Despre vegetarianism/veganism vs. dieta omnivoră - idei din mediul online


Pe scurt, nu. Desigur, prosimienii și simienii foarte primitivi (e.g. Ardipithecus sp.) erau destul de aproape din punct de vedere biologic și comportamental de maimuțe, adică specii omnivore care mâncau predominant ierburi și fructe. Însă opțiunile alimentare ale hominizilor s-au diversificat radical în urmă cu cel puțin 2.6 milioane de ani (posibil chiar ~3.4 milioane). De atunci datează cele mai vechi oase animale cu urme de instrumente artificiale și situri arheologice care conțin fosile de animale decorticate. Fun fact, acum 1.95 milioane de ani hominizii mâncau până și crocodili și broaște țestoase.

Interesant este că nu toți hominizii din acea perioadă consumau cărniță. Dovezile arheologice, paleontologice și antropologice sugerează că genul Homo ar fi supraviețuit competiției cu alți hominizi timpurii (e.g. Australopithecus sp.) tocmai pentru că avea o preferință crescută pentru carne. De-altfel explicația pentru acest fapt rezidă nu doar în dieta diversificată și implicit aportul caloric mai bun, ci și în creșterea abilității de a folosi unelte și de a vâna în grupuri organizate.
Concluzia este că nu suntem doar comportamental carnivori, ci chiar evolutiv carnivori și că dieta diversificată ne-a ajutat să evoluăm, biologic vorbind, la ceea ce suntem astăzi.
 

2. OK, dar cei care consumă carne mor mai repede!

Da și nu. În primul rând că problemele apar în cazul cărnii roșii și cărnii procesate, nu și în cazul altor tipuri de carne, ceea ce anulează din start una dintre mantrele regimului vegan. În al doilea rând, nu știm de fapt care este mecanismul biologic prin care carnea favorizează apariția unor boli și implicit, este neclar dacă dăunează carnea în sine sau compușii adăugați artificial (hormoni, aditivi etc). În al treilea rând, deși există numeroase studii care sugerează cauzalitate între consumul de carne procesată și/sau carne roșie și apariția diabetului, bolilor cardiovasculare și/sau a cancerului colorectal [e.g. 1,2,3,4], asocierea este în multe cazuri modestă, iar unele dintre studii au carențe metodologice [1,2,3].

Nu mă înțelegeți greșit, este foarte probabil ca aportul excesiv de carne roșie și procesată să crească într-o oarecare măsură riscul de boli cardiovasculare, de cancer colorectal și de sân, însă situația nu este atât de clară pe cât pare. Iar ambiguitatea se amplifică dacă citim că dietele vegetariene pot crește și ele riscul de cancer, alergii și boli psihice, iar cele prost balansate induc anemie nutrițională (încă din noaptea timpului).

În consecință, până lămurim exact mecanismele patogenice sau până găsim alte modalități de a procesa carnea, ar fi probabil înțelept să menținem o dietă diversificată, reducând (și nu eliminând) consumul de carne roșie și carne procesată. Diete precum cea a American Heart Association sau Mediteraneană sunt variante bune, susținute de studii.


3. Știu eu pe cineva care aleargă maratoane și nu bagă decât broccoli! Nu ți-e clar că veganii/vegetarienii sunt mai sănătoși?!


Dar Usain Bolt și Michael Phelps (adică cei mai rapizi sportivi pe uscat, respectiv în apă), sunt omnivori convinși. Michael Phelps, de exemplu, consumă 12,000 de calorii pe zi, incluzând pizza, ouă și sandwich-uri cu cașcaval și șuncă. Dacă Michael Phelps ar fi vegan, ar avea probabil nevoie de propriul lui siloz, ca să compenseze deficitul proteic, de electroliți sau de fier.
Chiar și așa însă, în lipsa unor statistici care să arate că sportivii de performanță vegetarieni sunt mai eficienți decât cei omnivori sau invers, asemenea exemple nu reprezintă decât "anecdotal evidence".
Sunt sportivi de performanță care sunt vegetarieni. Super. Probabil că pot exista sportivi de performanță care consumă predominant ursuleți Haribo sau McDonalds
 

4. Dar ONU a anunțat recent că dată fiind creșterea populației la nivel global, nu mai putem susține un regim de viață carnivor și că ar trebui să trecem toți la veganism!

