Rapel la articolul despre vaccinuri

 

În timpul scurt care a trecut de la publicarea articolul nostru despre vaccinuri ARNm s-au mai întâmplat câteva lucruri importante. Ne-am gândit deci să facem un mic update.

 

Vaccinuri ARNm

Să începem cu veștile foarte bune. Israel a făcut un efort istoric și a reușit până acum să vaccineze complet, cu Pfizer/Moderna, cam 20% din populație. Pentru comparație, următoarea țară din punctul de vedere al procentului de vaccinați sunt Emiratele Arabe Unite cu 2.5%, apoi SUA cu 1.4%. România a vaccinat până în prezent 0.5%. Desigur, se poate argumenta că și Israel și UAE au populații relativ mici (aprox 9 milioane de locuitori) și că este deci mai ușor să atingă procente mai mari, mai repede. Însă Israel domină și la numărul de doze administrate pe zi și evident și la numărul de doze administrate per 100 de locuitori.

Mai important pentru noi însă, Israel a hotărât să și urmărească din punct de vedere epidemiologic populația vaccinată și în acest fel a pus la punct cel mai mare studiu de Fază IV din lume (aproape 2 milione de participanți). Iar rezultatele sunt foarte încurajatoare, cofirmând, în mare, datele ”oficiale” ale Pfizer.

Astfel, vaccinarea cu o singură doză a Pfizer induce 51% protecție împotriva infecției cu SARS-CoV-2, începând cu ziua 13 post vaccinare. Conform studiului, diferențele semnificative de protecție încep să apară cam din ziua 18. Recomandarea autorilor este să se păstreze protocolul cu două administrări pentru a maximiza eficiența. Și că veni vorba de a doua doză, tot de la israelieni am aflat că eficiența la 7-18 zile de la a doua administrare crește la 92%. Similar cu ceea ce observase și Pfizer.

 

Vaccinuri cu adenovirus

Dacă ați citit articolul nostru despre vaccinurile ARNm, știți deja că nu avem o părere prea grozavă despre vaccinul rival produs de Oxford-Astra Zeneca (AZ), bazat pe vector adenoviral. Dar nu din cauza eficienței de 60% (care tot e mai bună decât nimic), cât din cauza modului cum acest consorțiu a ales să organizeze studiile clinice și apoi să raporteze datele. Am făcut o comparație cu un școlar care nu și-a făcut temele și redă puținul învățat într-un mod haotic, greu inteligibil. Și care toarnă gogoși că a învățat foarte bine.

Deci doar cei care n-au citit articolul nostru au fost surprinși săptămâna asta de ciondănelile dintre unele state europene (notabil Germania) și Astra Zeneca referitor la absența datelor de eficiență la persoane peste 65 de ani (adică de fapt publicul țintă).

Ciondănelile par să se extindă și pe partea de livrări, unde AZ (aș îndrăzni să spun în stilul cu care ne-a obișnuit), n-are încă un plan clar. Tot ce știm e că, în loc de 80 de milioane de doze promise în primă fază, AZ ne va livra 20 de milioane. Evident, UE acuză lipsa de transparență a AZ și ridică suspiciuni că de fapt prioritatea sunt obligațiile contractuale cu Marea Britanie, nu obligațiile contractuale cu UE.

Mie îmi miroase și a balet geopolitic post-Brexit așa că nu insist pe subiect. Esențial e că școlarul cam golan, cu temele făcute la mișto, este acum aprobat în Europa, pentru toate categoriile de vârstă. Statele membre pot decide individual cui și când îl administrează.

Cei care au citit articolul nostru despre vaccinuri vor constata că am avut dreptate să ne declarăm sceptici referitor la vaccinul produs de Johnson & Johnson, care este bazat tot pe vector adenoviral, ca și AZ. Mai exact, am avut dreptate să sugerăm că tehnologia în sine va limita probabil eficiența. Datele interimare publicate chiar ieri de J&J arată 72% eficiență pentru brațul din SUA al studiului, care însă scade la 66% când se face media cu studiile din America Latină și Africa de Sud. Nu mă înțelegeți greșit, 72% sau chiar 66% nu e rău, dar având deja un standard de peste 90% dat de vaccinurile ARNm, parcă nu mă pot entuziasma prea tare referitor la eficiență. Mă pot entuziasma însă la gândul că mai multe produse aprobate înseamnă vaccinare mai rapidă la nivel global. 

 

Alte vaccinuri

Mai interesantă din punctul meu de vedere este apariția în peisaj a Novavax, un alt producător de vaccinuri relativ obscur. Despre vaccinul lor (NVX-CoV2373) n-am vorbit în articol, pentru că e încă departe de a fi aprobat, dar poate ar fi trebuit. Tehnologia nu e nici ARNm și nici adenovirus modificat, ci chiar proteina spike în intregime, care se injectează într-o formă concentrată, tot în mușchi, tot în 2 doze, tot la 21 de zile distanță.

Rezultatele de fază I/II, care arătau un răspuns imun puternic după administrare, au trecut cumva neobservate de mai toată presa, dar datele preliminare publicate pe 28 ianuarie au făcut valuri. Pe scurt, NVX este 95.6% eficient contra SARS-CoV-2 originar și 85.6% eficient contra variantei britanice (B.1.1.7). Ceea ce este o veste excelentă, va intra în ring direct cu greii Pfizer și Moderna.

Dar există și o veste mai puțin bună. NVX este doar 60% eficient contra variantei din Africa de Sud (B.1.351). În acest fel, studiul Novavax a demonstrat indirect ceea ce voiam cu toții să aflăm: varianta africană evită, cel puțin parțial, anticorpii generați de proteina spike a virusului originar. A fost prima oară când am avut o astfel de informație dintr-un studiu pe pacienți și nu doar în eprubetă. Procentul a fost confirmat pe 29 ianuarie și de J&J, care a raportat o eficiență de doar 57% în Africa de Sud.

 

Ce înseamnă asta pentru noi?

Înseamnă că sunt șanse mai mari ca cei care au făcut COVID sau au fost vaccinați contra COVID să dezvolte totuși boală la un eventual contact cu varianta africană. Este de așteptat ca toți producătorii să propună curând o nouă generație de vaccinuri care să acopere și acest mutant. Astfel, pentru cei aflați la prima vaccinare s-ar putea să existe un vaccin combo, care să conțină toate variantele în aceeași doză. La cei deja vaccinați s-ar putea să se propună un rapel.

Nu va fi o urgență însă. Dacă și ceilalți producători confirmă o eficiență de măcar 60% pe varianta africană, va fi un procent deocamdată satisfăcător. Statistic vorbind, am considera că vaccinurile încă merg.