbzD9b_PfpW76GznbgS9xQKuQg8s1I/s1600/3pfqj8.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="361" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiJhVYYFUnvXi7OK0mY427H1rMhG7r1ZuOkSU0GY9mgss2JUWWEwsTYUSQwz-5e0_FDKCJRLx-7xcaIGATkUCeVDR0iKEkhA6MUGDZTUwkrBYwsEbzD9b_PfpW76GznbgS9xQKuQg8s1I/s1600/3pfqj8.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<h3>
<u>5. Poate că homeopaticele sunt mai eficiente</u></h3>
<br />
Nu, nu sunt [<a href="http://www.publications.parliament.uk/pa/cm200910/cmselect/cmsctech/45/4504.htm#a15">1</a>, <a href="https://www.nhmrc.gov.au/guidelines-publications/cam02">2</a>, <a href="http://www.sciencebasedmedicine.org/fun-with-homeopaths-and-meta-analyses-of-homeopathy-trials/">3</a>].<br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<h3>
<u>6. All the doo-dah day</u></h3>
<br />
<blockquote>
<div style="text-align: justify;">
<strong>Laboranta farma, sustinuta fervent de Feli:</strong> <i>Citostaticele se prepara in incaperi speciale, cu filtre speciale de aerisire. <strong>Persoana care lucreaza cu citostaticele trebuie sa poarte halat special, masca de protectie si manusi speciale, confectionate dintr-un material extrem de gros [si special - n.r.].</strong> In fotografii acele persoane arata de parca ar lucra in laboratoare secrete, cu "virusuri mutante", din filmele de groaza... Perfuziile de citostatice trebuie transportate in recipiente speciale, incasabile si perfect sigilabile; pe drumul de la laborator pana la cabinetul medicului, recipientele <strong>trebuie sa ramana perfect curate si sa fie prevazute cu etichete speciale</strong> (cam ca la transportul de materiale radioactive)</i>.</div>
</blockquote>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzz_s-EXs-mwyQJmjkORrlVDal234G1AzLL5HQqIB_K1hlMw6P7iel_0e-y7RjZEQPo2EBEM0FdD8hnbhLngsg9cwlnQKUR1JuLcouQLcpSiaUmvDh2ruEMgogaKGB_ju4QKXVFg_0BHo/s1600/reality-check-warning-sign-square.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzz_s-EXs-mwyQJmjkORrlVDal234G1AzLL5HQqIB_K1hlMw6P7iel_0e-y7RjZEQPo2EBEM0FdD8hnbhLngsg9cwlnQKUR1JuLcouQLcpSiaUmvDh2ruEMgogaKGB_ju4QKXVFg_0BHo/s1600/reality-check-warning-sign-square.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Permiteți-mi să vă traduc, în caz că v-ați pierdut printre atâtea chestii "speciale". În acel segment al postului ei, Feli mimează că "deconspiră" realitatea la vedere a tuturor clinicilor de oncologie sau hematologie din lume. Ne arată nenumărate poze de mare valoare jurnalistică și cu rezoluție fenomenală, care surprind în mod ne-negabil reglementări lipite de fapt pe toate ușile de clinici. Apoi, prin vocea laborantei, consideră dubios faptul că recipientele cu substanțe care se administrează intravenos la pacienți imunodeprimați trebuie să rămână <em>perfect curate</em> și necesită <em>etichete speciale</em>. În final, se declară revoltată că există măsuri speciale de protecție pentru personalul medical sănătos, împotriva unor substanțe care se numesc CITOSTATICE pentru că rolul lor este să OMOARE CELULE (canceroase). Pe scurt, Feli a descoperit că citostaticele sunt toxice. Bravo, Feli, <a href="http://cancerres.aacrjournals.org/content/68/21/8643.full.html">bine-ai venit în 1942</a>!</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<h3 style="text-align: justify;">
<u>7. În loc de epilog</u></h3>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Discuția despre necesitatea chimioterapiei <em>în anumite situații</em> merită într-adevăr purtată, dar la un alt nivel, departe de delirul mitoman al acoliților NMG. După ce am văzut cu toții datele științifice care susțin beneficiile chimioterapiei, inclusiv comparativ cu tratamentele alternative, putem să ne întrebăm rațional dacă are într-adevăr sens să chinuim prin chimioterapie adjuvantă sau paleativă dură anumite categorii de oameni. Și aici mă refer la oameni care statistic au șanse de supraviețuire minime sau au depășit vârsta de la care raportul cost beneficiu începe să coboare adânc în numere negative. Ca să înțelegeți cum se pune problema, puteți citi un editorial subiectiv dar interesant <a href="http://annonc.oxfordjournals.org/content/22/11/2345.full.pdf+html">aici</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">Înainte de a încheia, vreau să precizez că această temă a mai fost abordată (sper diferit) și de alte bloguri care luptă cu pseudoștiință. Vă recomand să vizitați oricare dintre sursele de mai jos, pentru tot felul de (alte) informații interesante.</div>
<br />
<a href="http://scienceblogs.com/insolence/2011/12/07/so-chemotherapy-does-work-after-all/">http://scienceblogs.com/insolence/2011/12/07/so-chemotherapy-does-work-after-all/</a><br />
<a href="http://www.sciencebasedmedicine.org/chemotherapy-doesnt-work-not-so-fast-a-lesson-from-history/">http://www.sciencebasedmedicine.org/chemotherapy-doesnt-work-not-so-fast-a-lesson-from-history/</a><br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: right;">
<strong><em>Regards,</em></strong></div>
<div style="text-align: right;">
<strong><em>Skeptic Pengu</em></strong></div>
<br />
<br />
<br />
* Nu că am prea mult timp liber, dar refăcând calculele cu <a href="http://www.cdc.gov/nchs/data/dvs/lead1900_98.pdf">datele CDC</a>, mie mi-a dat 19.31% pentru anul 1975, în timp ce procentul pe 2011 e corect.SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com10tag:blogger.com,1999:blog-1751619864627237702.post-59705914341846345172015-03-06T01:11:00.005+02:002021-01-06T02:07:15.537+02:00Despre Smegmă şi Noua Medicină Germanică<div style="text-align: justify;">
Fac o paranteză de la tirada despre rabie, pentru că vreau <b>NEAPĂRAT</b> să v-o prezint pe <a href="https://www.blogger.com/profile/13992653186864604251">Crina Vereș</a>, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Polymath">polimată</a>, mare om de știință și miraculoasă supraviețuitoare a două cancere succesive, greu-tratabile. Medical vorbind este atât de în afara clopotului lui Gauss încât are propriul ei clopoțel. De fapt, dacă Friederich Gauss ar mai fi fost printre noi, s-ar fi străduit să scrie o funcție de distribuție special pentru Crina.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Eu am descoperit-o pe Crina pe YouTube, ca Related Video la promo-ul educațional <a href="http://youtu.be/9Nz8mlufuMU">Wipe Yourself</a>, însă atunci nu bănuiam profunzimea materialului pe care aveam să îl descopăr. Crina este clar o persoană publică și un lider de opinie în domeniul medical. A fost invitată la mai multe emisiuni televizate, în mod notabil în 2014 la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=i3YJ72GGVWw">Teo Trandafir pe KanalD</a> (unde printre alte chestii fenomenale a povestit că probabilitatea copiilor ei să facă un cancer este "semi-100%") și la TVR Cluj la emisiunea <a href="https://www.youtube.com/user/skje3icvie4/videos">Știință și Cunoaștere</a>, unde are de fapt un serial de vreo 9 episoade despre Noua Medicină Germană (<em>undeva prin 2015 trecute ca private videos - n.r.</em>).</div>
<div style="text-align: justify;">
Eu cred că nu trebuie ratată nicio apariție a ei, însă din lipsă de timp vreau să urmăriți doar circa <a href="http://youtu.be/fQ_MveTz5lI?t=7m57s">6 minute din episodul 6</a> (<em>din păcate nu mai aveți cum, în prezent - n.r.</em>). Iar dacă nu puteți, vă fac eu aici un scurt rezumat, citând exact din Crina că să nu denaturăm sensul lucrurilor. Merită să citiți, vă promit că nu e plicticos deloc.</div>
<br />
--------------------------------------------------------------------------------<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b>[0:21] Crina:</b> Mă gândeam totuși să vorbim și despre sistemul imunitar, pentru că este vorba de HIV și Sindromul Imunodeficienței Dobândite. Cum să dobândești o imunodeficiență atâta timp cât din punct de vedere al lui Hamer și al meu și multor alți cercetători din genetică, nu există sistem imunitar, există doar niște subfamilii de leucocite care au diverse funcții adaptate contextual. Sunt funcții supresoare, sunt funcții de apărare, dar nu există un sistem imunitar propriu-zis, care să fie alertat așa cum este descris mai ales de Sindromul Imunodeficienței Dobândite [<i>da, știu, nici eu nu înțeleg exact ce vrea să zică aici, dar pare promițător - n.r.</i>].</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Cristian Mureșan:</b> Și probabil denumirea în sine a fost asociată faptului că noi ne gândim că avem de dus un război. Și atuncea, unde e un război avem nevoie de o apărare. Și atuncea aia e armata. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Crina:</b> Poate nu e întâmplător sa știm că <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/HIV#Discovery">acel individ care a descoperit virusul HIV</a>, așa-zis descoperit virusul HIV, el n-a făcut decât o supoziție. Și asta și afirmă și în continuare, deși acuma concernele farmaceutice și tot ce stă în spatele industriei HIV-ului și a <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Zidovudine">AZT-ului</a>, care se dă practic pentru cei infectați cu HIV și cu SIDA [<i>a uitat ideea, dar nu contează, se întâmplă n.r.</i>]. El spune: "Nu am descoperit niciodată un virus HIV, am făcut o supoziție, am emanat o idee că s-ar putea să existe ceva în spatele unor simptome", acele simptome pe care noi am ajuns să le considerăm ca și SIDA. Însă el de fapt vroia să găsească ce se găsește în spatele bolilor pe care le fac africanii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Cristian Mureșan:</b> [...] Exact aceeași situație s-a întâmplat cu descoperitorul... uh... moleculei... uh... genelor și a ADN-ului, care spunea că probabil... PROBABIL... la vremea aceea, în 1950, genele ne influențează comportamentul, viața etc. Și ulterior... [<i>pare confuz - n.r.</i>] Dar mitul a rămas! Deci s-a promovat mitul. </div>
<br />
[...]<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b>[3:12] Crina:</b> Și Hamer vine și explică de fapt ce e în spatele acestui HIV. Ceea ce a fost validat de experiența mea cu diferiți pacienți, cu diverse persoane. [...] După care îmi vine o alta prietena și îmi spune: "Uite știi, mi-am făcut un test de HIV și mi-o ieșit pozitiv. Și trebuie să mă duc să îmi refac testul, că uite, o să i se dea copilului meu AZT și eu și uite [<i>uite - n.r.</i>]. Și la un moment dat, înainte de a naște cu câteva săptămâni, se duce să își refacă testul HIV și îi iese negativ. Și m-am tot întrebat de ce atunci iese și ei au zis: "Ah, trebuie să ieșiți din statisticile noastre pentru că probabil primele probe erau alterate". </div>
<div style="text-align: justify;">
Am fost la un curs al lui Hamer și ne-a explicat de fapt că testul HIV nu este decât un test pentru alergen la <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Smegma">SMEGMĂ</a>. Ce este SMEGMA? Este acea <a href="http://youtu.be/aJqXc9I9auk?t=50s">substanță albicioasă</a> care se formează în jurul organului genital în momentul în care nu avem o igienă foarte corespunzătoare, adică nu ne spălăm suficient de des sau de câte ori mergem să urinăm.</div>
<br />
[...]<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b>[9:10] Crina:</b> [...] Tineri care îmi vin la consiliere care îmi spun: "Dar nu mai puteam! Nu mai puteam! Și am găsit portița de scăpare..." [<i>să fac sex - n.r.</i>]. Și au fost prinși, și au fost depistați cu HIV, după care explică-le de fapt ce înseamnă HIV-ul, că de fapt e doar alergie la acel miros pe care, noh, fiind mai adolescenți... igienă mai precară... și se generează această reacție la mirosul foarte puternic.... Culmea, se poate face inclusiv reacție cu șocuri anafilactice mortale. DE LA MIROS DE SMEGMĂ. Și ei surprinși în flagrant de către un coleg [<i>kinky shit, bro - n.r.</i>].</div>
<br />
[...]<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b>[10:21] Crina:</b> Cum trece [<i>HIV - n.r.</i>], apropos de tipa căreia i s-a făcut testul HIV la începutul sarcinii și la sfârșit... de fapt ea ce a făcut... constatând că... uh... o deranjează toate mirosurile exagerate în sarcină, l-a rugat pe soțul ei să își spele... uh... atunci când merge să urineze... partea genitală, pentru că o deranjează foarte tare acel miros și a zis: "Mă, poate e în timpul sarcinii", după care o zis: "Știi, de fapt mă deranja și înainte" și omu' o zis: "Bine, o să urinez în chiuvetă, o să mi-o spăl de fiecare dată" și...</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Cristian Mureșan [<i>vizibil panicat - n.r.</i>]:</b> Bon, să vorbim puțin și despre...</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Crina:</b> Și ea a fost convinsă că niciodată în casă nu o să mai miroasă a SMEGMĂ. Fapt pentru care a disociat complet acel conflict pe care îl avea. Nimeni ei nu i-a făcut un test de HIV înainte de sarcină... poate că îl avea de foarte multă vreme. Dintr-o altă relație în care cine știe cum o fi fost surprinsă [... <i>religious mumbo jumbo here - n.r.</i>...] Și se face analize tipului, deci își face soțul analize și el n-are niciun HIV, el n-are nicio problemă pentru că el se simte fericit cu mirosul lui propriu și personal, pentru el că l-o avut dintotdeauna. </div>
<br />
[...]<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<b>[12:30] Crina:</b> [<i>despre viruși - n.r.</i>] Gândește-te că sunt fracțiuni proteice, secvențe proteice, secvențe de aminoacizi. Nu există virusul propriu-zis. Ceea ce noi izolăm nu este un virus.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Cristian Mureșan:</b> Fragmentele alea ne fac rău? Ne pot...? Deci nu...?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Crina:</b> Nu. Nu ne fac rău. Ne face rău doar acea asociere mentală a mirosului, a gustului. De exemplu de la sex oral. </div>
<br />
--------------------------------------------------------------------------------<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYKg9j39iTVq0w-REGewX3YRdMr-oduLy95Zre7Xdw6F6mp9R5hl_o-XmvTzuDVToexMkyWCPkmD8sxmbwkKAMBaPfI3K380TeeQMTXYbgnKNJHAz9eWVzFzbQjzAk7j3LpHc8vH15w8s/s1600/chill-chill-its-only-smegma.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYKg9j39iTVq0w-REGewX3YRdMr-oduLy95Zre7Xdw6F6mp9R5hl_o-XmvTzuDVToexMkyWCPkmD8sxmbwkKAMBaPfI3K380TeeQMTXYbgnKNJHAz9eWVzFzbQjzAk7j3LpHc8vH15w8s/s320/chill-chill-its-only-smegma.png" /></a></div>
<br />
<br /><div style="text-align: justify;">Mie mi se pare totul foarte interesant, mai ales că și la mine în casă miroase a SMEGMĂ de zici că a gătit cineva tocană de miel, în ciuda faptului că urinez în chiuvetă de luni de zile. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Bun, și totuși cine este Crina? Fără să încerc să vă răpesc prea mult din plăcerea de a o descoperi și singuri (și ce călătorie inițiatică este!), vreau să vă spun de la bun început că este, cel puțin pe hârtie, medic. Deși a realizat multe "studii de laborator cu microscoape performante și tehnologii de vizualizare performante", practică și Chirurgia de Lumină și șamanismul, aplicând învațăturile lui <i>Reichinspekteur</i> Hamer. Nu, nu cele care implică <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Ryke_Geerd_Hamer#Jewish_conspiracy_theory">decimarea non-evreilor de către evrei</a>. Celelalte. Scopul Crinei este nobil. Dorește să "demonstreze științific cum apar bolile". În acest sens veștile sunt bune, stați liniștiți, Crina este "pe punctul de a descoperi ceva colosal". </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Asemenea afirmații vin cu siguranță de la cineva cu multă școală și care știe despre ce vorbește. Nu e de mirare atunci că Doamna Vereş a fost <i><a href="http://www.bestjobs.ro/crinaveronicagirdb">a busy-bee</a></i>, fiind egalată poate doar de Da Vinci la <a href="http://youtu.be/dqMFn3J724c?t=1m28s">numărul şi durata studiilor desfăşurate</a>. Şi nu orice studii. Între 1994 şi 2001 a făcut, aproape simultan, Facultăţile de Chimie şi Inginerie Chimică şi de Medicină şi Farmacie din Cluj, în timp ce dădea şi lecţii de Karate în parc, printre boscheţi. Ca om care abia a reuşit să termine Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti şi care se simţea doborât în sesiuni de volumul de studiu, mă declar absolut fascinat de capacitatea ei de învăţare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dar Crina nu s-a oprit aici. Când încă era la Facultatea de Medicină a facut un Master la Facultatea de Medicină (nu se ştie în ce). Ştiu, e puţin paradoxală situaţia, dar nimic nu este imposibil pentru Crina. A încercat apoi un an de rezidenţiat (atunci stagiatură) dar, constatând că "multe din suferinţe erau la nivelul sufletului", a renunţat şi s-a înscris la Facultatea de Psihologie, unde a rămas până în 2008. Între timp, pentru a rotunji aria de competenţe la sfera perfectă, a mai bifat nişte atestate în medicină naturopată şi biorezonanţă. Genul ăsta de atestate vi le pot elibera şi eu la cerere. Nu este necesar decât să îmi daţi nişte bani şi un nume. Deşi, acum că mă gândesc, numele e opţional, vi-l scrieţi singuri pe printul A4 pe care vi-l emit în maxim 20 de minute. Orice cereri se pot adresa la <i>milkingmoneyfrompeoplewithnorealjobs@yahoo.com</i>. Atestatele Crinei însă, apar în CV ca şi cum ar fi fost eliberate chiar de Facultatea de Medicină şi Farmacie, Cluj. Contrariat, am sunat la facultate să întreb dacă ei eliberează astfel de atestate şi o duduie foarte amabilă m-a asigurat că nu au avut niciodată vreun curs post-universitar în <a href="http://emedic.ro/Cursuri/Programul-tematic-al-cursurilor-de-perfectionare-postuniversitare-organizate-de-UMF-Iuliu-Hatieganu-Cluj-Napoca.pdf">medicină naturopată sau în biorezonanţă</a>.</div>
<br />
Probabil o eroare de redactare.<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Ascensiunea fulminantă a Crinei a continuat. Simţind că are mai multe facultăţi decât mastere (ceea ce este inacceptabil), s-a înscris la încă un curs post-universitar în terapie şi consiliere de cuplu în 2006 şi apoi la un curs de perfecţionare ca <a href="http://www.comargo.ro/cursuri-de-perfectionare.asp?curs-formator">formator</a> în 2009. Între timp făcea în continuare Karate în parc şi nu numai atât. Pe CV Crina precizează că este <b>Cercetător Ştiinţific Principal</b> la <b>Institutul Hyperion din Cluj Napoca</b> din 2007. Ceea ce este foarte tare, cu un mic amendament. Google nu pare să ştie ce este Institutul Hyperion din Cluj-Napoca, iar eu cu atât mai puţin. Adică mă rog, asta dacă facem abstracţie de un alt <a href="http://www.ejobs.ro/arhiva_cvuri_publice/Hostess%20563877.html">CV public</a>, în care o hostesă menţionează că a publicat ceva într-un volum editat de Institutul Hyperion. Nu mi-e clar ce sunt publicaţiile, dar se intitulează destul de sugestiv: "Democraţia în Rusia" şi "La Broşteni", teme de cercetare evident înrudite. </div>
<div style="text-align: justify;">
Însă nu pe Google afli detalii despre un institut de cercetare din România, cu atât mai puţin unul obscur. De aceea m-am dus pe site-ul Unităţii Executive Pentru Finanţarea Învaţământului Superior, A Cercetării Dezvoltării şi Inovării (<a href="http://uefiscdi.gov.ro/">uefiscdi</a> pe scurt) şi am căutat prin câteva liste lungi de <a href="http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/PN%20II_RU_TE%202014/lista%20proiecte%20TE%202014%20primite.pdf">competiţii de proiecte de cercetare</a> sau liste de <a href="http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/Acord%20Elvetia-Romania/institutii_eligibile_TOTAL.pdf">instituţii eligibile</a> pentru diferitele competiţii. Apoi pe <a href="http://www.research.ro/">ANCSI</a>. Să mor dacă am găsit ceva. Din punctul de vedere al statului român şi atât cât am avut eu răbdare să caut, Institutul Hyperion din Cluj Napoca nu a fost finanţat vreodată pentru vreun proiect de cercetare şi, mai interesant, nici nu a cerut vreodată bani pentru cercetare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Mai mult, conform <a href="http://www.ad-astra.ro/cartea-alba/institution_types.php">unui nomenclator neoficial</a> al instituţiilor de cercetare din România, Institutul Hyperion din Cluj nu figurează pe vreuna din liste. Nu exista în 2011 când a fost alcătuit clasamentul şi nu exista nici în 2007 când s-a angajat Crina. Din nou contrariat, m-am gândit că se petrece vreo confuzie absolut naturală între Universitatea Hyperion din Bucureşti (una dintre cele mai <a href="http://www.realitatea.net/de-evitat-lista-celor-mai-slabe-facultati-din-romania_1222103.html"><strike>bune </strike>slabe instituţii de învăţământ</a>) şi un Institut pe nume Hyperion, aşa că am sunat la rectoratul Universităţii. O altă duduie foarte amabilă de la Rectorat mi-a spus că nu a auzit niciodată de vreun Institut Hyperion şi că nu au nicio sucursală în Cluj. Şi că am o voce foarte sexy, chestie care m-a ajutat să rezolv pe loc un conflict emoţional şi o alergie sezonieră la mirosul de SMEGMĂ care îmi provoca tuse şi febră.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nu m-am dat însă bătut. Având o cunoştinţă cercetător la Babeş-Bolyai, m-am gândit că nu strică o întrebare. Clujul nu este un oraş foarte mare şi cercetătorii se ştiu între ei. Dar nici el nu auzise de Institutul Hyperion, cu atât mai puţin de Crina, deşi şi el foloseşte microscoape "de înaltă peformanţă". În final, m-am gândit că oricine e pe cale să descopere ceva colosal, a mai descoperit nişte chestii micro-colosale înainte, indexate pe Pubmed. Surpriza zilei şi sper să nu vă stric grav mojo-ul, dar Crina Vereş nu apare pe Pubmed, iar asta înseamnă unul din două lucruri: 1. Crina Vereş nu a publicat niciodată nimic pentru că de fapt nu a făcut niciodată cercetare, nici chiar la Institutul de Cercetare Hyperion care nu există sau 2. Crina Vereş boicotează cercetarea modernă şi refuză să îşi publice descoperirile colosale despre smegmă altundeva decât pe <a href="https://www.facebook.com/pages/Dont-you-hate-it-when-cleaning-smegma-for-2-hours-and-you-miss-a-spot/370532702871">grupul de facebook dedicat</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Să presupunem însă ca Institutul Hyperion nu există, sau dacă există nu este un institut de cercetare recunoscut naţional, iar Crina a lucrat în ultimii ani împreună cu prietenii ei imaginari şi o hostesă într-o cameră de hotel, mutând SMEGMĂ între recipiente tip eprubetă. Cu ce neagă chestia asta faptul că se apropie cu paşi repezi de o "descoperire colosală"? În definitiv Newton nu avea laborator. Iar pagina ei nu este fără argumente care să îi susţină ipotezele. Spre exemplu, dacă evităm secţiunea de <strike>foame</strike> donaţii sau cea în care face reclamă la <a href="www.crinaveres.ro/cursuri-in-romania-de-noua-medicina-germana-vindecarea-relatiilor-echilibrare-emotionala-autocontrol-comunicare-empatica-si-armonioasa-epigenetica-si-psihoanalgezie-cu-dr-crina-veres-in-2015/">cursurile ei plătite</a>, şi mergem direct la secţiunea Cauzele Cancerului, putem să citim un articol original foarte interesant intitulat: "Planul grupărilor infracţionale din USL de dărâmare a statului de drept înainte de alegerile prezidenţiale" (cred că este prim autor, dar nu apare încă pe Pubmed şi nu am putut confirma). Ca medic nu pot decât să mă bucur că a ieşit Iohannis pentru că am rezolvat astfel una dintre etiologiile bolilor neoplazice. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Despre Crina au mai vorbit şi alţii (<a href="http://erevan.ro/talkshow/crina-veres-fals/">1</a>, <a href="http://www.sebastianbargau.ro/2013/06/14/pacat-ca-selectia-naturala-nu-actioneaza-mai-repede/">2</a>) şi vom mai vorbi şi noi, mi-e teamă. E greu să nu vorbeşti despre cineva care apare la televiziunea naţională explicând că HIV/SIDA este o alergie la miros. Până atunci însă, călcaţi cu atenţie, SMEGMA ne-nconjoară.</div>
<br />
<div style="text-align: right;">
<i><b><br class="Apple-interchange-newline" />Regards,</b> </i></div>
<div style="text-align: right;">
<b><i>Skeptic Pengu</i></b></div>
SkepticPenguhttp://www.blogger.com/profile/11438837877493229756noreply@blogger.com16