Intr-adevar, sunt niste probleme cu zootehnia moderna. Desi deocamdata doar 2 din 6 miliarde de suflete au diete bazate predominant pe carne, consumul e in crestere. Iar pentru a produce un kg de proteine animale se consuma 6 kg de proteine din plante (pana la 40% din totalul cerealelor produse pe Glob) si se foloseste de 100x mai multa apa decat pentru 1 kg de proteine cereale. Nu in ultimul rand, zootehnia contribuie la incalzirea globala cu 6% (in China), la eroziunea solului etc
Sigur, lucrurile nu sunt chiar atat de simple cum par la prima vedere. Spre exemplu hrana pentru vaca si cea pentru curcan nu sunt deloc la fel, vaca si curcanul avand deci o amprenta ecologica diferita. Pe de-alta parte din punct de vedere nutritional "proteinele din cereale" nu sunt suficiente pentru o dieta echilibrata, deci de multe ori se compara mere cu pere. In final, la eroziunea solului contribuie toate tipurile de agricultura, inclusiv culturile de soia si este posibil ca efectele benefice ale renuntarii la carne sa fie contrabalansate de impactul nefavorabil al unor tipuri de culturi vegetale. Dar nu despre asta e de fapt vorba. Este vorba ca din cauza acestor date ingrijoratoare, mai multi "cercetatori britanici" (si se pare ONU) recomanda sa ne schimbam dietele cu unele "sustenabile".

Insa contrar titlului imperativ si alarmist din The Guardian cum ca ar trebui sa devenim vegani (SOC! NU O SA ITI VINA SA CREZI CE TREBUIE SA MANCAM IN 2020!!!), raportul ONU nu ofera nicio astfel de sugestie. Ceea ce spune raportul (la pagina 82, printre multe alte teme) este ca datorita cresterii populatiei, impactul agriculturii asupra mediului va creste si el si ca singura modalitate sa facem fata este sa ne indepartam de produsele animale (traducere ad literam, cu sensul evident de "a reduce consumul de"). Nicidecum sa devenim vegani. De fapt cuvintele "vegan" sau "vegetarian" nu apar nicaieri in raportul ONU.

Si nu numai acolo.

Concluziile ONU se bazeaza bibliografic pe cateva publicatii despre eco-nutritie deosebit de plicticoase, printre care, la loc de cinste, cartea "Sustainable protein production and consumption: pigs or peas?" (Aiking et al., 2006), cu care am adormit in brate in numeroase nopti ploioase de toamna. Daca nu aveti acces la carte, Aiking et al. au articole pe aceeasi tema cat sa va ajunga pana la Apocalipsa Maiasa. Surpriza (sau poate nu), nici macar Aiking, a carui singura preocupare pare sa fie tranzitia catre diete sustenabile, nu propune vegetarianism sau veganism. De fapt intr-un articol relativ recent, conchide echilibrat urmatoarele:
European consumers should therefore consider to change their diets by doing the following: 1) eating one-third less protein (the average amount of overconsumption), 2) replacing one-third with plant-derived protein, and 3) replacing the remaining animal protein (primarily meat) with protein from free-ranging animals (82) (Aiking H., 2014).
 
Eu nu vad nicaieri cuvintele "vegetarian" sau "vegan". De fapt, cuvantul "vegan" nu exista in niciuna din publicatiile din bibliografia ONU pe care am apucat sa le parcurg. Ca o prima concluzie, deci, spre linistea cetatenilor anti-carnivori care pichetau furibund pub-uri in Centrul Vechi, raportul ONU nu recomanda nimanui vegetarianism sau veganism.
 

5. OK, dar cum hrănim atâtea miliarde de oameni, dacă nu cu goji și rubarb?

Asta e a doua nemultumire a mea legata de raportul ONU, de articolul din The Guardian si chiar si de o parte din celelalte publicatii eco-nutritioniste amintite. Fiecare dintre ele evita sistematic sa adreseze problema principala (the elephant in the room), desi vorbesc despre ea in toate introducerile. Faptul ca va creste consumul de carne este evident doar o consecinta a cresterii necontrolate a populatiei, in special in tarile in curs de dezvoltare. Hello? Wakie-wakie, eggs tofu and bakey!
Este eminamente stupid sa propui ca solutie pe termen lung pentru cresterea populatiei interzicerea unui tip de aliment eficient nutritional, ca sa faci practic loc mai multor oameni. E ca si cum ai propune ca solutie pentru cresterea numarului de gropi in asfalt, scaderea numarului de masini din circulatie. Sau poate ca solutie pentru criminalitatea crescuta dintr-un cartier, interzicerea plasmelor si Playstation-urilor la riverani.

Si va explic si de ce. Desigur, conform cifrelor anterioare, renuntarea la zootehnie va face loc pentru alte tipuri de cultura si va oferi si un bonus de 40% grane populatiei. Ceea ce suna bine pe termen scurt. Insa daca va obositi sa aruncati un ochi peste un alt raport al ONU, intitulat World Population Prospects - The 2012 Revision (pagina 2, Table 1.1), veti afla ca vom fi circa 28 miliarde in 2100, daca se pastreaza ratele actuale de fertilitate. Repet, 28 de miliarde. Din cauza ca in acest caz ONU nu propune solutii (nefiind "politically correct"), doresc sa imi explice un vegan cum o sa ii hranim pe toti 28 de miliarde cu broccoli si soia.
Si nu doar ONU nu vorbeste despre solutii pentru oprirea cresterii populatiei. Cu mici exceptii, nimeni nu prea vorbeste despre asta. E ca si cum subiectul nu exista decat atunci cand sunt criticate China si India pentru implementarea unor politici de tip "1 copil per familie", pe motiv ca incalca Articolul 16 al Drepturilor Omului (dreptul de a intemeia o familie). Daca aveti rabdare puteti citi pe larg despre asta aici (pg. 342). Pe scurt, nu poti impune nimanui cati copii sa aiba.

Dar dubla masura are... er... picioare scurte? In articolul lui Aiking (citat mai sus), exista o fraza antologica, care arata ca libertatile se discuta selectiv, iar Articolul 25 al Drepturilor Omului cantareste mai putin decat Articolul 16:
 
Under the current conditions of an unprecedented global population size it may be time to rethink issues such as consumer freedom (diet choice) compared with global food security, the use of 2.48 million tons of fish for cat food, and free trade, not by abolishing these pillars of current society but by adapting them to remain within Rockström et al's planetary boundaries (Aiking H., 2014).

Tare, nu?
 
 

6. Bine, dar tu nu ai văzut în ce condiții sunt ținuti puii? Fără cioc, la lumina becului? Sunt și puii oameni!

Asta e o problemă care mă preocupă foarte puțin. În primul rând pentru că, dintr-un instinct sănătos de autoconservare și din lipsă cronică de timp, nu mă pot mobiliza emoțional pentru fiecare animal care moare ca să hrănească un alt animal sau om, deși zău că mi-e milă când văd antilopa eviscerată pe Discovery. În al doilea rând pentru că, spre diferență de foarte mulți dintre cei care adoptă regimul de viață vegan, evit să antropomorfez orice de la limax în sus, adică evit să le acord caracteristici umane și să le consider persoane. Asta cel puțin până nu lămurește exact știința care este nivelul de conștiință al puilor fără cioc (if any). Dar poate mai important, pentru că antropomorfismul și drepturile animalelor fac obiectul unor arii de studiu (psihologie, filozofie, etică etc) care de prea multe ori nu funcționează în zona demonstrației empirice, ci a opiniei, motiv pentru care le și înțeleg destul de puțin.

In lumea dezbaterii despre drepturile animalelor exista 2 tabere principale. Pe de-o parte exista biserica lui Peter Singer, autor al "Animal Liberation", biblia oricarui activist PETA. Din nefericire nu am reusit inca sa ii citesc cartea (e pe vine de pe Amazon), insa urmarind un numar considerabil de prezentari pe Youtube (e.g.) si citind un eseu, am aflat ca ar fi etic imposibil sa atribuim un statut moral superior omului fata de alte animale, pentru ca (in mare): 1. abilitatile cognitive ale unor oameni (e.g. bebelusi, sau in stadii avansate boli neurodegenerative) sunt similare sau chiar inferioare gorilei Koko; 2. animalele simt durere/sunt capabile de suferinta si ca urmare trebuie sa li se respecte interesul de a trai o viata buna; 3. Orice alta abordare este o forma de neo-discriminare denumita "specieism" (?), noi oamenii nefiind de fapt deloc "speciali" biologic.

Desi de multe ori mi-e neclar daca doreste promovarea animalelor la statutul de persoane cu drepturi sau retrogradarea bebelusilor si comatosilor la stadiul de animale fara drepturi, sunt convins ca argumentele lui Peter Singer sunt valide intr-un anumit sistem filozofic. Din nefericire insa, deductiile logice si tranzitivitatea dupa care functioneaza etica nu sunt intotdeauna aplicabile in lumea reala, unde exista intuitie, exceptii si, mai important, demonstratie empirica. Mi-e teama ca o parte din ideile lui Singer se afla in aceasta situatie si ca viata unui bebelus nu va fi niciodata egala ca valoare cu cea a unui castor, chiar daca au (temporar) acelasi nivel de cognitie.

De aceea, daca ar fi sa ma prinda la inghesuiala vreun vegan in timp ce imi savurez ceafa de porc in Centrul Vechi sau in timp ce lucrez in laborator*, i-as explica faptul ca in aceasta dezbatere filozofica tin partea altor 2 corifei. Roger Scruton si Carl Cohen, considera ca avem o datorie in a proteja animalele atunci cand este posibil, dar ca nu poate fi vorba  de drepturi in sensul juridic al cuvantului. Drepturile implica obligatii, iar animalele nu pot avea intelegerea unor concepte si notiuni moral-umane care sa le permita sa se achite de acele obligatii (e.g. corect-incorect, dreptate, responsabilitate, compromis etc). In esenta, daca toate animalele ar avea drepturi, orice animal ar fi un criminal perpetuu. Carl Cohen opineaza destul de corect si in ceea ce priveste animalele de laborator, amintind ca datoram aproape toate vaccinurile de astazi experimentelor facute pe maimute si soricei (fara drepturi) in anii '50. A meritat? Cu siguranta. Inseamna oare asta ca ar trebui sa testam produse de infrumusetare pe pui de ursi panda (sau orice alt animal)? Nici vorba.
Desi departe de demonstratia stiintifica (a carei menire nu este sa vorbeasca despre drepturi si obligatii), ideile lor sunt pe alocuri foarte interesante si cred ca merita sa le urmariti prezentarile de pe YouTube sau sa le cititi publicatiile [1, 2].

In ultima instanta, pentru cine are opinia ca animalele sunt persoane si ca dietele carnivore reprezinta o forma de canibalism, exista intotdeauna veganismul. Noi restul ar trebui sa ne bucuram in liniste de un xilofon de coaste cu sos, pastrand un loc special in inima pentru porcul free-range decedat. Vorba lui Nicolae Labis: "Mananc si plang. Mananc".
 
 
7. N-am înțeles nimic, poți să rezumi în propoziții simple?
 
1. Omul nu este ierbivor "by design", cam la fel cum nu este patruped sau arboricol. Carnea reprezinta o parte esentiala a dietei omului de multe milioane de ani si a contribuit probabil semnificativ la evolutia speciei.

2. Scaderea consumului de carne rosie si carne procesata poate reduce intr-o mai mica sau mai mare masura riscul de boli cardiovasculare, cancer colo-rectal sau de san. Pe de-alta parte dietele vegetariene sau vegana, pot avea si ele consecinte negative asupra sanatatii. De aceea un regim echilibrat, fara excese, este ideal.

3. ONU nu a recomandat nimanui sa devina vegan.

4. Oricum ai da-o, cauza principala pentru criza de hrana pe plan mondial nu o reprezinta zootehnia, ci cresterea necontrolata a populatiei si este probabil mai simplu sa punem frana la sex fara prezervativ, decat sa punem embargo pe carne.

5.  Nu exista un consens filozofic in ceea ce priveste statutul moral al animalelor. Pana cand (si daca) se va hotari juridic faptul ca animalele au drepturi egale oamenilor, cred ca atat carnivorii cat si veganii pot manca ce isi doresc. E destul loc sub soare.
 
Pentru orice alte intrebari legate de veganism si vegetarianism pot fi contactat oricand la pseudoscientific.garbage@yahoo.com.



Regards,
Pengu



*In UK demonstratiile PETA sunt frecvente in campusurile universitare unde se face cercetare in biologie sau medicina. Nu stiu care e alternativa pe care o propun, sa renuntam la stiinta sau sa experimentam pe oameni? Din pacate n-am apucat niciodata sa ii intreb, pentru ca de fiecare data i-a ridicat paza pre repede.

Comentarii

  1. Dar plantele, plantele nu au suflet? http://www.scientificamerican.com/article/do-plants-think-daniel-chamovitz/

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu le spun astora care o dau mortis ca "vai bietele animale, ca mai bine mancam numai frunze" urmatoarea fraza: "stop eating my food's food"

    RăspundețiȘtergere
  3. eu o iau ca pe o forma de autoselectie naturala si imi place: copiii malnutriti si cu retard ai altora nu sunt problema mea, cancerele tratate vegan nu sunt ale mele samd.

    din ratiuni de timp si economie emotionala, nu ma apuc sa salvez lumea/populatia

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu stiu care este nivelul de constiinta al puilor fara cioc, dar cred ca e mai mare decat al unor pui de internet cu cioc prea mare.

    RăspundețiȘtergere
  5. Dar mancatul deloc ar fi mai sanatos? Poti scrie un articol cu argumente pro si contra despre articolul asta? Chiar sunt curios. (nu vreau sa iti zic ce sa scrii, doar faceam o sugestie kms)
    http://www.collective-evolution.com/2015/12/11/neuroscientist-shows-what-fasting-does-to-your-brain-why-big-pharma-wont-study-it/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Salut Bogdan. Scuze pentru raspunsul intarziat. Da, exista studii care arata ca abstinenta alimentara intermitenta ar prelungi durata de viata la animale. Nu sunt insa de-acord cu teoria ca Big Pharma ar incerca sa blocheze acest tip de cercetare. Scrie "intermittent fasting" sau "intermittent energy restriction" in pubmed si o sa te poti delecta cu zeci de articole stiintifice (incepand cu 1946: http://jn.nutrition.org/content/31/3/363.full.pdf si terminand cu un review excelent din 2014: http://www.ibimapublishing.com/journals/ENDO/2014/459119/a459119.html).

      Poate voi aborda subiectul, insa nu e pe lista mea de prioritati.

      Ștergere
  6. Mersi frumos pentru articole si link-uri! O sa citesc si eu mai multe despre asta. Aceeasi restrictie am avut-o si eu cand am auzit argumentul cu Big Pharma, dar si al celorlalte, cu privinta la oamenii "istorici" care au folosit postul (Iisus etc), dar oricum, sper sa gasesc mai multe detalii "tehnice" decat cele date de tipul care prezenta la TED.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu