Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului miroase urât


N-aveam nici cea mai mică intenție să scriu până târziu, în Septembrie. Sunt mult prea ocupat cu viața în general și prea plictisit de Feli, Crina sau Tolontan.
Însă duminică, în timp ce curățam geamurile de smegmă (vă recomand racleta pentru gheață și zăpadă), l-am auzit dând sfaturi medicale la televizor pe nimeni altul decât prietenul nostru vechi, Conf. Univ. Dr. Stanciu Costel. Chiar și cititorilor mei fideli simt nevoia să le amintesc faptul că dl. Conf. Univ. Dr. Stanciu Costel, profesor de "management al calității și marketingul mărcii" la Univ. Nicolae Titulescu, este președintele Asociației pentru Protecția Consumatorului (APC), clona cu deficit psihomotor a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC). Nu doar atât, dar Conf. Univ. Dr. Costel este un vașnic anti-vaccinist și autorul unui studiu senzațional care a arătat negru pe alb că pateul de ficat cauzează depresie. Mă rog, de fapt nu a arătat asta și de fapt nu a fost un studiu, dar astea sunt deja pedanterii științifice care nu fac obiectul acestui blog.
Dr. Univ. Conf. Costel își prezenta grav la TV ultimul studiu (dintr-un lung ciclu, sper) sugerând că deodorantele de tip roll-on pot cauza serioase perturbări endocrine și bineînțeles, cancer. "Studiul" este prezentat în toată frumusețea lui pseudoștiințifică pe site-ul APC de unde a fost preluat alarmist și isteric de cam toată presa din România. S-a mers atât de departe încât s-a solicitat imperativ Ministerului Sănătății să realizeze analiza compoziției chimice a deodorantelor comercializate pe piață. Duamne Dumnezeule! Pare grav, gen.

Nu prea. Ca de obicei NIMENI (dar chiar nimeni) din presă nu pare să ştie să să citească un text în mod critic sau să facă documentare, de ajung să mă mir că unii dintre onorabilii jurnaliști sunt capabili să traverseze strada neînsoțiți. Să citim noi "studiul": 

"Asociaţia Pro Consumatori (APC) a realizat un nou studiu în cadrul Campaniei naţionale de informare şi educare “Să învăţăm să gândim în termeni chimici”.
În perioada 6 iulie – 10 iulie 2016 au fost achiziționate din marile structuri comerciale 31 de deodorante tip roll-on în vederea analizării compoziţiei chimice a acestora. Analiza a fost realizată de către o echipă de experţi ai Consiliului Consumatorilor din Danemarca care lucrează în cadrul unui proiect intitulat “Gândeşte în termeni chimici”, menit să-i ajute pe consumatori să evite substanţele chimice cu potenţial nociv din produsele cosmetice. Consiliul Consumatorilor din Danemarca este o organizaţie cu o experienţă de 69 de ani în domeniul protecţiei consumatorilor, [...], în acest fel se asigură un nivel ridicat de protecţie consumatorului danez." (sursa: http://www.apc-romania.ro/ro/i-77--dintre-deodorantele-tip-rollon-analizate-contin-substante-perturbatoare-ale-sistemului-endocrin-si-substante-alergene/MzkzLTE.html)

E foarte tare ce citim aici. Carevasăzică APC a realizat un studiu cumpărând 31 de deodorante roll-on din magazine, pe care apoi le-au analizat experți danezi ai Consiliului Consumatorilor din Danemarca în - mi-am imaginat eu - laboratoarele lor super performante. Pot înțelege foarte bine nevoia ca un NGO sa facă o analiză idependentă a compoziției chimice a unor produse, pentru a evita situații jenante tip HexiPharma, în care una zice producătorul pe etichetă și alta e de fapt în tub. Nu numai atât, dar chiar gândul colaborării româno-daneze mi-a umflat pufuletele și m-a umplut de mândrie națională. Minunat! Felicitări tuturor celor care au făcut această colaborare posibilă și Doamne-Ajută!

Doar că eu sunt, în adâncul sufletului meu, un mare geek. Nu puteam să dorm liniștit fără să înțeleg ce metodă de analiză a compoziției chimice au folosit danezii. Așa că le-am scris. Consiliul Consumatorilor din Danemarca este fără îndoială un NGO serios, cu istorie lungă de campanii menite să ajute consumatorul să aleagă între ceea ce este safe și ceea ce este mai puțin safe. În consecință, eram convins că sunt apți în PR și transparenți în ceea ce privește metodele. Iată și răspunsul lor:




Prima revelație majoră este că dr. Dl. Conf. Dr. Univ. Stanciu Costel a fost poate prea generos când a folosit sintagma "analiză chimică", trădând astfel pregătirea dânsului în chimie ştiinţă marketing. De fapt, ceea ce s-a întâmplat a fost că APC Romania și CC Danemarca au colaborat (cu succes de-altfel) ca să citească împreună 31 de etichete ale unor deodorante. Ceea ce este, în cel mai bun caz, analiză pe text, nicidecum analiză chimică. Spre diferență de Dl. Conf. Univ. Stanciu Costel, danezii au fost cât se poate de corecți, numind metodologia folosită ca "checking listed ingredients", adică ceea ce facem cu toții când ne uităm dacă sucul de fructe are și fructe în el sau doar zeamă de colorant.
Ok, deci studiul nu ne arată compoziția chimică reală a produselor, totuși ne explică care compuși listați pot fi toxici și care nu, ceea ce la prima vedere pare destul de util. Ajungem imediat și acolo, dar stați, utilizarea cuvântului cheie "CHIMIC" nu a atins încă apogeul în textul APC:

"Studiile realizate de APC au scos în evidenţă încărcătura chimică ridicată a multor produse alimentare şi nealimentare. Copiii şi femeile gravide reprezintă categoriile de consumatori cele mai expuse şi vulnerabile la substanţele chimice din produsele destinate satisfacerii nevoilor de bază. Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produs." (sursa: http://www.apc-romania.ro/ro/i-77--dintre-deodorantele-tip-rollon-analizate-contin-substante-perturbatoare-ale-sistemului-endocrin-si-substante-alergene/MzkzLTE.html)

Este posibil ca dl. Conf. Univ. Dr. Stanciu Costel să fie surprins să afle nu doar că noţiunea de "ingrediente de natură chimică" nu se referă neapărat la ceva dăunător, cât că este chiar un pleonasm. Totul conţine ingrediente de natură chimică. Ceaiul de coada șoricelului culeasă de un maestru Reiki raw-vegan dintr-o pădure non-GMO din Triunghiul Energetic Dacic va avea şi el indubitabil o compoziție chimică, cea mai bine reprezentată substanţă din amestec fiind chiar apa. Știind acest lucru, a spune că "APC a scos în evidență încărcătura chimică ridicată din produse alimentare și nealimentare" este o redundanță soră cu retardul. De fapt, încărcătura chimică a oricărui produs alimentar sau nealimentar este întotdeauna 100%.
Poate că Dl. Conf. Acad. Prof. Dr. Stanciu Costel vrea să spună "substanţă chimică sintetică", dar nici în acest caz nu vorbim neapărat de ceva rău, așa cum "substanţă chimică naturală" nu înseamnă neapărat ceva bun. De exemplu, aș prefera oricând sa iau un Enalapril 100% sintetic pentru tensiune, decât să mă injectez cu dendrotoxina 100% naturală a unui șarpe mamba. În sfârşit, probabil că dl. Costel vrea de fapt să spună "substanţă toxică".


Despre care vom vorbi mai jos. Cei leneși pot să citească doar ce e cu bold.


 
1. Triclosanul (TCS) - prezentat de APC ca puternic modulator endocrin care crește mustață la femei (!!!) și poate provoca și cancer. 

Pe scurt, TCS este un antibacterial si antifungic folosit extensiv și nu doar în industria cosmetică. De exemplu, dușuri cu 2% TCS sunt folosite cu succes preoperator pentru curățarea pacienților de bacterii rezistente, precum MRSA. Similar, un meta-review Cochrane a confirmat că prezența TCS în pasta de dinți reduce semnificativ cariile coronale și inflamația gingivală. TCS este considerat sigur din punct de vedere al toxicității atunci când este utilizat în cantitățile recomandate de producători. Vești bune deci, dacă sunteți dintre cei cărora le place să se spele.
Este foarte adevărat că dacă petrecem câteva ore pe PubMed căutând date despre TCS, vom găsi cam o duzină de articole care arată că expunerea unor celule (frecvent MCF7, adică celule din tumori de sân) sau animale (frecvent șoareci) la concentrații diferite de TCS, duce la apariția mustății la femei modifică expresia unor gene și stimulează proliferarea celulelor tumorale (e.g. 1,2,3,4, sau direct un review). Problema este că extrapolarea modelelor in vitro sau pe animale în cazul oamenilor nu se poate face 1:1 decât dacă eşti: a) jurnalist sau b) Prof. Costel Stanciu.


 
Ca să confirmi activitatea estrogenică sau oncogenică a TCS la om ai nevoie de studii pe er... oameni, pentru că absorbția cutanată la om este de doar 6.3%, comparativ cu 23% în cazul șobolanului. Este imperativ ca aceste studii să ia în considerare şi modul de "administrare" (ceea ce majoritatea studiilor existente nu au făcut), fiind arătat că deodorantele stick/roll-on au activitate estrogenică semnificativ mai mică comparativ cu spray-urile. Vâscozitatea lor crescută limitează pierderile atmosferice și permite introducerea unor concentrații mult mai mici de compuși în produs. 
Apoi, nu toate studiile in vitro incriminează TCS. Un alt studiu realizat pe MCF7 a concluzionat că TCS nu are activitate estrogenică, în schimb vreo 13 alți compuși din cei 62 testați (inclusiv 5 parabeni care nu se mai regăsesc în prezent în deodorante) au. Amuzant este că niciuna dintre celelalte 8 substanțe încă utilizate nu se regăsește în "analiza" APC.

Probabil că vreți o concluzie. Concluzia este că nu există dovezi cum că TCS are activitate modulatoare endocrină la oameni, nu creşte mustaţă la femei și la modul general nu se poate demonstra epidemiologic o relație de cauzalitate între utilizarea anti-perspirantelor și cancerul de sân (1,2,3,4). Iar dacă asta nu vă linişteşte, mai am o veste. Ca o măsură de hiper-precauție legată de posibila inducere a rezistenței în bacterii și nu de presupusul risc ocogenic, FDA a interzis utilizarea TCS în săpunuri astăzi, 02 septembrie, urmând deciziei similare a Comisiei Europene din ianuarie. Ținând cont că TCS este oricum folosit foarte puțin în produse cosmetice, veți fi deci expuși la cantități nesemnificative de-a lungul vieții.



2. BHT (Hidroxitoluen butilat), un antioxidant și conservant alimentar super eficient (întâmplător sau nu și cu rol antiviral), este prezentat de APC ca putând provoca "leziuni la nivelul ficatului și apariția de tumori, astm, probleme de comportament la copii, ca potențial cancerigen şi posibil perturbator al sistemului endocrin".


De zici că e radioactiv. Spre diferență de TCS unde exista o oarecare controversă, în cazul BHT nu există niciun fel de controversă, decât în situația în care mâncați deodorantul stick în loc să îl aplicați la sub-braț. Iar dacă mâncați deodorantul, sincer, un puțin probabil cancer hepatic este ultima grijă pe care o aveți.
Tot spre diferență de TCS, BHT este studiat ad nauseam încă din anii '70. Există un număr mare de studii (n-am avut răbdare să le parcurg), care au arătat că hrănirea șoarecilor și șobolanilor cu doze foarte mari de BHT (de până la 1000x/zi mai mult decât consumul alimentar uzual la oameni), pe perioade foarte lungi de timp, poate avea efecte carcinogene, anticarcinogene sau poate modula activitatea altor carcinogeni, în funcție de doză, organul și modelul animal studiat. Pentru cine are răbdare să citească, aceste studii sunt sumarizate aici, iar meta-reviews pot fi găsite aici și aici.
Aceste studii, precum și unele epidemiologice la oameni (e.g. acesta), au clarificat că BHT nu este carcinogen, nu este genotoxic, ci are chiar efecte benefice la dozele alimentare zilnice (<0.1 mg/kg/zi).
Suntem însă MULT pe lângă subiect, pentru că, aşa cum spuneam, cititorii mei nu mânâncă deodorante decât dacă este absolut necesar. Se pare că BHT nu se prea absoarbe prin piele și astfel nu poate avea efecte sistemice. Mai mult decât atât, nu este nici măcar sensibilizant sau iritant al pielii.


 
3. Conservanți care eliberează formaldehidă (DMDM hidantoină, imidazolidinil uree) sunt prezentați ca fiind cancerigeni și având efecte toxice (in capul dl. Costel similare intoxicației acute cu formaldehidă), gen "alergii, depresie, dureri de cap, dureri în piept, infecții ale urechii, oboseală cronică, amețeală, insomnie".


Da, formaldehida este un carcinogen și leucemogen demonstrat. Da, intoxicaţia acută (adică inhalare sau ingestie la doze foarte mari) poate fi letală.

Trebuie însă să clarificăm de la bun început că suntem efectiv înconjurați de formaldehidă, fiind de-altfel cea mai comună aldehidă din mediu. Se formează natural în troposferă și prin descompunerea plantelor în sol. O regăsim in vaporii de rășini, de lipiciuri, în aburul produs când gătim, în noxele emise de mașini și în fumul de țigară. Corpul uman are permanent în jur de 20 mg de formaldehidă în sânge ca parte normală a metabolismului oxidativ.
Și fără calcule de concentrație este evident că prin comparație cu oricare dintre rutele de expunere prezentate de mai sus, cea cutanată (roll-ons nu produc aerosoli), la concentrațiile extrem de mici de formaldehidă din deodorante, este o glumă proastă. Și este cu atât mai proastă cu cât formaldehida nici nu se prea absoarbe prin piele. Deci nush ce "infecții ale urechii" visează Conf. Costel, dar concluzia este că formaldehida prezentă în deodorantele de tip roll-on nu prezintă niciun risc pentru sănătate.


4. Siloxanii (ciclopentasiloxanul, ciclometicona) - suspectați de producerea unor "perturbări ale sistemului endocrin, imunitar şi aparatului reproducător".


Îmi cer scuze, dar oricât m-am străduit, nu am reușit să găsesc nici măcar un singur studiu care să arate ceea ce spune Nea Costel despre acești compuși. Dimpotrivă, am găsit un studiu realizat de către Cosmetic Ingredient Review Expert Panel care a evaluat toxicitatea tuturor siloxanilor ciclici utilizați în astfel de produse și care a conchis că nu prezintă niciun pericol; și un studiu realizat pe 344 de șobolani forțați să inhaleze timp de 28 de zile octametilciclotetrasiloxan (un precursor al ciclometiconei), care au sfârșit la fel de sănătoși ca frații lor neexpuși.
Aș aprecia dacă dl. Conf. Costel m-ar putea ajuta cu niște referințe alternative, dar nu de marketing.
 


5. Iodopropinil butil carbamatul - un conservant prezentat ca iritant al pielii şi cu "ușoare riscuri de toxicitate gastrointestinală și a ficatului".

 
Nici Costel nu mai crede ce spune. Desigur, oricare dintre compușii discutați mai sus poate fi alergen la anumite persoane, variind în efecte de la iritație ușoară la dermatită de contact. De aceea, toți producătorii recomandă ca în caz de iritație să încetați utilizarea produsului.
Însă invocarea toxicităţii gastrointestinale sau hepatice (studii făcute pe șoareci hrăniți cu doze mamut), este același tip de extrapolare tâmpită prezentă în tot articolul APC și care nu are absolut nicio legătură cu deodorantele roll-on. Din nou, nu le mâncăm, tovarășe Costel și cu siguranță nu la dozele din acele studii.
În mod esențial, iodopropinil-butil-carbamatul nu este nici carcinogen, nici genotoxic şi nu prezintă er... toxicitate fetală la nicio doză studiată, indiferent de modul de administrare.
 

6. Clorhidratul de aluminiu - are rolul de bloca mecanic ductele glandelor sudoripare şi "poate provoca efecte toxice asupra ficatului, rinichilor, oaselor sau creierului". 


Astfel de compuşi se regăsesc exclusiv în produse "anti-perspirante". Discuţia despre aluminiu poate fi tranşată folosind un singur document, i.e. raportul Scientific Commitee on Consumer Safety (SCCS) despre toxicitatea aluminiului şi a sărurilor de aluminiu, care este practic un mare şi recent meta-review. Vă fac un rezumat:
a) Compuşii de aluminiu din anti-perspirante sunt solubili la momentul aplicării. După ce sunt absorbiţi la nivelul ductelor sudoripare devin insolubili în contact cu perspiraţia, funcţionând ca un dop. Mecanismele de absorbţie ale compuşilor de aluminiu la nivelul pielii sunt încă neclare. Conform Pineau et al. (2012), cantitatea de aluminiu absorbită este semnificativ mai mică pentru deodorante roll-on, comparativ cu spray sau stick, dar în toate cele 3 cazuri marea parte a aluminiului ramâne oricum blocată în straturile superficiale ale pielii.  
b) Aluminiul sau compuşii de aluminiu nu induc mutaţii în bacterii sau celule de mamifere, iar conform International Agency for Research on Cancer şi European Food Safety Authority, este puţin probabil ca aceştia să fie carcinogeni.  

c) Aşa cum am scris şi în cazul TCS, nu s-a putut demonstra cauzaţie între utilizarea deodorantelor pe bază de aluminiu sau prezenţa aluminiului în ţesutul mamar şi cancerul de sân. 
d) Aluminiul este neurotoxic atunci când este administrat oral la şoareci, în doze mari sau foarte mari. Există lucrări care arată o corelaţie între acumularea de aluminiu în creier şi apariţia bolilor neurodegenerative (inclusiv ale unui grup prolific din Cluj), însă nu există studii care să demonstreze o astfel de distribuţie a aluminiului aplicat la nivelul pielii.

În concluzie, deşi lăsaţi la urmă, compuşii de aluminiu sunt de fapt singurii care merită o oarecare atenţie. Datele existente nu confirmă efecte toxice sistemice sau oncogenitatea anti-perspirantelor, însă se impun studii suplimentare ale mecanismelor de absorbţie şi metabolizare.  

----------------------------------------------------



Poate v-aţi întrebat dacă Dl. Costel e mânat doar de avânt umanitar sau are şi un interes. Doar tre' să mânânce și burta la dânsul ceva. Un indiciu în acest sens îl poate constitui recomandarea de la final. Aparent "piatra de alaun" este alternativa naturală la "chimicale". Comercializată de o duduie "antreprenor", piatra este astringentă, antibacteriană, hemostatică, devreme acasă, ieftină, calcă rufe, mă rog, tot ce e nevoie la casa omului.

Pregătiţi-vă însă de câteva paradoxuri aprofundacice. În primul rând, Dl. Prof. Conf. Acad. Costel, promotor exemplar al rigurozităţii ştiinţifice, va fi şocat să afle că alaunul este o clasă de compuşi chimici, unii dintre ei de sinteză. Mai important decât atât, efectul anti-perspirant se datorează controversatelor săruri de aluminiu care îi dau numele şi pe care dânsul le-a înfierat în "studiu" (mind = blown).
Şi acum bomboana de pe tort. Conf. Costel, vaşnic anti-vaccinist, va fi probabil întristat să afle că alaunul este cel mai important adjuvant în vaccinuri.

 



 
Opinia mea generică bazată pe ceea ce am apucat să citesc este că vă puteți da cu deodorant în siguranţă, dar preferabil roll-on, ca să evitați inhalarea inutilă a aerosolilor produși de spray-uri.
Recomandarea mea generică este să vă şi daţi, pentru că se poate trăi mai ușor cu ideea ca s-ar putea confirma cândva creșterea cu 0.01-0.1% a riscului de cancer din cauza deodorantelor, decât cu orgia de mirosuri din autobuz. Rugămintea mea generică este să nu luaţi sfaturi de sănătate de la profesori de marketing. 




Regards,
Pengu

Comentarii

  1. Da, dar piatra de alaun din antiperspirant e naturală, nu ca aia sintetică din vaccinuri care e crescută în laboratoare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa e, sunt de fapt 2 elemente aluminiu in tabelul lui Mendeleev. Ala "bio" luat direct din sol si cel "chimic", purificat industrial.

      Ștergere
    2. opinia mea generica este ca astia...care va credeti mari si tari in ale stiintei sunteti batuti cu armele voastre. adica internetul. accesul la informatie e pentru toti nu doar pentru voi. si scuzele mele ...distins domn...aveti o poza cu un pinguin la profil. in ochii nostri asta sunteti: un pinguin.

      Ștergere
    3. E o afirmaţie cel puţin paradoxală, dat fiind că toată cercetarea pe care o produce omenirea este liber disponibilă pe Internet. Diferenţa dintre noi şi tine, este că noi mergem la surse verificate şi înţelegem ce citim, în timp ce tu mergi pe NaturalNews, unde o duduie fără competenţe încearcă să reinventeze biologia pentru un grup restrâns de paranoici abia alfabetizaţi.

      Ștergere
  2. si apropo de aluminiu: prefer sa il iau din sol. dvs sa il luati purificat industrial....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ironia este că e fix acelaşi lucru. Desigur, asta pentru cine are mai mult de 4 clase.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu